de Razvan Iorga | aug. 14, 2019 | Analize, Federatia Rusa, R. Moldova, UE
Potrivit experților, o serie de numiri politice din instituțiile-cheie ale statului ridică mari îndoieli cu privire la capacitatea guvernului de a reforma sistemul judiciar. Mai multe numiri în posturile-cheie din domeniile de securitate și justiție din R. Moldova ridică întrebări cu privire la angajamentul noului guvern de a depolitiza instituțiile statului în urma plecării de la vârful piramidei puterii a Partidului Democrat, controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, scrie Balkan Insight, preluat de EvZ Moldova.
Actuala alianță de guvernământ, formată din blocul pro-european ACUM și socialiștii pro-ruși este de părere că R. Moldova a devenit un „stat capturat” sub Plahotniuc, cu instanțele, poliția și mass-media toate în buzunarul acestuia.
După aproape două luni de la preluarea puterii, criticii spun că socialiștii acționează după același tipar ca predecesorii democrați și că o serie de numiri recente la vârful statului implică persoane strâns legate de Partidul Socialist și liderul său, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Acest lucru nu se anunță a fi de bun augur pentru revizuirea mult criticatului sistem judiciar din R. Moldova.
Pe 31 iulie, un fost consilier de bază la Dodon a fost numit șef al Centrului Național Anticorupție, CNA.
Ruslan Flocea a ocupat funcția de secretar general în biroul prezidențial al lui Dodon și va supraveghea acum eforturile anticorupție într-o țară în care jurnaliștii de investigație au scris în mod regulat cu privire la acuzațiile de corupție la adresa parlamentarilor socialiști sau a oamenilor de afaceri afiliați PSRM-ului.
„Voi face toate eforturile pentru a asigura că rezultatele CNA sunt în conformitate cu legea”, a spus Flocea parlamentarilor care au votat cu majoritate pentru a-i acorda acestui postul.
De asemenea, Flocea a câștigat susținerea în unanimitate a Comisiei Juridice a Parlamentului, care este condusă de deputatul ACUM Sergiu Litvinenco.
Litvinenco a spus că mâinile sale erau legate de un cadru legal moștenit amibiguu și incorect preluat de la democrați.
„Ceea ce facem acum este să încercăm să curățăm țara regimului lui Plahotniuc”, a spus el pentru BIRN.
„Emoțiile sunt încă prea mari. Nu spun că lucrurile sunt perfecte, dar este exagerat să spunem că toate instituțiile importante sunt acum sub Dodon,” a declarat deputatul.
După cinci ani de relații nu foarte reușite cu Uniunea Europeană, noul guvern din R. Moldova spune că dorește să reseteze vechile probleme create de PD, dar „alianța nefirească” a ACUM cu socialiștii poate testa chiar acum angajamentul comun privind reformele.
„Era de așteptat ca diverse probleme să apară încet în cadrul acestei coaliții”, a declarat Ion Manole, directorul Promo-LEX, un ONG de consultanță juridică și advocacy din Chișinău. „Ele se vor acutiza pe parcurs,” a continuat el.
„Nici mie nu-mi place”
Problemele au început pe 25 iulie, când primii doi din șase judecători ai Curții Constituționale au fost aleși de parlament, după ce fosta componență a acestei instanțe a demisionat în urma unor acuzații de cârdășie cu Partidului Democrat. Alți doi au fost numiți de Consiliul Superior al Magistraturii.
Criticii au declarat că noii judecători au făcut parte din „vechea garda”.
„Ce am schimbat exact?”, s-a întrebat retoric Cornelia Cozonac, directorul Centrului de Jurnalism de Investigație din Moldova, CIJM.
Cozonac a spus că niciunul dintre noii judecători nu a acționat pentru a rezolva presupusele abuzuri ale fostului guvern.
„Mi-e teamă că acești oameni, care aveau conexiuni cu vechiul sistem, ar putea să funcționeze în continuare în interesul vechilor guvernanți”, a spus ea, referindu-se la Plahotniuc și PD.
