Georgia: proteste de primăvară și posibile alegeri anticipate

Georgia: proteste de primăvară și posibile alegeri anticipate

Partidul Visul Georgian, aflat la putere în Georgia, a anunţat retragerea unui controversat proiect, considerat de opoziție ca fiind de inspirație rusească. Noul pachet legislativ privind ”agenţi străini”, vizând direct mass-media şi ONG-urile, a declanşat în manifestaţii masive, reprimate dur de forțele de ordine. Opoziția a chemat la noi proteste, existând solicitări pentru demisia actualului guvern.

Proteste permanente

Principalele partidele de opoziţie din Georgia au anunţat că vor continua să manifesteze împotriva guvernului de la Tbilisi în pofida retragerii controversatului proiect de lege. Pe canalele de Telegram asociate opoziției se face apel la blocarea principalelor orașe din Georgia până la demisia Guvernului.

Mobilizarea „nu se va opri atât timp cât nu va exista garanţia că Georgia este ferm angajată pe o cale pro-occidentală”, au precizat mai multe partide de opoziţie într-o declaraţie comună, anunţând un nou miting pentru joi seara.

„Cerem eliberarea imediată a zecilor de manifestanţi care au fost arestaţi” la protestele de marţi şi miercuri, au adăugat partidele de opoziţie.

Manifestaţii masive au avut loc marţi şi miercuri seara la Tbilisi pentru a protesta împotriva votării în Parlament a unui proiect de lege privind „agenţii străini” similar unui text în vigoare în Rusia. Poliţia a dispersat protestatarii cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.

Aceste manifestaţii se înscriu într-un context mai larg de criză politică în fosta republică caucaziană, pe fondul războiului din Ucraina.

În timpul campaniei sale prezidențiale, actuala președintă Zurabishvili a fost susținută de partidul de guvernământ Visul Georgian. Cu toate acestea, în urma crizei politice din Georgia din 2020-2021, Zourabichvili a început să se opună viguros politicii duse de Visul Georgian, poziția sa din ultimele zile în favoarea manifestanților reliefând ruptura definitivă dinrea ea și oligarhul Bidzina Ivanișvili.

Georgia, fostă republică sovietică, marcată de o intervenţie militară rusă în 2008, aspiră în mod oficial să adere la UE şi NATO, o direcţie adoptată după „Revoluţia trandafirilor” din 2003.

În urma acestei revoluții, la Tbilisi a ajuns la guvernare pro-occidentalul Mihail Saakaşvili, care se află acum în opoziţie deschisă față de guvernare, dar şi în închisoare, de unde denunţă o răzbunare politică a actualelor autorități.

2024, miză electorală

În 2024 urmează să aibă loc alegeri parlamentare și prezidențiale în Georgia, conform unei noi legislații electorale, care avantajează actualele autorități de la Tbilisi. Sub ghidajul direct al oligarhului Bidzina Ivanișvili, strâns legat de interesele de afaceri rusești, partidul de guvernământ Visul Georgian, nu are nicio intenție de a renunța la guvernare.

În 2017, Parlamentul Georgiei a adoptat o serie de amendamente constituționale, prin care a fost schimbat sistemul de alegere a președintelui republicii, începând cu 2024.

După ultimele alegeri prezidențiale directe din 2018, câștigate de diplomata franco-georgiană, Salome Zurabishvili, șeful statului caucazian va fi ales de Colegiul Electorilor, format din 300 de membri, a cărui componență va fi aprobată de către Comisia Electorală Centrală. Acest Colegiu va include toți deputații din Parlamentul Georgiei, organele legislative ale Republicilor Autonome Abhazia și Adjaria, dar și persoane nominalizate de partide politice și din aleșii locali. Președintele Georgiei este o funcție ceremonială, îndeplinind totodată și funcția de comandant șef al armatei georgiene.

În 2013, o serie de amendamente constituționale adoptate în Parlamentul Georgiei din 2010 până în 2013 au intrat în vigoare, finalizând tranziția Georgiei către o republică parlamentară. Puterile executive ale președintelui au fost reduse semnificativ în favoarea primului ministru. Președintele Georgiei va fi ales pentru un mandat de 5 ani, fără dezbateri și prin vot deschis. Aceeași persoană poate fi aleasă Președinte al Georgiei doar de două ori. Orice cetățean al Georgiei cu drept electoral, care a împlinit vârsta de 40 de ani și care locuiește în Georgia de cel puțin 15 ani, este eligibil pentru a candida la președinție, având nevoie de sprijinul a cel puțin 30 de membri ai Colegiului Electoral pentru a fi nominalizat.

