de Gorea Alexandru | dec. 16, 2023 | Știri
Invazia rusă în Ucraina începută în data de 24 februarie 2022 a impus milioane de oameni să-și părăsească locuințele, fiind nevoiți să fugă din calea războiului. Cei mai mulți ucraineni și-au regăsit refugiul în țările membre ale Uniunii Europene.
În fața imensului flux de refugiați, statele membre ale Uniunii Europene au acționat prompt, activând, la data de 4 martie, Directiva privind protecția temporară. Aceasta a reprezentat una dintre cele mai rapide decizii luate de Bruxelles în gestionarea crizei umanitare. Este remarcabil faptul că această directivă nu este o inițiativă recentă. Actul legislativ a fost adoptat pentru prima dată în anul 2001, ca rezultat al războaielor sângeroase din Balcanii de Vest. În urma unui consens al miniștrilor europene, Directiva privind protecția temporară a fost prelungită până în data de 4 martie 2025. Decizia a fost adoptată la 19 octombrie 2023.
Protecția temporară, ca un mecanism de răspuns la situații de urgență umanitară, are ca obiective fundamentale atât acordarea imediată a protecției persoanelor strămutate, cât și reducerea presiunii asupra sistemelor naționale de azil din statele membre ale comunității europene. Această inițiativă aduce cu sine beneficii semnificative pentru cei vizați, oferindu-le drepturi de rezidență și facilitând-le accesul la locuințe. Pe lângă aceste aspecte esențiale, ei beneficiază de protecție socială, acces la educație și asistență medicală cuprinzătoare. De asemenea, beneficiarii acestei directive au dreptul de a participa la piața forței de muncă, contribuind astfel la integrarea lor în comunitatea gazdă. Conform statisticii olandeze, la data de 1 mai 2023 aproximativ 68% dintre refugiații ucraineni, cu vârstă între 15-64 de ani, s-au angajat în câmpul muncii.1
Protecția temporară se acordă automat, însă beneficiarii trebuie să solicite un permis de ședere în țara în care se află. De asemenea calitatea de beneficiar nu îngrădește persoanele să solicite statutul de refugiat sau alte forme de protecție disponibile în țările UE.2
Conform celor mai recente date furnizate de Eurostat din octombrie, pe teritoriul Uniunii Europene se află peste 4,28 milioane de ucraineni care beneficiază de protecție temporară. Germania a devenit țara de refugiu pentru 1.215.365 de cetățeni ucraineni, Polonia găzduiește 960.620, iar Cehia 357.960. Pe teritoriul României se află 142.340 de cetățeni ai țării vecine. Din cifra totală, peste 361.000 sunt bărbați cu vârsta între 18 și 64 de ani, ce echivalează cu un procent de 8,2%.3 Pentru sprijinirea refugiaților, s-a alocat o sumă elocventă de aproximativ 17 miliarde de euro, reprezentând o parte considerabilă din totalul ajutorului acordat de Uniunea Europeană și statele membre, care însumează 85 miliarde de euro. O contribuție majoră a venit direct din bugetul european, totalizând 31 miliarde de euro și acționând ca suport financiar, economic și umanitar.
Statele membre au oferit în mod individual granturi și împrumuturi în sumă de 9,4 miliarde euro. O altă contribuție majoră vizează ajutorul militar, care este în valoare de 27 miliarde de euro. Livrarea de arme a fost o decizie istorică adoptată de Bruxelles, fiind un precedent la nivelul Uniunii.4
Pe lângă asistența materială furnizată Kiev-ului, Consiliul European a acordat și un sprijin diplomatic și moral, deschizând negocierile de aderare cu Ucraina. Această decizie confirmă faptul că statele membre ale Uniunii rămân solidare cu poporul ucrainean și vă oferi sprijin cetățenilor ucraineni care se află în Ucraina și celor aflați pe teritoriul UE.
de Anatol Terzi | oct. 2, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Circa 100.000 de sirieni care au fugit din calea războiului civil din ţara lor s-au refugiat în tabere amplasate în Turcia, au anunţat luni autorităţile turce, ce reclamă de mai multe săptămâni ajutorul comunităţii internaţionale pentru a continua să îi găzduiască.