Opinia publică a privit cu suspiciune și numirea lui Dumitru Robu, pretins apropiat al Partidului Socialist. El a fost numit la 31 iulie de Igor Dodon în calitate de nou procuror general interimar, după ce a fost susținut de Parlament.
Atât Flocea, cât și Robu s-au confruntat cu întrebări cu privire la originile averii lor.
Premierul Maia Sandu, de la blocul ACUM, a ridicat și ea o serie de întrebări în evaluarea sa asupra celor două numiri.
„Sunt de acord că există întrebări, am chiar și eu unele și nici mie nu-mi place”, a spus Sandu la TVC21 pe 29 iulie, înainte ca Parlamentul să aprobe numirile.
„Nu știu dacă Parlamentul le va vota, dar ar fi fost mult mai bine dacă consilierii președintelui sau ai premierului nu ar participa la astfel de concursuri”, a spus ea.
Numindu-l pe Robu, Dodon a subliniat necesitatea pedepsirii celor din spatele a două săptămâni de haos în iunie, când Partidul Democrat a încercat să reziste la predarea frâielor guvernului către alianța ACUM-PSRM.
„Trebuie să o facă repede”, a spus Dodon despre deschiderea de dosare penale pentru cei care ar fi încălcat legea în guvernarea precedentă.
Analiștii politici spun că Dodon este hotărât să sperie Partidul Democrat înaintea alegerilor locale care va avea loc în octombrie.
„Igor Dodon lansează aceste amenințări în jurul alegerilor locale, încercând să obțină dividende electorale”, a spus expertul politic Mihai Isac.
„Vrea să-i sperie pe primarii PD și pe ceilalți candidați cu aceste tipuri de declarații. Recent, unii primari PD s-au alăturat deja Partidului Socialiștilor, ” a adăugat expertul.
Reforma justiției
ACUM spune că răspunsul la depolitizarea instanțelor este o revizuire completă a sistemului judiciar.
„Trebuie să ne pregătim pentru această reformă, deoarece măsurile pripite nu pot duce la un sistem de justiție cinstit și de durată”, a spus Sandu într-o sesiune de Q&A pe Facebook în data de 30 iulie.
La rândul său, deputatul Sergiu Litvinenco a declarat pentru BIRN: „Avem multe idei despre reforma CNA și vom vorbi despre asta la momentul potrivit. Reforma justiției nu a început încă. Vom veni cu pași concreți și foarte exacti pentru a propune o agendă foarte clară. ”
Experții spun că nu va fi ușor.
„O justiție funcțională nu poate fi obținută într-un timp atât de scurt”, a spus Manole. „Calitatea oamenilor contează cel mai mult. Și acest lucru s-a văzut și în România. Atâta timp cât vom avea oameni cinstiți care vor dori să schimbe sistemul, vom avea unele succese”, a completat el.
Nadejda Hriptievschi, fondatorul și directorul Programului Justiție și Drepturile Omului la Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova, CRJM, a declarat pentru BIRN că numirile lui Flocea și Robu au demonstrat clar că parlamentarii trebuie să fie mai atenți în selectarea candidaților, „reformele nu au cum să aibă succes”.
Opiniile diferite din cadrul coaliției de guvernământ au influențat calitatea deciziilor sale, a spus ea, în special în domeniul justiției.
Reforma, a spus Hriptievschi, trebuie promovată ferm, fără ezitare. „Sper însă ca acțiunile anunțate, odată agreate, să fie promovate ferm, fără ezitări și cât mai rapid posibil”, a spus experta.
Material semnat de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | nov. 19, 2018 | Principal, R. Moldova, UE, Uncategorized @ro
Judecătorul american Dan Aaron Polster a venit la Chișinău pentru a ajuta la reformarea sistemului judiciar. Potrivit acestuia, 30 de ani „nu este suficiet timp pentru schimbarea societății”, spune magistratul american într-un interviu pentru portalul Balkan Insight. Sistemul judiciar plin de hibe funcționale al Republicii Moldova este considerat un fel de călcâi al lui Ahile pentru această țară – motiv pentru care aliații occidentali presează autoritățile moldovenești să reformeze acest sector.
