Doliu naţional în România după decesul Regelui Mihai. Casa Regală pe Facebook: „Regina” Margareta și „principe consort” Radu Duda
Margareta, declarata regina pe Facebook, alaturi de principele consort Radu Duda
Guvernul de la București a aprobat o hotărâre privind stabilirea a trei zile de doliu național pentru decesul Regelui Mihai I, în zilele de 14, 15 și 16 decembrie, relateaza agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Astăzi, pe ordinea de zi, dacă Secretariatul General al Guvernului s-a mişcat corespunzător, va fi decretată stare de doliu naţional în zilele de 14, 15 şi 16 decembrie, zilele în care practic se desfăşoară funeraliile fostului rege al României”, a precizat premierul român Tudose, la începutul şedinţei de Guvern de miercuri.
Potrivit Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, zilele de doliu naţional sunt stabilite prin hotărâre de Guvern. Legislația națională stabilește că, în zilele de doliu naţional instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale sunt obligate să arboreze în bernă drapelul României. În zilele de doliu național, drapelul trebuie arborat în bernă şi la sediile partidelor politice, sindicate, la trecerile frontierei, și la pavilionul navelor.
De asemenea, posturile naționale de televiziune își adaptează programele, iar instituțiile publice anulează orice manifestări de genul concertelor sau alte activități culturale sau artistice.
Margareta, regină pe Facebook
La o zi dupa ce regele Mihai a murit, Casa Regala a postat pe site-ul propriu si pe contul de Facebook un fragment din statutul sau, care arata ca principesa Margareta primeste apelativul „Regina”, iar principele Radu devine „principe consort”, relatează mass-media de la București.
„Imediat dupa decesul Sefului Casei Regale a Romaniei, fara vreo proclamatie ulterioara, Mostenitorul Evident sau Mostenitorul Prezumptiv, in functie de cine va fi in viata si primul in linia de succesiune la acel moment, va primi din acea clipa titlul si apelativul de Rege sau Regina, indiferent de pozitia Familiei ca Dinastie domnitoare sau ne-domnitoare si indiferent daca, mai tarziu, va alege sau nu sa nu foloseasca un asemenea titlu sau apelativ”, se arata in Statutul complet al Casei Regale a Romaniei, act promulgat prin semnatura regelui Mihai I in 30 decembrie 2007.
Articolul 2 al statutului arata ca „actualul Mostenitor la Sefia Casei Regale a Romaniei este Alteta Sa Regala Margareta, Principesa Mostenitoare a Romaniei (jure sanguinis), care va fi de acum inainte si va ramane dupa decesul meu Custode al Coroanei Romaniei (ad personam)”.
Principele Nicolae, exclus de la funeralii?
Imaginea Casei Regale a fost puternic afectată de excluderea, în urmă cu câțiva ani, din linia de succesiune a principelui Nicolae, considerat de o parte importantă a mediilor monarhiste din România ca fiind cea mai bună alternativă pentru succesiunea în fruntea Casei Regale. Conflictul s-a intensificat după ce fostul principe a fost acuzat de Principesa Margareta și soțul acesteia de tentativă de violare de domiciliu, după ce ar fi forţat uşa de la reşedinţa din Elveţia a Majestăţii Sale. In acest sens a fost depusă și o plângere la poliţia elveţiană. Încercarea nepotului Regelui Mihai de a îşi vizita bunicul a avut loc după ce starea de sănătate a Majestăţii Sale s-a înrăutăţit.
Nicolae a trimis o adresă către Familia Regală, prin care cere să i se comunice detalii privind înmormântarea Regelui Mihai, avocatul său precizând că, dacă nu i se va răspunde, va participa la înmormântarea bunicului său din public. „Am vorbit cu el aseară şi nu primise niciun răspuns. Dacă nu va primi un răspuns, tot va participa la înmormântare, însă va rămâne în public şi va trece pe lângă catafalc precum orice cetăţean”, a declarat, pentru mediafax.ro, Radu Enache, avocatul fostului principe.
După decesul Regelui Mihai, Principele Nicolae susţinea că nu a fost informat de familia sa cu privire la moartea bunicului său, însă va fi prezent la înmormântarea de la Curtea de Argeş.
Articol pentru Duda
Mai mult, o anexa semnata regele Mihai I arata clar ca „Fiica mea cea mare, Principesa Margareta, va fi succesorul meu dinastic si Sef al Casei Regale a Romaniei, dupa moartea mea. In cazul in care Natiunea romana si Parlamentul Romaniei vor considera potrivita folosirea monarhiei ca forma de guvernamant, solicit Parlamentului sa renunte la aplicarea legii salice, care nu corespunde nici drepturilor din Europa de astazi, nici valorilor societatii romanesti. Pana cand aceste lucruri se vor intampla, Principesa Margareta va ramane, dupa moartea mea, Seful Casei Regale a Romaniei si Custode al Coroanei Romaniei”.