Bomba parlamentarelor

După intrarea oficială a oligarhului Ivanișvili în politica georgiană la începutul anilor 2010, nu a durat mult până când Visul Georgian a învins partidul fostului președinte Mihail Saakaşvili, prelând controlul asupra puterii și alungându-l pe acesta din statul caucazian.

În urma unor negocieri controversate în septembrie 2017, Parlamentul de la Tbilisi a adoptat o serie de amendamente constituționale majore, care au vizat trecerea la un sistem complet proporțional până în 2024, cu un prag de 5%.

Anterior, parlamentul de 150 de locuri era ales printr-un sistem mixt, cu 77 de locuri alese prin reprezentare proporțională (prag de 5%) și 73 în circumscripții majoritare uninominale. Ca și în 2020, alegerile din 2024 se vor desfășura cu o cotă de gen de 25%. Partidele politice trebuie să includă femei în fiecare a patra poziție pe listele lor de partid.

Una din mizele principale ale alegerilor parlamentare din 2024 este reluarea discuțiilor politice cu Federația Rusă, partidul Visul Georgian mizând pe îmbunătățirea relațiilor cu Moscova și continuarea, cel puțin declarativă, a eforturilor pentru aderarea la NATO și UE.

Factorul Ivanșvili

Visul Georgian, dar și Ivanșvili personal, l-au acuzat permanent pe fostul președinte Miheil Saakașvili că a declanșat războiul cu Federația Rusă, ducând la pierderea pieții ruse și recunoașterea de către Kremlin a independenței Republicii Abhazia și a Republicii Oseția de Sud.

Sub conducerea lui Ivanișvili, între Tbilisi și Moscova au început unele negocieri pe probleme economice, umanitare și culturale, fiind reluate și unele exporturi vitale pentru economia georgiană, mai ales pentru sectorul viticol.

Invazia militară rusă din Ucraina și poziția ambiguă a Georgiei a dus la o reanalizare de către Occident a rolului jucat de Bidzina Ivanișvili în politica georgiană, dar și la nivel regional. O serie din companiile sale sunt acuzate că participă la eludarea de către partea rusă a sancțiunilor internaționale impuse după 2014, dar și după invazia din 2022.

Lege controversată

Visul Georgian, partidul de guvernământ din Georgia, a anunţat că retrage proiectul de lege controversat privind ”agenţii străini”, după două nopţi de proteste violente, pe fondul criticilor că acest proiect este de inspiraţie rusă şi reprezintă o reorientare a ţării către autoritarism.

”În calitate de partid de guvernământ responsabil faţă de fiecare membru al societăţii, am decis să retragem în mod necondiţionat acest proiect de lege pe care îl susţineam”, a declarat partidul Visul Georgian, într-un comunicat publicat pe site-ul său. Proiectul de lege a fost ”prezentat într-o lumină proastă în mod înşelător”, adaugă formaţiunea politică, menţionând că va lansa consultări publice pentru ‘a explica mai bine’ scopul acestui text.

Delegaţia Uniunii Europene în Georgia a salutat, într-o postare pe Twitter, anunţul retragerii proiectului de lege şi a adăugat că îi ”încurajează” pe ”toţi liderii politici din Georgia să reia reformele proeuropene”.

Georgia, amenințată de conflicte separatiste

Georgia, amenințată de conflicte separatiste

Agenți ai străinătății

Controversatul proiect de lege prevedea că organizaţiile georgiene care primesc mai mult de 20% din finanţare din străinătate erau obligate să se înregistreze ca „agenţi ai străinătăţii”, în caz contrar riscând amenzi. Acest lucru ar afecta mass-media de opoziție și organizațiile pentru apărarea drepturilor omului, dușmani declarați ai actualului Guvern de la Tbilisi.

Adoptat în forma actuală, noul pachet legislativ va avantaja actuala guvernare pe fondul apropierii alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2024.

Adversarii legii susţin că acest proiect copia o lege adoptată în Rusia în 2012 şi pe care Kremlinul o foloseşte de atunci pentru a reprima mass-media şi vocile critice.

Adoptarea în primă lectură a proiectului de lege privind „agenţii străinătăţii ” a determinat mii de persoane să manifesteze la Tbilisi marţi seară, proteste dispersate cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Situaţia s-a repetat şi miercuri seară, când poliţia georgiană a folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa zeci de mii de persoane care manifestau la Tbilisi împotriva acestui proiect de lege.

