Kremlin-ul modernizează flota militară kazahă. Daghestan, noua bază navală rusă la Marea Caspică

Kremlin-ul modernizează flota militară kazahă. Daghestan, noua bază navală rusă la Marea Caspică

Uragan, prima corvetă din clasa Karakurt, a intrat deja în dotarea Flotei militare ruse

Uragan, prima corvetă din clasa Karakurt, a intrat deja în dotarea Flotei militare ruse

Autoritățile de la Astana sunt gata să semneze un nou contract cu partea rusă pentru modernizarea flotei militare, inclusiv achiziționarea a două corvete din clasa Karakurt, capabile să lanseze rachete sol-sol (Kalibr-M) și sol-aer, relatează surse militare ruse, citate de mass-media regională, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. Contractul negociat mai prevede construcția a noi baze de antrenament pentru marinarii kazahi, precum și implicarea părții ruse în dezvoltarea infanteriei marine din fosta republică sovietică. Sursele citate au mai precizat că Astana este interesată și de achiziționarea unor sisteme de rachete, precum cele din ultima serie Kalibr.

Dezvăluirile din presa regională cu privire la demararea noilor negocieri dintre Federația Rusă și Kazahstan vin la scurt timp după ce ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a anunțat, în urmă cu câteva zile, că flotila Rusiei din Marea Caspică urmează să fie relocată din Astrahan în Republica Daghestan, situată mai spre sud în zona Caucazului rusesc.

Decizie strategică

‘A fost luată decizia privind transferul flotilei la Kaspiisk (Daghestan). Acolo avem un şantier imens în derulare: se construiesc dane, un far, puncte de mentenanţă, imobile de locuit. Numărul ofiţerilor şi marinarilor va creşte de câteva ori’, a declarat Şoigu la o întâlnire cu conducerea Ministerului Apărării rus, citat de mass-media rusă.
Transferul flotilei din Marea Caspică în Kaspiisk are o însemnătate majoră pentru asigurarea securităţii în regiunea Mării Caspice, a subliniat Serghei Şoigu.

Semnal pentru vecini

Decizia rusă de a muta flotila militară în Republica Daghestan va fi urmată și de relocarea altor mari unități ruse de infanterie marină, aviație navală, rachete și artilerie. Consolidarea prezenței militare ruse în Caucaz vine pe fondul menținerii unui nivel ridicat de insurgență din partea populației musulmane locale, precum și accentuări divergențelor privind împărţirea Mării Caspice, bogată în petrol şi gaze, diferend care de 15 ani nu a fost rezolvat de ţările riverane. Astfel, Federația Rusă, Turkmenistan, Republica Islamică Iran, Azerbaidjan și Kazahstan nu au reușit să ajungă la un acord comun pentru împărțirea resurselor naturale.

Conform ministrului rus al apărării Serghei Şoigu, baza principală a flotilei ruse din Marea Caspică va rămâne momentan la Astrahan. El a mai declarat că obiectivele acesteia sunt protejarea frontierelor sudice ale Rusiei, asigurarea intereselor naţionale şi combaterea terorismului.

Flota militară rusă din Marea Caspică a atacat cu succes ținte de pe frontul sirian folosind rachetele Kalibr

Flota militară rusă din Marea Caspică a atacat cu succes ținte de pe frontul sirian folosind rachetele Kalibr

Transfer în 2019

Flotila rusă din Marea Caspică are în componenţa sa nave de patrulare echipate cu rachete moderne, între care două corvete şi nava amiral ‘Tatarstan’; opt nave de rachete şi de artilerie de dimensiuni mai mici, dintre care trei sunt dotate cu rachete de croazieră Kalibr (arma principală a forţelor maritime, cu rază lungă de acţiune); nave amfibie; trupe de infanterie marină şi artilerie de coastă.

Transferul propriu-zis va începe în 2019, informează RIA Novosti, citând o sursă militară. Potrivit amiralului Viktor Kravcenko, fostul şef al Statului Major al Marinei ruse, mutarea va dura între trei şi cinci ani, dar va spori capacităţile operaţionale ale flotilei ruse din Marea Caspică, potrivit ziarului Vedomosti.