Reformele considerate vitale pentru modernizarea celui mai sărac și posibil cel mai corupt stat al Europei rămân în incertitudine, totuși, în contextul alegerile parlamentare ce vor avea loc în circa patru luni de zile. Având în vedere reforma justiției, ambasada SUA a adus în țară doi judecători federali din SUA pentru a ajuta la instruirea viitorilor magistrați din R. Moldova. Judecătorul Dan Aaron Polster este din Districtul de Nord din Ohio, în timp ce Eduardo Robreno este judecător senior în districtul de est din Pennsylvania. Ei au venit să se antreneze și să împărtășească experiența lor cu viitorii judecători ai Republicii Moldova de la Institutul Național de Justiție din Chișinău.
Polster declară că reforma instanțelor a fost o sarcină dificilă. „În Republica Moldova există unele provocări. Cel mai important este construirea unui sistem judiciar puternic și eficient, având în vedere originea [sovietică] a acestei țări „, a declarat Polster într-un interviu pentru BIRN. El susține că moștenirea epocii sovietice încă cântărește foarte mult asupra sistemului de justiție din R. Moldova, iar aproape trei decenii de independență nu au fost suficiente pentru a construi un sistem care să funcționeze eficient.
Polster a mai spus că nimic nu se poate face rapid, deoarece a trecut doar o perioadă relativ scurtă de timp de la căderea Uniunii Sovietice în 1991. „Poate 30 de ani sună ca o perioadă lungă, dar nu poți mișca lucrurile peste noapte. Nu este o perioadă așa de mare pentru a schimba o societate, este abia o generație „, a adăugat el.
R. Moldova are o istorie vizată de o corupție endemică în acest sector sensibil de la sfârșitul perioadei sovietice. O schemă masivă de spălare a banilor, denumită „Spălătoria rusă”, a fost pusă în mișcare prin implicarea activă a zeci de judecători corupți, care au emis hotărâri dubioase pe parcursul anului 2010 și 2014. Singura pedeapsă pe care au primit-o a fost să părăsească sistemul. Nu au fost puși în spatele gratiilor.
Corectitudinea și transparența, absolute necesare
Judecătorul Robreno din Pennsylvania a declarat în cadrul unei conferințe de presă, organizate la Chișinău joia trecută, că un început bun pentru reforme ar fi ca toți magistrații să fie complet transparenți cu privire la veniturile și averile lor. „Mesajul pe care l-am adus este importanța unui sistem judiciar independent, cinstit, transparent și responsabil, esențial pentru valorile democratice și societatea civilă”, a spus Robreno.
Cu toate acestea, opinia publică rămâne înclinată să creadă că sistemul de justiție este încă obedient puterii executive și legislative și că nu există un sistem clar de separare a puterilor în stat și echilibru între acestea. Scandalurile de corupție din țară sunt încă tratate foarte diferit. Fostul prim-ministru Vlad Filat este acum în spatele gratiilor, după ce omul de afaceri Ilan Shor l-a denunțat pentru luare de mită. Cu toate acestea, Shor, un om de afaceri controversat, a fost condamnat în iulie 2017 pentru participarea la furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc.
În prezent, el va candida pentru un loc în alegerile parlamentare viitoare din februarie 2019. La rândul său, fostul primar al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a fost acuzat de corupție, dar nu a fost condamnat, fiind presat să își depună mandatul. Mai mult, Filat și Chirtoacă, în mod semnificativ, au fost oponenți politici ai liderului partidului de guvernământ al Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc. În iunie 2018, două instanțe au anulat, fără rezerve, rezultatele cursei pentru Primăria Chișinăului ca urmare a unor pretinse acuzații de fraudă electorală, în ciuda faptului că toți observatorii internaționali au semnalat rezultatul alegerilor drept unul corect.