Ministerul de Interne georgian a anunțat că zeci de persoane au fost arestate şi câteva zeci de poliţişti au fost răniţi în urma manifestațiilor violente.

Share our work
Apele teritoriale ale Ucrainei, protejate cu nave americane

Apele teritoriale ale Ucrainei, protejate cu nave americane

Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence

Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence

Statele Unite ale Americii vor furniza Ucrainei, cu titlu gratuit, două nave pentru misiuni de patrulare de tip Islands, partea ucraineană urmând să suporte doar cheltuielile de transport şi pentru pregătirea echipajelor, se arată într-un comunicat al Forţelor Navale Ucrainene, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Anunțul vine la câteva săptămâni după ce autoritățile SUA au anunțat că vor livra Kiev-ului sisteme de armament Javelin, în pofida protestelor Federației Ruse. Ucraina se așteaptă ca gestul SUA să fie copiat și de alte state membre NATO, Kiev-ul beneficiind deja de unele donații de armament și muniții de război, inclusiv din partea Poloniei și Lituaniei.

Asistență americană

Această asistenţă este furnizată Kievului în cadrul unui acord existent între guvernele Ucrainei și SUA, mai semnalează sursa citată. După semnarea contractului dintre cele două părți, va începe transferul navelor şi formarea personalului care îşi va desfăşura activitatea pe aceste nave, se mai arată în comunicat.

Menționăm că acest transfer de tehnologie a fost anunțat încă din 2017, când prim-adjunctul comandantului Forţelor Navale Ucrainene, Andri Tarasov, a declarat că Ucraina a intrat în etapa finală a negocierilor pentru obţinerea unor nave de război utilizate anterior de către ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Capacități de luptă neschimbate

Acesta consideră că există perspective clare ca partea ucraineană să primească de la alte ţări ”nave utilizate anterior, dar care au termenul de folosire expirat sau au fost înlocuite cu alte nave cu potenţial mai mare”. „Demersurile în acest sens sunt destul de eficiente şi există unele rezultate. Nu voi dezvălui nuanţele, însă voi menţiona doar că am ajuns în etapa finală a negocierilor privind obţinerea de nave de patrulare de tip Islands din Statele Unite ale Americii” a explicat Tarasov, citat de mass-media de la Kiev.

Oficialul ucrainean a dat asigurări că aceste nave sunt complet gata de luptă. „Este bine ca oamenii să înţeleagă corect: aceasta nu sunt nave second-hand. Navele primite din ţările NATO au fost ţinute în condiţii care să permită ca toate capacităţile lor de luptă să rămână neschimbate” a precizat Tarasov.

Nave multifuncționale

Nave de patrulare de tip Islands sunt folosite de Paza de Coastă a SUA în operațiuni anti-drog, apărarea zonelor economice exclusive, operațiuni de căutare-salvare, acțiuni anti-teroriste, operațiuni de intelligence, fiind dotate cu sisteme avansate de supraveghere electronice și radar.

Nave din această clasă sunt desfășurate pe teatrul de operațiuni din Orientul Mijlociu, sprijinind acțiunile de lupă ale flotei militare americane din această regiune, luând parte la majoritatea operațiunilor din ultimii ani, precum Iraqi Freedom și Enduring Freedom. Ele pot fi dotate cu diferite sisteme avansate de armament, inclusiv pentru susținerea forțelor speciale, precum NAVY SEALS.

Diplomație militară

Un număr de nave din această clasă au fost livrate de către SUA, tot cu titlu gratuit, și către alte state din zona Mării Negre, precum Republica Georgia, care a primit două astfel de unități în septembrie 2016. Nave similare au mai primit Costa Rica, Panama și Pakistan.

Livrarea către Kiev a acestor nave este doar o etapă din sprijinul militar pe care Ucraina îl va primi în domeniul protecției apelor teritoriale. Asistența americană este capitală pentru marina Ucrainei, grav afectată de criza din Crimeea, când mii de soldați și ofițeri au dezertat în favoarea Federației Ruse, iar o parte importantă a navelor au fost confiscate de Kremlin, inclusiv singurul zubmarin al Ucrainei.