‘Toate forţele vor fi concentrate într-un singur loc, iar flotila nu va depinde de condiţiile meteorologice’, a spus înaltul oficial militar rus. Amiralul a explicat că în zona Astrahan, Volga îngheaţă timp de câteva luni, iar pentru ca navele de război să iasă în larg este nevoie de spărgătoare de gheaţă. Portul Astrahan, unul dintre cele mai mari orașe rusești din regiune, se află la aproximativ 100 de kilometri de Marea Caspică, navelor militare ruse luându-le câteva ore pentru a ajunge la marea deschisă.

Siria, poligon de testare a armelor

În perioada sovietică, flotila din Marea Caspică îşi avea baza la Baku (capitala Azerbaidjanului), iar după destrămarea URSS, o parte a acesteia a fost transferată la Astrahan, iar o parte la Mahacikala (capitala Daghestanului, republică din Caucazul rus). După dezvoltarea infrastructurii şi lucrări de adâncire, întreaga flotilă din Marea Caspică va fi transferată la Kaspiisk (situat la aproximativ 20 de kilometri de capitala Republicii Daghestan, Mahacikala), în regiune urmând să fie construite facilități și pentru alte arme, investițiile ajungând la câteva sute de milioane de dolari SUA pentru următorul deceniu.

Flotila rusă din Marea Caspică, împreună cu Flota Mării Negre, constituie componenta navală a Districtului Militar Sud al Federaţiei Ruse. Aceasta a fost implicată activ în intervenția militară rusă din Siria prin trimiterea de mici contingente de trupe speciale ori tehnicieni și specialiști militari, dar mai ales prin tirurile de rachete trase de navele militare ale flotilei, inclusiv Kalibr-M. (M.A.B./M.I.)

Share our work
Israel avertizează nuclear Republica Islamică Iran

Israel avertizează nuclear Republica Islamică Iran

Aviația israeliană, pregătită să atace obiectivele nucleare iraniene

Aviația israeliană, pregătită să atace obiectivele nucleare iraniene

Israelul a recunoscut în această săptămână, pentru prima data, ca a efectuat un raid aerian ultrasecret in 2007 si care a vizat un „reactor nuclear” in Siria, o dezvaluire care constituie, potrivit unui ministru, un avertisment la adresa Iranului, relatează mass-media israeliană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Nu exista nicio indoiala, de mult timp, ca Israelul s-a aflat in spatele atacului care a vizat situl Al-Kibar, in provincia siriana Deir Ezzor (est), in noaptea de 5 spre 6 septembrie 2007. Dar, pana in prezent, cenzura militara israeliană a impiedicat difuzarea de informatii pe marginea acestei operatiuni.

Presiune diplomatică

Aceasta recunoastere coincide cu multiplicarea avertismentelor Israelului fata de intarirea prezentei militare iraniene in Siria si a solicitarilor de a corecta sau anula chiar acordul incheiat de marile puteri cu Iranul in privind dosarului nuclear.

Presedintele american Donald Trump a acordat europenilor termen pana in 12 mai pentru remedierea „teribilelor lacune” ale acestui acord incheiat in 2015.

Posibilitatea unui atac iranian impotriva instalatiilor nucleare iraniene a fost mult timp obiectul unor speculatii intense. In 1981, Israelul a bombardat reactorul nuclear irakian din Osirak in ciuda opozitiei Washingtonului.

Ministrul israelian Avigdor Lieberman dorește declanșarea unei ofensive aeriene împotriva obiectivelor nucleare iraniene

Ministrul israelian Avigdor Lieberman dorește declanșarea unei ofensive aeriene împotriva obiectivelor nucleare iraniene

„Amenintare existentiala”

Ministrul insarcinat cu serviciile de informatii Yisrael Katz a evocat un nou scenariu de acest tip. „Operatiunea efectuata in 2007 a permis sa se inteleaga ca Israelul nu va permite niciodata ca arma nucleara sa cada in mainile celor care ii ameninta existenta: Siria ieri, Iranul azi”, a avertizat ministrul, pe contul sau de Twitter.