Un articol din statut se refera si la principele Radu, sotul principesei Margareta, care va avea de acum titlul de principe consort: „In cazul unei viitoare femei Sef al Casei Regale a Romaniei, consortul sau va primi titlul de „Alteta Sa Regala Principele Consort al Romaniei” (ad personam), potrivit articolului 1 (7), titlu, rang si apelativ care va precede orice alt titlu, roman sau strain, pe care il poate avea, pe durata mariajului si numai pe durata vietii sotiei sale si numai atata timp cat aceasta ramane Sef al Casei Regale Romane”, arata articolul citat.
Casa Regală, familie autonomă
„Casa Regala a României este o comunitate de familie autonoma infiintata si organizata pe baza prevederilor acestui Statut Dinastic, de acum in vigoare. Ea va fi compusa din membri prin nastere sau membri prin casatorie, numai dupa cum este stabilit de acest document”, arata un alt articol al acestui statut.
In statutul Casei Regale este trecuta explicit si linia de succesiune la tron si la sefia Casei Regale:
1. ASR Principesa Mostenitoare Margareta a Romaniei, Custode al Coroanei Romaniei;
2. ASR Principesa Elena a Romaniei;
3. Elisabeta Karina de Roumanie;
4. ASR Principesa Sofia a Romaniei;
5. Elisabeta Maria Biarneix;
6. ASR Principesa Maria a Romaniei
Suferință îndelungată
La 2 martie 2016, Consiliul Regal a transmis faptul că regele Mihai se retrage din viaţa publică, după ce a fost diagnosticat cu leucemie şi cancer, fiind supus unei intervenţii chirurgicale, Casa Regală urmând a fi reprezentată în toate acţiunile publice de către fiica sa, Margareta. ”Consiliul Regal a luat notă de starea de sănătate a Majestăţii Sale, care a fost supus recent unei operaţii chirurgicale. Diagnosticele puse de echipa medicală sunt: ‘carcinom epidermoid metastazant’ şi ‘leucemie cronică’. Majestatea Sa urmează un tratament complex şi solicitant, care îl împiedică să apară în public, şi va petrece, de aici înainte, o perioadă de refacere”, a anunţat, din Elveţia, Andrew Popper, şeful Casei Majestăţii Sale.
La 6 noiembrie 2017, Casa Regală anunţa, prin intermediul unui comunicat de presă, că starea generală a Regelui Mihai s-a agravat şi prezintă o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenţei, adăugând că Principesa Moştenitoare Margareta s-a întors în Elveţia, iar la 8 noiembrie 2017, Regele Mihai I se afla „în stare de suferinţă”, la reşedinţa din Elveţia, alături de principesa Margareta şi de principele Radu. „Astăzi, 8 noiembrie 2017, marea sărbătoare a Sfinţilor Mihail şi Gavriil îl găseşte pe Majestatea Sa Regele Mihai în stare de suferinţă, la reşedinţa din Elveţia, înconjurat de Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu. De asemenea, la reşedinţă se află angajaţii Casei Majestăţii Sale detaşaţi în Elveţia şi maicile de la mănăstirile din România care îl asistă pe Rege neîncetat”, informa un comunicat postat pe site-ul romaniaregala.ro. Totodată, Casa Regală a precizat că în cursul serii de 7 noiembrie 2017, un trimis al ÎPS Iosif – mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale a venit la reşedinţa din Elveţia pentru a da regelui Sfânta Împărtăşanie, în prezenţa Principesei Moştenitoare.
Isac Mihai
„Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi”, a declarat marţi Regele Mihai în Parlamentul României, cu referire la R. Moldova, Bucovina de Nord şi sudul Basarabiei. „Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna. Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri”. Fostul suveran i-a îndemnat pe români să aibă încredere în democraţie şi în instituţiile sale.”Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci şi de etică, simţ al datoriei. Iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor”, a adăugat Regele Mihai, care a făcut apel şi la „ruperea completă şi definitivă de năravurile trecutului”. „Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil şi generos. În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra fiinţei naţiunii”, a afirmat Regele, subliniind că „a sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului”. În opinia sa, cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea, iar elita românească are o mare răspundere în acest sens. Potrivit acestuia, democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească, iar România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi. Regele Mihai a primit marţi din partea vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea Colanul acestui for legislativ, la şedinţa solemnă organizată la Parlament. După înmânarea Colanului, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat închisă şedinţa dedicată celebrării a 90 de viaţă ai Regelui Mihai.