Surse militare de la Kiev au declarat anterior că SUA va finanța construcția unor sisteme avansate radar pe coasta ucraineană a Mării Negre, precum și a unor baze logistice și de antrenament, investiții estimate la câteva zeci de milioane de dolari. Sursele citate au mai declarat că navele vor avea baza principală în portul Odessa, urmând să fie folosite în operațiunile de apărare a apelor teritoriale și zonei economice exclusive a Ucrainei, inclusiv împotriva Federației Ruse. (Mihai Isac)

Share our work
Georgia şi-a reconfirmat dorinţa de integrare în NATO şi UE

Georgia şi-a reconfirmat dorinţa de integrare în NATO şi UE

Bidzina Ivanişvili vrea sa integreze Georgia in UE si NATO

Premierul Bidzina Ivanişvili vrea sa integreze Georgia in UE si NATO

În Republica Georgia, pentru prima dată după jumătate de an de confruntări între preşedintele Mihail Saakaşvili şi premierul Bidzina Ibanişvili, părţile au ajuns la un consens asupra unei strategii politice externe. Parlamentul georgian a votat în unanimitate rezoluţia „Despre direcţiile principale ale politicii externe”, în care a fost confirmată continuitatea cusrului de integrare în NATO şi UE. Mai mult ca atât, în documentul respectiv, este stipulată imposibilitatea recunoaşterii Abhaziei şi Osetiei de Sud, fapt care practic exclude reluarea relaţiilor diplomatice dintre Georgia şi Rusia.
Rezoluţia „Despre direcţiile principale ale politicii externe” a fost votată la sfârşitul săptămânii trecute. Documentul a fost susţinut de toţi cei 96 de deputaţi prezenţi, manifestând astfel o înţelegere care până acum nu era caracteristica deputaţilor din coaliţia premierului „Visul georgian” şi „Mişcarea naţională unită” (MNU) a preşedintelui.

Garanţii ale securităţii

Principalele ţeluri ale politicii externe georgiene au fost declarate „crearea unor garanţii ale securităţii sale; apărarea independenţei, suveranităţii; eliberarea teritoriilor ocupate şi refacerea integrităţii teritoriale în cadrul hotarelor recunoscute internaţional”. Integrarea în NATO şi UE continuă să fie „priorităţile – cheie”. Conform rezoluţiei, Georgia va negocia cu NATO şi UE „modalitatea şi termenii” pentru a deveni membru cu drepturi depline. Până atunci, Georgia „va continua să participe la operaţionile internaţionale de menţinere a păcii, operaţiuni poliţiste şi civile”.
După cum a explicat unul din liderii partidului „Mişcarea naţională unită”, Nugzar Ţiklauri: „Georgia va continua să participe la operaţiunile NATO în Afganistan şi după 2014”.

Partener strategic

SUA sunt numite în rezoluţie „partener strategic” cu care Georgia „va continua dezvoltarea relaţiilor conform condiţiilor prevăzute în Carta parteneriatului strategic ”, semnată în 2008. Inclusiv în „domeniile militar şi de securitate – pentru creşterea capacităţilor de apărare ale Gerorgiei şi pregătirea pentru intrarea în NATO”.
În cele 19 puncte ale rezoluţiei, Rusia, direct sau indirect, este pomenită de 3 ori. Astfel, Tbilisi va continua dialogul cu Moscova cu scopul „rezolvării conflictului, stabilirea unor relaţii bune de vecinătate şi dezvoltarea lor”. Se presupune că, acest proces va avea loc în cadrul „mecanismelor internaţionale de la Geneva şi în format bilateral”. „Georgia va încerca să contribuie la apropierea poziţiilor SUA, UE şi Rusia în Caucazul de Sud, în conformitate cu interesele de stat şi principiile Acordului de la Helsinki”.

Razboi diplomatic

Dar cel mai important lucru, este faptul că, rezoluţia practic interzice reluarea relaţiilor diplomatice cu Federaţia Rusă. „Georgia nu poate avea relaţii diplomatice cu statele care recunosc independenţa Abhaziei şi regiunii Ţhinvali/Osetia de Sud”, se stipulează în document. Acelaşi punct exclude posibilitatea aderării Georgiei la „uniuni militare sau vamale” cu asemenea state.
Deputaţii nu au ascuns faptul că organizaţiile vizate sunt CSI, OTSC (Organizaţia tratatului de securitate colectivă), Uniunea Euroasiatică şi Uniunea Vamală. „Noi am propus colegilor enumerarea acestor organizaţii, create sub presiunea dominantă a Rusiei, dar după negocieri, am decis o formulare generală, care nu schimbă sensul enunţului”, a explicat deputatul din partea MNU, David Darciaşvili.

Share our work