Si ministrul Apararii, Avigdor Lieberman, a lansat un avertisment.  „Puterea armatei noastre, a aviatiei noastre si capacitatile noastre de informatii s-au intarit puternic in raport cu 2007. Toata lumea din Orientul Mijlociu trebuie sa tina cont de aceasta ecuatie”, a spus Lieberman, intr-un comunicat, citat de mass-media locală, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Amenințare iminentă

Presedintele israelian Reuven Rivlin a felicitat la randul sau responsabilii si participantii la aceasta operatiune, subliniind ca Israelul a „contractat fata de ei o datorie pe viata”.

Generalul in rezerva Amos Yadlin, seful informatiilor militare israeliene la momentul atacului, a afirmat pentru ziaristi ca reactorul sirian ar fi devenit activ „intr-un interval de sase-opt luni” si ca trebuia reactionat rapid. Intrebat despre motivele care au determinat armata sa renunte la cenzura, Amos Yadlin a invocat razboiul civil care devasteaza Siria.

In schimb, fostul sef al Mosad, serviciile de informatii, Tamir Pardo, a spus ca nu intelege utilitatea de a divulga astfel de informatii strategice care pot afecta avantajul militar israelian în regiune.

Siria a negat tot timpul ca ar fi fost vorba de un sit nuclear, dar Agentia Internationala a Energiei Atomice (AIEA) a apreciat in 2011 „foarte probabil” ca aceasta locatie sa fie efectiv un reactor, construit poate cu asistenta Coreii de Nord.

Atacuri repetate

Israelul s-a mentinut oficial departe de conflictul din Siria, izbucnit in 2011, dar a efectuat in ultimii ani zeci de atacuri in aceasta tara care au vizat pozitii ale regimului sau convoaie de arme destinate miscarii siite libaneze Hezbollah, inamic declarat al Israelului si care lupta alaturi de presedintele Assad.

Israelul acuza si o prezenta militara iraniana tot mai mare in Siria si consideră că Teheranul ca vrea sa construiasca in Siria si in Liban uzine de producere de rachete de inalta precizie care ar putea fi folosite impotriva sa.

Israelul a admis, pentru prima oara din 2011, ca a lovit in 10 februarie tinte iraniene in Siria, dupa infiltrarea unei drone iraniene in spatiul sau aerian. Israelul a pierdut pentru prima oara din 1982 un avion de lupta intr-o confruntare.

„Mesajul atacului din 2007 impotriva reactorului este ca Israelul nu va accepta sa fie construite instalatii susceptibile sa constituie o amenintare existentiala” la adresa sa, a subliniat generalul Eisenkot. (M.B.)

Share our work
Republica Islamica Iran are un nou presedinte

Republica Islamica Iran are un nou presedinte

Fostul presedinte iranian, Mahmoud Ahmadinejad, un inamic declarat al Statului Israel

Fostul presedinte iranian, Mahmoud Ahmadinejad, un inamic declarat al Statului Israel

Noul preşedinte al Iranului, Hassan Rohani, a fost învestit în funcţie, în cadrul unei ceremonii care a avut loc sâmbătă după-amiază la Teheran, el urmând să depună jurământul duminică, în Parlamentul Republicii Islamice, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Noul preşedinte iranian, Hassan Rohani, a declarat sâmbătă că administraţia sa va depune eforturi pentru anularea „sancţiunilor nedrepte” impuse de Occident din cauza suspiciunilor privind programul nuclear. „Guvernul va lucra pentru salvarea economiei, pentru relansarea în mod constructiv a relaţiilor cu lumea, pentru măreţia Iranului, pentru apărarea intereselor naţionale şi pentru anularea sancţiunilor nedrepte”, a declarat Rohani într-un discurs transmis în direct la televiziunea publică iraniana.