Anularea a declanșat o reacție puternică din partea Bruxelles-ului, care a suspendat ajutorul macrofinanciar la Chișinău în iunie 2018, după ce anterior a redus fonduri de peste 20 de milioane de euro destinate reformării sistemul judiciar, motivând lipsa voinței politice de a reforma acest sector .
Oficialii UE și-au exprimat îngrijorarea cu privire la un posibil rezultat similar după alegerile parlamentare. Polster a mai spus că pentru cetățenii unei țări nu există vreun drept mai important decât libertatea de a vota. „În țara mea, nu există nici un drept mai mare sau mai important. Este esențial ca judecătorii să protejeze toate drepturile cetățenilor, iar dacă ar fi un drept mai mare, acesta este dreptul poporului la alegeri corecte „, a concluzionat judecătorul Polster.
Corespondența de la Chișinău de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | oct. 16, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Militari Moldoveni la exercițiul multi-național Sea Breeze – 2018 din Ucraina. Foto: Ministerul Apărării al R. Moldova
Dinamica relațiilor dintre Armata R. Molodva și cele din cadrul NATO sau vecini cu viziuni euro-atlantice s-a modificat substanțial în ultimul an. Venirea la conducerea Ministerul Apărării de la Chișinău a lui Eugen Sturza, după aproape un an de blocaj deliberat al președintelui Igor Dodon la cârma ministerului, a deblocat această situație.
În timp ce militarii ruși și cei transnistreni au efectuat peste 200 de exerciții militare în 2017, cifre confirmate atât de experți cât și de oficiali ai Ministerul Apărării de la Chișinău, militarii moldoveni au fost privați premeditat de o pregătire adecvată de către politicile politicianiste ale președintelui Igor Dodon. El și-a motivat acțiunile prin așa-numita „neutralitate” prevăzută în Constituția R. Moldova, dar scopul real a fost împiedicarea armatei de a realiza procesul de interoperabilitate ale soldaților moldoveni cu cei ai NATO și ai țărilor partenere din regiune, cu precădere cei ucraineni.
Experții militari au mers și mai departe și l-au acuzat pe Dodon chiar de coordonare cu Moscova pentru astfel de acțiuni: Paradoxal, Dodon este, conform Constituției, chiar liderul armatei țării.
Cert este că în ultimul din toamna luni 2017, dinamica s-a schimbat iar militarii moldoveni au putut beneficia de antrenamente și expertiză la cel mai înalt nivel din partea profesioniștilor din NATO.
Cel mai recent episod din această categorie este desfășurarea exerciţiului bilateral „JCET-2018” (Joint Combined Exchange Training), ce se desfăşoară în aceste zile la Baza Militară de Instruire a Armatei Naţionale de la Bulboaca. La el participă trupele speciale din România și R. Moldova și are loc între 8-26 octombrie.
Militari din ale forțele special ale Republicii Moldova şi României se antrenează la poligonul de la Bulboaca
Exerciţiul are ca scop dezvoltarea capabilităţilor pentru executarea misiunilor în teatrele de operaţii, antrenarea comună şi efectuarea unui schimb de experienţă între contingentele celor două armate, a declarat comandantul Batalionului cu Destinaţie Specială, locotenent-colonelul Ion Ojog.
El a mai spus că în cadrul antrenamentelor, militarii desfăşoară ședințe de tactică a subunutăților mici, execută trageri de evaluare și pregătire pentru cursul de calificare forțe speciale, precum şi misiuni în teren specifice domeniului de activitate.
Mai mult, exerciţiul „Joint Combined Exchange Training” se desfăşoară în conformitate cu planul de instruire al Armatei Naţionale pentru anul 2018.
