Razboi aerian intre Moscova si Minsk

Razboi aerian intre Moscova si Minsk

Compania aeriana Belavia, tinta sigura in razboiul economic dintre Moscova si Minsk

Legătura aeriană dintre Rusia si Republica Belarus a fost întreruptă pret de câteva ore în dimineta zilei de luni, 26 martie, după ce Federatia Rusă a retras autorizatia de zbor companiei aeriene „Belavia” din Belarus.
Reactia autoritatilor de la Minsk însă nu s-a lăsat astepătată. În scurt timp, oficialii belarusi le-au retras autorizatiile tuturor transportatorilor rusi. În aceste conditii legătura aeriană între Moscova si Minsk a fost întreruptă pret de câteva ore, a anuntat agentia belarusă de presa BELTA. În urma negocierilor, conflictul a fost aplanat până joi, perioadă în care cursele vor fi efectuate conform orarului. Până atunci autoritătile aeriene din ambele state vor trebui să anunte o decizie.
Incidentul a avut loc din cauza neîntelegrilor privind numărul de curse. În timp ce operatorii belarusi insistă pe un număr egal de curse, partea rusa doreste suplimentarea numarului de curse pe care companiile aeriene din Federatia Rusa au dreptul sa le efectueze. Mass-media regionala a mai adaugat ca din cauza neîntelegerilor, au avut de suferit aproximativ 360 de pasageri.

Share our work
Chisinaul refuza Uniunea Euro-Asiatică

Chisinaul refuza Uniunea Euro-Asiatică

Uniunea vamala euro-asiatica, miza politica in R.Moldova

Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, Iure Leancă, a declarat, la Washington, că Moldova nu doreşte, momentan, să adere la Uniunea vamală Euro-Asiatică, deoarece „nimeni încă nu a invitat-o în această structură”. „În ceea ce priveşte aderarea Moldovei la Uniunea Euro-Asiatică, pot să vă spun că pe noi nimeni încă nu ne-a invitat în această structură şi noi nu am examinat această chestiune. Deocamdată ne aranjează integrarea în zona de libesr schimb din cadrul CSI şi UE”, a declarat Iurie Leancă, în cadrul unui interviu acordat la Washington, citat de mass-media de la Chisinau.

Oferta rusa

Anterior, Ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Valeri Kuzmin, a declarat că Republica Moldova poate spera la o eventuală reducere a tarifelor la gazele livrate de Gazprom, dacă va adera la Uniunea Vamală Euro-Asiatică. „În cazul aderării Moldovei la Uniunea Vamală Euro-Asiatică gazul şi petrolul rusesc ar putea fi mai ieftine, inclusiv pentru consumatori, poate chiar cu 30 la sută. În afară de aceasta, în cadrul Uniunii există o piaţă de desfacere imensă, comparabilă cu cea din Uniunea Europeană şi care nu este invadată de produsele moldoveneşti – vinuri, fructe, legume”, a declarat presei Valeri Kuzmin.
Reamintim că premierul moldovean, Vlad Filat, a semnat anul trecut, la Sankt Petersburg, acordul de constituire a zonei Libere de Comerţ a Comunităţii Statelor Independente. Respectivul proiect materializează o parte a iniţativei prim-ministrului rus, Vladimir Putin, de creare a Uniunii Vamale Euro-Asiatice. Acordul nu a fost semnat de premierii Azerbaidjanului, Uzbekistanului şi Turkmenistanului.

Referendum contestat

Mediile politice si economice de la Chişinău s-au aratat sceptice faţă de posibilitatea organizării unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia–Belarus–Kazahstan, anunţat de Partidul Social Democrat din Moldova, relateaza mass-media locala. Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Valeri Kuzmin, a încurajat această idee, aducând argumente prin datele unor sondaje de opinie.
La randul sau, Marius Lazurcă, ambasadorul României la Chişinău, a opinat în cadrul unui club de presă, că o eventuală aderare a Republicii Moldova la uniunea euroasiatică oferă o perspectivă neclară, fiind o structură despre viitorul căreia este greu de vorbit în momentul de faţă.
În opinia unui expert, aderarea Republicii Moldova ar oferi o serie de avantaje, printre care, reducerea preţurilor la resursele energetice cu 30 procente şi tarife vamale preferenţiale în cadrul uniunii, informează Vocea Basarabiei. Analistul politic Bogdan Ţârdea consideră necesară aderarea la Uniunea Vamală Rusia–Belarus–Kazahstan, arătându-se sceptic doar în ce priveşte posibilitatea aderării Moldovei la UE în viitorul apropiat. Totodată acesta consideră că din moment ce societatea Republicii Moldova este divizată, schimbarea rapidă a vectorului ar putea cauza instabilitate socială şi politică.