Binecuvantare suprema

Ceremoniile de învestire în funcţie a noului preşedinte moderat iranian Hassan Rohani au avut loc sâmbătă după-amiază, în prezenţa liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, relatează mass-media iraniană, reluata de agentiile internationale de presa. „Alegerea unui om competent, care a fost trei decenii în slujba statului islamic şi a rezistat inamicilor, în calitatea de personalitate religioasă, evidenţiază fidelitatea faţă de regimul islamic şi faţă de cler”, a declarat ayatollahul Ali Khamenei.
Ales pe 14 iunie, din primul tur, cu 51% din voturi, Rohani îl succede pe Mahmoud Ahmadinejad, ale cărui mandate au fost marcate de numeroase tensiuni cu Occidentul, în principal din cauza controversatului program nuclear. Duminică, Rohani va depune jurământul în Parlament, în cadrul unei ceremonii la care au fost invitaţi în premieră lideri străini. La ceremonie este invitat şi Javier Solana, fost şef al diplomaţiei europene.
Imediat după alegere, Rohani a promis „mai multă transparenţă” în programul nuclear, pentru a demonstra caracterul civil al acestuia. Iranul este suspectat de marile puteri occidentale că încearcă să se doteze cu arme nucleare sub paravanul unui program nuclear civil. Regimul de la Teheran neagă acuzaţiile.

„Israelul va fi dezrădăcinat”

Reamintim ca vineri, preşedintele iranian în exerciţiu Mahmoud Ahmadinejad a declarat că Statul Israel, considerat inamicul numărul unu al Republii islamice, va fi „dezrădăcinat”, într-un discurs susţinut în cursul unor manifestaţii în masă organizate în întreaga ţară cu ocazia Zilei Ierusalimului. „Vă informez, iar Allah îmi este martor, că o furtună devastatoare va dezrădăcina sionismul”, a declarat Ahmadinejad înainte ca noul preşedinte Hassan Rohani, ales în iunie 2013, să preia funcţia. Israelul „nu are ce căuta în această regiune”, a adăugat el, în faţa unei mulţimi adunate la Teheran, cu ocaiza Zilei Ierusalimului (sărbătoarea anuală Al-Quds Day, pentru a marca solidaritatea cu poporul palestinian).
Televiziunea de stat a prezentat vineri imagini cu sute de mii de persoane care defilau în întreaga ţară, de Ziua Al-Quds, scandând „Moarte Israelului” şi „Moarte Americii”. Manifestanţii au denunţat totodată reluarea, in aceasta saptamana, a negocierilor dintre Autoritatea Palestiniană (AP) şi Israel.

Declaratii razboinice

Teheranul nu recunoaşte existenţa Israelului, iar oficialii iranieni cataloghează acest stat drept un „regim sionist ilegitim”. Iranul se prezintă, totodată, drept apărătorul drepturilor palestinienilor, alături de mişcarea şiită libaneză Hezbollah şi Siria, un alt punct de fricţiune cu Occidentul.
Negarea Holocaustului şi a dreptului Israelului la existenţă ca stat fac parte în mod frecvent din declaraţiile principalilor lideri iranieni, inclusiv ale lideului suprem Ali Khamenei. În cele două mandate ale sale, Ahmadinejad a amenintat în mai multe rânduri că Israelul va fi „eliminat”.
În discursul pe care l-a susţinut, Ahmadinejad a acuzat Israelul şi Occidentul că plănuiesc să introducă discordia în regiune. „Este visul lor să vadă ţările din regiune hotărâte să distrugă (Israelul) deturnate spre războiul civil”, a declarat şeful în exerciţiu al statului iranian. „Cine este mulţumit de ceea ce se întâmplă în Siria şi în Egipt?”, a întrebat el, apreciind că Israelul este „încântat” de tulburările din aceste ţări.
Reamintim ca Iranul organizează în întreaga ţară marşuri ostile Israelului cu ocazia Zilei Ierusalimului, sărbătorită anual – începând de la Revoluţia islamică din 1979 – în ultima vinere a lunii postului de Ramadan, în semn de susţinere a cauzei palestiniene.

Share our work
Rusia isi consolideaza prezenta militara in Armenia

Rusia isi consolideaza prezenta militara in Armenia

Rusia impulsioneaza colaborarea militara cu Armenia

Rusia sporeşte pregătirea de luptă a grupărilor sale armate din Caucazul de Sud, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În afară de bazele militare din Osetia de Sud şi Abhazia, o importanţă sporită i să acordă grupării armate din Republica Armenia, autoritatile ruse pregatind, în regim de urgenţă, un acord de colaborare tehnico-militară cu Armenia. Acest acord prevede colaborarea în domeniul creării unui sistem anti-rachetă comun. Aceasta presupune instalarea în Armenia a radarelor, complexelor de rachete anti-aeriene şi altor elemente ale sistemului de apărare anti-rachetă.