Strângerea relațiilor cu România
Relațiile pe palierul Armatei au devenit tot mai stânse la cel mai înalt nivel pe acest segment. Pe parcursul lui 2018, miniștrii de profil de la București și Chișinău s-au întâlnit tot mai dus. Ultima lor întrevedere a avut loc la Constanța, de Ziua Marinei, acolo unde ministrul Eugen Sturza a fost invitatul lui Mihai Fifor. Cei doi oficiali au discutat despre securitatea regională, colaborarea dintre Republica Moldova şi România pe dimensiunea apărării, perspectivele de intensificare a relaţiilor de cooperare dintre armatele celor două ţări, precum şi parteneriatele Republicii Moldova cu NATO şi UE.
În dreapta imaginii, miniștrii Apărării de la București și Chișinău, Mihai Fifor și Eugen Sturza
Un aspect foarte important de menționat este că anul acesta s-a demarat o reformă ambițioasă de profesionalizare a armatei R. Moldova. Aceasta are în componență circa 6.500 de militari dintre care circa jumătate cu statul de profesioniști care lucrează pe bază de contract.
În următorii trei ani de zile, autoritățile de la Chișinău și-au propus transformarea incorpore a tuturor militarilor într-un corp compact de militari profesioniști, așa cum au țările NATO. În acest an, Moldova a bugetat pentru armată circa 628,9 milioane de lei (aproximativ 31 milioane de euro), cu 10% mai mult față de 2017.
Cu toate acestea, cifrele nu sunt foarte îmbucurătoare în condițiile în care toate analizele de securitate indică regiunea separatistă transnistreană ca principală amenințare la adresa securității naaționale a R. Moldova.
Regimul separatist are un contigent circa dublu de 13.000 de soldați, la care se mai adaugă circa 1.500 de militari ruși în detașamentele de pacificatori și Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Aceștia din urmă au misiunea oficială de a păzi depozitul de muniție de la Cobasna, dar se pot transforma oricând în forță de reacție rapidă în zonă.
Ajutor la toate nivelurile
Pe de altă parte, România a ajutat constant cu expertiză R. Moldova pe segmentul militar. De la exerciții comune, burse pentru viitorii ofițeri moldoveni, expertiză legislativă și strategică privind întocmirea unei strategii militare viabile de țară sau alte tipuri de activități.
Soldați ai R. Moldova la exercițiul multi-național „Fireshield-2018”, desfășurat în luna septembrie
Alături de România, SUA s-au implicat activ în același tip de activități, după ce anterior au donat mai multă tehnică de luptă absolut necesară R. Moldova. Chișinăul alocă în prezent aproape 0,4% din PIB sectorului apărării, bani care abia ajung pentru salarii și cheltuieli logistice minimale.
Guvernul și-a luat angajamentul să demareze o reformă și să sporească finanțarea acestui buget și chiar să se meargă spre achiziționarea de tehnică de luptă, în condițiile în care acest lucru nu s-a întâmplat de 27 de ani de declararea independenței de URSS.
De asemenea, în luna septembrie a acestui a fost organizat exercițiul militar „Scut de foc -2018” , ce s-a desfășurat în centrele de instruire militară din toate garnizoanele din R. Moldova. Aici au participat aproximativ 800 de militari din Republica Moldova (ofiţeri şi subofiţeri ai Armatei Naţionale şi Departamentului Trupelor de Carabinieri), România şi Statele Unite ale Americii.
Scopul a fost și de data aceasta instruirea comună a subunităţilor de artilerie şi creşterea nivelului de interoperabilitate între armatele ţărilor partenere.
Dar exercițiile militare nu sunt de ajuns, dacă nu sunt completare și cu acțiuni concrete de înzestrare cu tehnică militară. În noiembrie 2017, ministrul Eugen Sturza afirma că că Republica Moldova va demara un proces de achiziție de armament în scopuri de modernizare a Armatei.
„În premieră pentru Republica Moldova și pentru Armata Națională, de la independență încoace, anul viitor vom avea și achiziții de tehnică, nu doar donațiile pe care le primim de la partenerii noștri străini. Vom avea achiziții de tehnică foarte necesară Armatei Naționale. Sper și sunt sigur că acest proces va fi continuat și în anii viitori. Deja am stabilit contactele cu partenerii să ne ajute în acest proces de achiziții, va fi o achiziție transparentă, dar veți vedea în 2018 aceste progrese”, declara Eugen Sturza, într-un interviu pentru Europa Liberă.