Manevra politica

De o părere total diferită este expertul economic, Valeriu Prohniţchi. Potrivit sursei citate, acesta consideră că Republica Moldova ar avea de pierdut ca urmare a renunţării la cursul european, în favoarea unei uniunii euro asiatice. Analistul a opinat că Partidul Social Democrat foloseşte uniunea ca pe o nişă electorală îndreptată spre adepţii integrării Republicii Moldova în spaţiul post sovietic. ”Aderarea Moldovei la această Uniune, ar fi probabil periculoasă din punct de vedere economic”, a mai precizat expertul.
Reamintim că în favoarea intrării Moldovei în Uniunea Vamală s-a pronunţat fostul preşedinte al ţării, Vladimir Voronin, care a propus şi crearea unei comisii speciale pentru integrarea în această uniune. Şi co-preşedintele Partidului Popular Socialist, Victor Stepaniuc salută această iniţiativă.
Pentru organizarea referendumului în problema aderării Moldovei la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, Partidul Social Democrat a organizat un grup de Iniţiativă în vederea iniţierii campaniei de strângere a semnăturilor de la populaţie. În acest sens s-a stabilit că pe 18 noiembrie 2012 se va desfăşura, totuşi Referendumul Republican legislativ privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan, care va avea statut de lege. Pentru iniţierea referendumului, social-democraţii de la Chisinau trebuie să strângă cel puţin 200.000 de semnături.

Share our work
Lukasenko santajeaza Uniunea Europeana

Lukasenko santajeaza Uniunea Europeana

Liderul belarus, Alexandr Lukasenko, pune conditii Uniunii Europene

Normalizarea relaţiilor dintre Minsk şi UE este posibilă doar dacă Europa nu va iniţia noi sancţiuni, a declarat săptămâna trecuta Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Belarus, citat de mass-media regionala. În opinia analistilor politici, citati de presa rusa, Minskul încearcă în acest mod să împiedice extinderea sancţiunilor europene asupra reprezentanţilor businessului apropiat puterii. Atenţionarea Minskului a luat o formă diplomatică şi fost prezentată ca un răspuns al şefei serviciului de presă al MAE Belarus, Maria Vanşina, la întrebarea pusă de agenţia oficiala de presă Belta privind deschiderea UE de a-şi retrimite ambasadorii la Minsk. ‘Despre ce fel de întoarcere a ambasadorilor europeni poate fi vorba astăzi, dacă UE nu încetează să ne ameninţe cu iniţierea de noi sancţiuni la 23 martie? Mai bine să aşteptăm această zi şi abia după aceea să luăm decizii, inclusiv în ceea ce priveşte revenirea ambasadorilor’, a spus Vanşina.

Sanctiuni comunitare

Consiliul UE intenţionează să revină, în data de 23 martie 2012, asupra discutării problemei belaruse. Potrivit Înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, în această zi ar urma să fie revizuită lista cetăţenilor belaruşi care intră sub incidenţa sancţiunilor europene. Nu este exclus ca această listă să fie extinsă prin intermediul unor oameni de afaceri apropiaţi puterii de la Minsk.
O nouă discuţie pe această temă a avut loc recent, la Strasbourg, în cadrul unei noi reuniuni a Parlamentului European. La finalul dezbaterilor a fost elaborată o nouă rezoluţie. Aceasta constată deteriorarea relaţiilor cu Uniunea Europeană (UE) şi înteţirea presiunilor asupra opoziţiei în interiorul Republicii Belarus, solicitând Consiliului UE să extindă viitoarele sancţiuni la adresa acestei ţări.