Soldati profesionisti

Concomitent, Ministerul rus al Apărării a anunţat că a încheiat planul de completarea a trupelor dizlocate in baza militara Nr.102 cu militari profesionişti, pe baza de contract. Această bază este situată în oraşul Gyumri, Armenia, iar numărul militarilor ruşi angajaţi pe bază de contract s-a dublat în ultima jumătate de an. Numărul total al militarilor de la această bază a ajuns, astfel, la 5000 de persoane. Practic toate unităţile de la gruparea militară rusă din Armenia sunt formate, in acest moment, din militari profesionişti.
Oficial, aceast lucru, s-a făcut pentru a micşora costurile de transport aerian, de două ori pe an, a militarilor în termen. Neoficial, conform experţilor, trecerea în regim de urgenţă a componenţei bazei Nr.102 la statut profesionist este legată de potenţialele schimbări geopolitice din regiune. Este vorba, în primul rând, de posibila începere a unui conflict armat între Armenia şi Azerbaidjan, dar şi de potenţialele acţiuni militare împotriva Republicii Islamice Iran.

Conflict permanent

În rândul elitei militare ruse, este tot mai prezentă ideea unui război între Armenia şi Azerbaidjan, relateaza mass-media regionala. Astfel general-locotenentul, Iurie Netcacev susţine necesitatea prezenţei militare ruse în Armenia. Conform acestuia, preşedintele azer Ilham Aliev a declarat ca atâta timp cât va continua conflictul în regiunea Nagorno-Karabah, Baku este gata să acţioneze asupra Erevanului atât prin mijloace economice şi diplomatice, cât şi prin mijloace militare. Mass-media rusa a mai punczaz faptul ca bugetul militar al Azerbaidjanului a crescut până la 5% din PIB (3,7 miliarde dolari) şi este cu mult mai mare decât cel al Armeniei o dovadă indirectă că, Azerbaidjanul se pregăteşte de război.

Acord strategic

Acordul tehnico-militar dintre Rusia şi Armenia mai prevede crearea unei întreprinderi comune de armament, precum si înfiinţarea unor centre mixte de pregătire a grănicerilor. Industria de armament a Armeniei, cu ajutorul Rusiei, trebuie să înceapă producţia proprie de anumite tipuri de muniţii, tehnică blindată şi să creeze o bază de reparaţii pentru forţele terestre, aeriene şi cele din apărarea anti-aeriană, mai subliniaza sursele citate. In acest sens, un protocol a fost semnat de către secretarii Consiliilor de Apărare ale celor două ţări, Artur Bagdasarean şi Nicolai Patruşev încă la 9 februarie 2012, la Erevan. Conform surselor, parafarea noului acord ruso-armean va avea loc la începutul lunii viitoare.

Share our work
Kremlinul pregateste un nou razboi in Caucaz

Kremlinul pregateste un nou razboi in Caucaz

Tancurile Federatiei Ruse, pregatite sa intre in Caucaz

Armata Federaţiei Ruse anticipează ca pana in vara anului 2012, va avea loc un atac occidental asupra Republicii Islamice Iran, motiv pentru care a fost eleborat un plan de detaşare a trupelor ruse în Armenia, fosta republică sovietică aflată în aria de influenţă a Moscovei şi care are graniţă comună cu Iranul. Mass-media rusa, citata de presa regionala, relata recent ca situaţia din Siria şi Iran “face ca Rusia să îşi îmbunătăţească prezenţa militară în Caucazul de Sud, zona caspică şi mediteraneană şi în cea a Mării Negre”. Sursele citate de publicaţii apropiate Kremlinului spun că pregătirile au început în urmă cu doi ani, când baza militară 102 din Armenia a fost modernizată. Familiile militarilor de la baza Gyumri din Armenia au fost evacuate, atragand dupa sine un mini-exod al cetatenilor rusi din regiune.