În total, 93.576 de refugiaţi se află în mod oficial în 13 tabere răspândite în mai multe provincii din sud-estul Turciei, frontalieră cu Siria, a afirmat Direcţia pentru situaţii de urgenţă a primului ministru, într-un comunicat. Printre aceştia, 578 de victime ale luptelor sunt spitalizate în diferite unităţi medicale turceşti, a adăugat aceeaşi sursă. Cifra de 93.576 este cea a persoanelor înregistrate oficial pe lângă autorităţi. Însă mai multe sute, dacă nu chiar mii,de sirieni care au pătruns pe teritoriul ţării nu au fost înregistraţi de autorităţi şi sunt cazaţi de rude şi apropiaţi.
Guvernul conservator turc, care a întrerupt legăturile cu regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad, a fixat în această vară la 100.000 numărul maxim de refugiaţi sirieni pe care este dispus să îi primească. Însă a precizat ulterior că ar putea depăşi această limită în cazul în care comunitatea internaţională îl va ajuta. În încercarea de a modera afluxul de refugiaţi, Ankara a făcut apel la Consiliul de Securitate al ONU să creeze zone-tampon sub protecţie în teritoriul sirian. Dar până acum apelul său a rămas fără urmări concrete.
de Anatol Terzi | sept. 14, 2012 | Orientul Mijlociu, România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
România ar putea acorda ajutor umanitar refugiaţilor sirieni din Turcia. Secretarul de stat Dan Petre l-a primit săptămâna aceasta, pe ambasadorul Turciei la Bucureşti, Omur Solendil.
Referindu-se la situaţia umanitară catastrofală cu care se confruntă Siria, secretarul de stat Dan Petre a exprimat disponibilitatea României de a acorda ajutor umanitar pentru sprijinirea taberelor refugiaţilor sirieni din statele vecine. În cadrul întrevederii au fost abordate aspecte legate de evoluţiile recente din dosarul sirian, poziţia celor două state pe acest subiect, precum şi a situaţiei refugiaţilor sirieni din Turcia şi Iordania. Cei doi interlocutori au condamnat cu fermitate masacrele comise de regimul sirian asupra populaţiei şi şi-au manifestat îngrijorarea faţă de violenţele succesive din ultimul timp din Siria.
Numărul refugiaţilor sirieni a depăşit 250.000 de persoane, a semnalat, marţi, Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (HCR). „Ultimele dată arată că peste un sfert de milion de refugiaţi sirieni (253.106 persoane) au fost înregistraţi sau aşteaptă să fie înregistraţi în regiune”, a declarat, la Geneva, un purtător de cuvânt al HCR, Adrian Edwards.
HCR a contabilizat în Iordania 85.197 de refugiaţi, dintre care 35.961 aşteaptă să fie înregistraţi. În faţa acestei situaţii, HCR a decis ca Înaltul comisar al Naţiunilor Unite pentru refugiaţi, Antonio Guterres, şi trimisul său special, actriţa Angelina Jolie, să se deplaseze în Iordania.
La sosirea în această ţară, Angelina Jolie, însoţită de militari iordanieni, a vizitat familii recent sosite la frontiera iordaniană. Marţi, cei doi i-au vizitat pe refugiaţii din tabăra Al-Zaatri. Ei s-au întâlnit cu regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, cu premierul Fayez Tarawneh şi cu ministrul de externe Nasser Judeh. La rândul său, un purtător de cuvânt al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tarek Jasarevic, a semnalat că OMS doreşte să-şi întărească activităţile la Homs, unde „situaţia este gravă şi continuă să se deterioreze”. Potrivit OMS, situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât se apropie iarna.
de Anatol Terzi | aug. 31, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
ONU are „rezerve serioase” faţă de propunerea înaintată de Turcia şi de alte state, precum Franţa şi Marea Britanie, de a se crea „zone tampon” sau coridoare umanitare pentru a proteja civilii sirieni afectaţi de conflictul armat din ţara lor, a afirmat subsecretarul general al ONU, Jan Eliasson.