Expulzari strategice

În opinia experţilor, actuala situaţie în care ambasadori ai ţărilor europene au fost expulzaţi din Republica Belarus nu convine într-o măsură mult mai mare Bruxellesului, decât Minskului. La ora actuală Aleksandr Lukaşenko se simte destul de încrezător, având sprijinul energic al Rusiei. Din acest motiv, atât timp cât Bruxelles ‘stă pe gânduri’, Minskul atacă. La ultima extindere a sancţiunilor europene, autorităţile belaruse au replicat prin obligarea ambasadorului Poloniei şi şefului reprezentanţei UE de a părăsi Minskul, precum şi printr-un nou val de represalii la adresa opoziţiei. Astfel, politicienii de opoziţie, apărătorii drepturilor omului şi jurnaliştii care scriu ‘de rău’ despre Lukaşenko nu mai sunt lăsaţi să iasă din ţară, fără a le fi oferită vreo explicaţie în acest sens. Interzicând intrarea unor oficiali europeni şi ieşirea opozanţilor din ţară, puterea de la Minsk intenţionează să reducă la minim contactele politicienilor europeni cu opoziţia locală, subliniază experţii. Acest lucru pune sub semnul întrebării posibilitatea realizării planului european cu sprijinul societăţii civile a Republicii Belarus.
După cum a anunţat anterior purtătoarea de cuvânt al diplomaţiei europene, Maya Kotsyanchich, alături de sancţiuni, Consiliul UE intenţionează să discute la 23 martie noul program de cooperare ‘Dialogul european pentru modernizare’, în care este vorba tocmai despre extinderea contactelor cu politicienii din opoziţie şi cu societatea civilă din Republica Belarus.

Sprijin rusesc

Federatia Rusa va oferi tot sprijinul de care are nevoie Belarus, ţară care se confruntă cu sancţiuni politice şi economice din partea Uniunii Europene, a declarat recent vicepremierul rus Dmitri Rogozin. “Nu este vorba doar despre cooperarea militară şi tehnică, ci despre cooperarea interguvernamentală în general”, a declarat Rogozin, după o întrevedere cu vicepremierul belarus Vladimir Semaşko, relatează Ria Novosti. “Pot să spun un singur lucru: vom fi alături de colegii din Belarus”, a mai spus fostul ambasador al Rusiei la NATO.
Uniunea Europeană a anunţat în februarie că a pus pe lista neagră alţi 21 de oficiali de la Minsk, suspectaţi de implicare în anihilarea opoziţiei. Decizia a survenit ca urmare a intensificării tensiunilor diplomatice dintre UE şi Belarus, după ce Minsk-ul a expulzat un oficial european şi unul polonez, în replică la sancţiunile europene. Aproximativ 200 de oficiali din Belarus au restricţie de intrare în spaţiul comunitar. Printre ei se află şi preşedintele Alexandr Lukaşenko şi doi dintre fiii săi. Pe lângă interdicţia de a intra în UE, toate bunurile şi activele bancare deţinute de ei în spaţiul comunitar au fost îngheţate.
Belarus, Rusia and Kazahstan au criticat sancţiunile UE, susţinând că acestea ameninţă uniunea vamală dintre cele trei ţări.

Executie controversata

Belarusul a executat doi bărbaţi condamnaţi pentru atentatele de la metroul din Minsk, din aprilie 2011, relatează agenţia oficiala de presă a fostei republici sovietice, Belta, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Mama unuia dintre condamnaţi, Vladislaw Kavalyov, a declarat, la sfarsitul saptamanii trecute, că fiul său a fost împuşcat de un pluton de execuţie. „Am primit o notificare potrivit căreia verdictul a fost îndeplinit”, a spus Liubov Kovaliova pentru presa de la Minsk.
Ea a precizat că notificarea, transmisă de Curtea Supremă, era datată din 16 martie 2012. Femeia susţine că fiul său era nevinovat şi a acuzat autorităţile belaruse că încearcă să „pună crimele sale pe seama copiilor”. Execuţia celui de al doilea condamnat, Dmitri Konovalov, a fost, de asemenea, confirmată oficial.
Reamintim ca in luna noiembrie 2011, Konovalov şi Kovaliov au fost condamnaţi pentru un atac cu bombă produs la metroul din Minsk în 11 aprilie 2011. Atacul s-a soldat cu 15 morţi şi sute de răniţi.
Preşedintele Aleksandr Lukaşenko a refuzat să îi graţieze pe cei doi, în pofida apelurilor guvernelor occidentale şi organizaţiilor pentru drepturile omului. Republica Belarus este singura ţară din Europa unde se mai aplică încă pedeapsa capitală.