El a mai spus că este nevoie de modernizare a Armatei, în contextul în care pe teritoriul R. Moldova există trupe străine, cu trimitere la militarii din Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) staționate ilegal în stânga Nistrului.
Sturza a mai respins atunci ideea fluturată de către Dodon cum că neutralitatea poate fi asigurată prin pasivitate în fața unor pericole cât se poate de reale.
„Nu putem vorbi acum despre o neutralitate clasică, așa cum este stipulat și în Constituția Republicii Moldova, atâta timp cât avem o armată străină pe teritoriul Republicii Moldova. Noi vom continua să cerem ca această armată rusă să fie retrasă de pe teritoriul Republicii Moldova cu tot cu muniții și cu tehnica militară.
Nu mai avem nevoie de prezența lor aici, dar, totodată, noi avem ca și scop să ne întărim pozițiile, să ne modernizăm Armata Națională. Vedem aici exemplul elocvent al vecinului nostru, Ucraina, o țară căreia i-au fost garantate suveranitatea și integritatea teritorială de către patru state nucleare prin acest Acord de la Budapesta, ca într-un moment una din aceste țări semnatare să devină agresor și să-i acapareze teritoriul suveran”, a declarat Sturza.
Relații mai stânse cu Ucraina
De asemenea, Chișinăul și-a aprofundat relațiile cu Kievul. De la cele de natură politico-economică, până la cele militare. În acest interval de timp, R. Molodva și Ucraina au participat la o serie de exerciții comune alături de trupele NATO, fie pe teritoriul Ucraina, fie cel al R. Moldova sau alte țări membre NATO.
În aprilie 2018, premierul Pavel Filip afirma la Forumul de Securitate de la Kiev că R. Moldova se va implica mai activ în asigurarea securității regionale.
„Securitatea în această regiune este o prioritate pentru noi. Actualul mediu de securitate este influenţat de schimbări şi ameninţările continuă. Hibride, cibernetice şi mai trist este că s-a constatat că în Europa de Est staţionează trupele ruseşti şi în ziua de astăzi. Asta generează tensiuni. Prezenţa militară străină constituie un pericol.
Vrem să fie retrase trupele ruse din stânga Nistrului. Moldova sprijină Ucraina pentru rezolvarea conflictului din Donbas prin mijloace paşnice. Printre instrumentele tradiţionale persistă şi cele economice şi energetice, mai ales când este vorba despre relaţiile statelor vecine. Am vorbit despre noile tipuri de ameninţări. Aici este important să remarcăm cooperarea cu UE pentru combaterea riscurilor.
Aceste provocări implică o redefinire al conceptului tradiţional al securităţii. Agenda de securitate trebuie să fie fundamentată pe o abordare a riscurilor nonconvenţionale înglobând noi tipuri de solidaritate internaţională şi regională. Continuăm să avem speranţa că această solidaritate regională ne va aduce şi rezultate”, declara atunci Filip.
Au urmat apoi o nouă serie de exerciții militare comune R. Moldova – Ucraina. Cel mai important a fost în această vară, în Ucraina, acolo unde s-a desfășurat exercițiul Sea Breeze 2018.
Maior Grigore Adam declara atunci că ofiţerii şi subofiţerii moldoveni au fost implicaţi la acţiunile de verificare la punctul de control mobil, alături de militarii din contingentul ucrainean. R. Moldova a participat atunci cu cu 80 de militari din Brigada „Ştefan cel Mare”, Batalionul 22 de menţinere a păcii, şi Marele Stat Major, precum şi 15 unităţi de tehnică din dotarea Armatei Naţionale.