„Aceste propuneri suscită rezerve serioase şi necesită o examinare atentă şi detaliată”, a afirmat joi Jan Eliasson în faţa Consiliului de Securitate al ONU, la reuniunea dedicată Siriei. Oficialul ONU a mai afirmat cu aceeaşi ocazie că „poporul sirian are nevoie de securitate umanitară”, dar „criza actuală nu se poate rezolva decât printr-un proces politic credibil, sprijinit de o comunitate internaţională unită”.
Ministrul turc de externe Ahmet Davutoglu a afirmat miercuri că Turcia a discutat cu Naţiunile Unite despre posibilitatea găzduirii de refugiaţi sirieni pe teritoriul Siriei şi că Ankara se aşteaptă ca organizaţia internaţională să ia măsuri concrete în acest sens. “Ne aşteptăm ca ONU să adopte măsuri concrete pe tema protejării refugiaţilor în interiorul Siriei şi, dacă este posibil, să îi găzduiască în tabere amplasate acolo”, a declarat Davutoglu într-o conferinţă de presă la Ankara. Şeful diplomaţiei turce a precizat că ţara sa a discutat despre această problemă cu Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi Antonio Guterres şi cu responsabila operaţiunilor umanitare ale ONU Valerie Amos.
Turcia a promovat ideea unei “zone tampon” care să fie formată pentru civili sub protecţie străină, în contextul intensificării confruntărilor în cadrul revoltei ce durează de 17 luni împotriva preşedintelui Bashar al-Assad. Până la 5.000 de refugiaţi au traversat în Turcia în ultimele două săptămâni, iar Naţiunile Unite au avertizat marţi că până la 200.000 de persoane s-ar putea refugia în Turcia în cazul în care conflictul se va înrăutăţi. Cu toate că nu este niciun semn că marile puteri, divizate asupra crizei siriene, ar fi gata să sprijine varianta unei zone tampon şi a unei zone de interdicţie aeriană, după cum şi-ar dori rebelii şi organizaţii de ajutor.
de Anatol Terzi | aug. 30, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Ministrul turc de externe Ahmet Davutoglu a afirmat miercuri că Turcia a discutat cu Naţiunile Unite despre posibilitatea găzduirii de refugiaţi sirieni pe teritoriul Siriei şi că Ankara se aşteaptă ca organizaţia internaţională să ia măsuri concrete în acest sens.
„Ne aşteptăm ca ONU să adopte măsuri concrete pe tema protejării refugiaţilor în interiorul Siriei şi, dacă este posibil, să îi găzduiască în tabere amplasate acolo”, a declarat Davutoglu într-o conferinţă de presă la Ankara. Şeful diplomaţiei turce a precizat că ţara sa a discutat despre această problemă cu Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi Antonio Guterres şi cu responsabila operaţiunilor umanitare ale ONU Valerie Amos.
Turcia a promovat ideea unei „zone tampon” care să fie formată pentru civili sub protecţie străină, în contextul intensificării confruntărilor în cadrul revoltei ce durează de 17 luni împotriva preşedintelui Bashar al-Assad. Până la 5.000 de refugiaţi au traversat în Turcia în ultimele două săptămâni, iar Naţiunile Unite au avertizat marţi că până la 200.000 de persoane s-ar putea refugia în Turcia în cazul în care conflictul se va înrăutăţi. Cu toate că nu este niciun semn că marile puteri, divizate asupra crizei siriene, ar fi gata să sprijine varianta unei zone tampon şi a unei zone de interdicţie aeriană, după cum şi-ar dori rebelii şi organizaţii de ajutor, miniştrii de externe ai ţărilor din Consiliul de Securitate sunt aşteptaţi să discute ideea la o reuniune organizată joi, la care va participa şi Davutoglu.