Share our work
Minsk-ul ataca mediatic Polonia

Minsk-ul ataca mediatic Polonia

Liderul belarus Alexandr Lukasenko, suparat pe Polonia

Liderul belarus Alexandr Lukasenko, suparat pe Polonia

Televiziunea de stat din Belarus susţine că un document al Wikileaks evidenţiază că Polonia a finanţat proteste împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko după alegerile din Belarus din decembrie 2010, relatează site-ul Radio Polonia, citat de mass-media regionala. Printr-o emisiune de sâmbătă, 11 februarie a postului de televiziune de stat din Belarus, a fost prezentată o telegramă care arată că „revoltele” din Minsk, care au avut loc pe 19 decembrie 2011, după alegeri, „au fost finanţate de Varşovia”. Autoritatile poloneze au refuzat sa comenteze acuzatiile.
O presupusă plată de 80.000 de euro a fost trimisă de către Ministerul de Interne polonez către candidatul la alegerile prezidenţiale Uladzimir Niaklajeu „pentru a organiza proteste pe 19 decembrie 2010”, conform unui jurnalist al unui post de televiziune din Belarus.

Arestari masive

Sute de persoane au fost arestate în timpul manifestaţiilor care au avut loc după ce s-a anunţat că Lukaşenko a câştigat al patrulea mandat consecutiv, obţinând 80 la sută din voturi. Candidaţii opoziţiei au fost acuzaţi că au participat la manifestaţii fără autorizaţie, unii primind şi condamnări la închisoare. Polonia, OSCE, UE şi SUA au criticat vehement aceste condamnări precum şi derularea alegerilor.
„Acest document scris permite un punct de vedere senzaţional asupra evenimentelor din 19 decembrie şi asupra celui care a fost organizatorul revoltelor”, conform postului de televiziune de stat. În cadrul aceleiaşi emisiuni a fost prezentat un alt document care arată că Ambasada Poloniei din Minsk, prin intermediul ambasadorului său, ar fi plătit pe Leszek Szerepa, din Belarus, cu 28.000 de euro după o întâlnire cu Uladzimir Niaklajeu.

Share our work
Lukasenko baga Facebook si Twitter la zdup

Lukasenko baga Facebook si Twitter la zdup

Facebook, interzis in Belarus

Facebook, interzis in Belarus

Regimul autoritar din Belarus raspunde intr-un mod absurd la ideile de protest tot mai creative ale tinerilor, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Un proiect de lege al guvernului de la Minsk interzice urmatoarele: „Prezenta in masa a cetatenilor in spatii publice care au fost alese in prealabil, inclusiv in spatii exterioare, la un moment stabilit, cu scopul de a actiona sau de a ramâne inactivi, ca forma de protest sau de exprimare a opiniilor politice”. Pedeapsa pentru cetatenii bieloruşii si straini care se aduna in spatii publice pentru a nu face nimic este de 15 zile de arest.

KGB vs. Facebook

Reamintim ca mai multe organizatii nonguvernamentale din Belarus si strainatate au acuzat recent serviciiile de securitate belaruse ca folosesc retelele de socializare pentru a identifica si aresta organizatorii protestelor impotriva regimului autoritar al presedintelui belarus Lukasenko. Acuzatiile vin pe fondul organizarii la Minsk a unor proteste mai putin obişnuite. Oamenii se aduna in capitala fostei republici sovietice şi incep sa aplaude brusc, işi pornesc simultan alarma telefoanelor mobile sau hoinaresc in grup pe strazi. Politia a arestat peste 2.000 de persoane pentru asemenea fapte, iar 500 au fost condamnate la 15 zile de inchisoare. Acestea modalitati de protest au aparut dupa ce autoritatile au refuzat constant sa elibereze autorizatii pentru manifestatii in locuri publice.

Share our work