Punct strategic

“Baza militară 102 este un punct cheie în Caucazul de Sud. Ocupă o poziţie geopolitică importantă, dar Kremlinul se teme că va pierde acest avantaj”, spun surse militare ruse. Sursele citate mai mentioneaza ca „Baza 102” este aprovizionată pe calea aerului, deoerece căile terestre trec prin Georgia, aliat al SUA, şi sunt blocate. Militarii ruşi iau în calcul că Georgia va ameninţa şi securitatea rutelor aeriene de aprovizionare, în cazul unui conflict, mai ales că SUA au reluat procesul de înarmare a Georgiei, oprit dupa războiul din 2008.
“Este posibil să folosim mijloace militare pentru a sparge blocada georgiană şi să stabilim coridoarele de transport care duc spre Armenia, spune Iuri Netkacev, fost comandant adjunct al forţelor din Transcaucazia.
La randul sau, seful Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Viktor Ozerov, declara că a pregătit un plan în cazul unui atac occidental şi israelian asupra Iranului, relatează mai multe publicaţii vestice. “Iranul este vecinul nostru. Dacă Iranul este implicat într-o actiune militară, aceasta este o ameninţare directă la adresa securităţii noastre”, a declarat şi fostul ambasador rus la NATO, Dmitri Rogozin, acum vicepremier însărcinat cu complexul militaro-industrial şi reprezentant al Moscovei în negocierile privind Transnistria.

Consecinţe impredictibile

Surse din Ministerul rus al Apărării precizează că Israelul nu are o forţă militară suficientă pentru a se angaja într-un război în Iran şi că va avea nevoie de sprijinul SUA. Aceleaşi surse arată că un asemenearazboi poate avea “consecinţe impredictibile” şi că Rusia poate lua parte la conflict, deoarece acesta îi ameninţă intersele vitale în regiune.
În acest context, Rusia va organiza exerciţiul militar Kavkaz 2012 şi a detaşat în regiune echipamente de comunicaţii care folosesc sistemul GLONASS, omologul rusesc al GPS. “Forţele aeriene din Districtul Militar Sud au fost înarmatae în proportie de 100% cu avioane de luptă şi elicoptere noi”, spune Pavel Felgenhauer, expert la Jamestown Foundation din Washington. Totodată, ministrul rus al Apărării, Anatoli Serdyukov, a declarat că în Stavropol şi Kislovodsk au fost detaşate trupele de elită ale spionajului militar (GRU)-Spetznaz.

Azerbaidjan, posibila tinta pentru Moscova

Nu doar Georgia, ţară care urmăreşte intens să primească Planul de Acţiune pentru Aderarea la NATO, ci şi Azerbaidjanul este un motiv de îngrijorare pentru Rusia. Azerbaidjanul are relaţii tot mai apropiate cu Israelul, iar potrivit telegramelor publicate de WikiLeaks, preşeditele Ilham Aliev a declarat că relaţia cu Tel Avivul este caun iceberg-90% din ea nu se observă. Statul Israel a ajuns să obţină chiar dreptul de a folosi baze aeriene azere în cazul unur misiuni de salvare a piloţilor israelieni în Iran, spun surse militare americane citate de The Washington Post. Israeul a decis să vândă echipamente militare în valoare de 1,6 miliarde de dolari Azerbaidjanului.
“Forţelor din Transcaucazia li se poate da ordin să lovească la sud şi să prevină astfel instalarea unor baze militare SUA înTurkmenistan. Astfel s-ar realiza legătura cu trupele din Armenia şi s-ar prelua controlul asupra coridorului energetic sudic prin care gazele din Azerbaidjan şi Turkmenistan ajung în Europa”, explica Felgenhauer. “Printr-o singură acţiune militară rapidă, Rusia îşi poate asigura controlul asupra Caucazului şi al bazinului caspic, punândVestul în faţa faptului împlinit, iar Occidentul, mult prea preocupat cu Iranul nu va riposta. Totodată, un asemenea conflict încununat de o victorie poate ralia populaţia Rusiei în jurul Kremlinului, permiţând şi zdrobirea mişcarilor prodemocraţie. În cele din urmă, o asemenea manevră va duce, probabil, la distrugerea regimului Saakaşvili din Georgia” a mai adaugat acesta.

Share our work