Alături de colegii din SUA şi Ucraina, militarii moldoveni au executat, în cadrul exerciţiului, trageri de pe loc şi din maşini de luptă, au condus tehnica militară de tip HMMWV şi au efectuat desantări din helicopter de la înălţimi mici.
De asemenea, infanteriştii moldoveni s-au deplasat pe insula Tendra din Marea Neagră, unde au desfăşurat acţiuni de îmbarcare şi debarcare de pe navă, cu utilizarea vehiculelor militare din dotare, preciza Ministerul Apărării de la Chișinău într-un comunicat.
De asemenea, la începutul lunii septembrie 70 de ofiţeri şi subofiţeri ai Armatei Naţionale a R. Moldova a participat preț de aproape două săptămâni la exercițiul multinaţional ”Rapid Trident-2018”, cu participarea armatelor NATO, care se desfășoară la centrul de instruire din Iavoriv, regiunea Lvov, Ucraina. Acolo, scopul exercițiului a fost creşterea interoperabilităţii între militari şi pregătirea lor pentru misiuni internaţionale de menținere a păcii.
Nu în ultimul rând, așa cum declara anul trecut ministrul Sturza, R. Moldova a trecut și la partea practică în ceea ce privește înzestrarea și modernizarea tehnicii sale de luptă.
Memorandum moldo-ucrainean de iniţiere a cooperării tehnico-militare semnat la Kiev, octombrie 2018
Astfel, R. Moldova a semnat cu compania ucraineană de stat Promoboronexport un memorandum de iniţiere a cooperării tehnico-militare. Documentul a fost semnat de către secretarul de Stat Vladimir Iliev care a participat, în perioada 9-12 octombrie, la expoziţia internațională în domeniul industriei de apărare „Arme și Securitate”, care s-a desfăşurat la Kiev, Ucraina.
NATO și SUA, tot mai interesate de securitatea R. Moldova
Dar Chișinăul a mers și a departe și a demonstrat că dorește să aprofundeze relațiile cu NATO și cu cea mai puternică armată din acest bloc militar, cea a SUA. Dacă în plan politic, R. Moldova a lansat o adevărată campanie de informare la nivelul cel mai înalt pe plan internațional, cerând de la tribunele ONU, OSCE și UE retragerea trupelor ruse pe teritoriul, în plan militar Chișinăul a căutat să intensifice relațiile cu NATO și statele membre.
Secretarului General al NATO pentru politica de apărare și planificare, James Appathuray în vizită la Chișinău, 10 octombrie 2018
Ministrul Apărării Eugen Sturza şi Comandantul Armatei Naţionale, general de brigadă Igor Cutie, au avut o întrevedere pe 10 octombrie cu asistentul adjunct al Secretarului General al NATO pentru politica de apărare și planificare, James Appathuray, cu care s-a discutat despre situaţia regională, reforma sectorului de apărare şi cooperarea Republicii Moldova cu Alianţa Nord-Atlantică.
Sturza l-a informat pe James Appathuray despre acţiunile întreprinse de conducerea Ministerului Apărării şi Marelui Stat Major în contextul modernizării Armatei Naţionale, în special în dotarea unităţilor militare, renovarea infrastructurii, îmbunătăţirea pachetului social şi completarea cu soldaţi profesionişti.
La rândul său, oficialul NATO a reiterat disponibilitatea Alianţei de a consolida parteneriatul R. Moldova şi a oferi asistenţă pentru reformarea instituţiei de apărare.
În paralel, cu doar câteva zile înainte de întâlnirea cu Appathuray, pe 8 octombtie, R. Moldova a trimis în premieră în SUA un atașat militar. Diplomatul militar — colonel Vitalie Micov — va fi responsabil de asigurarea unei cooperări eficiente dintre structurile de apărare ale celor două ţări, identificarea unor noi oportunităţi de dezvoltare şi îmbunătăţire a parteneriatului dintre Armata Naţională a Republicii Moldova şi Forţele Armate ale SUA, preciza Ministerul Apărării într-un comunicat de presă.
Pe 19 iulie, Parlamentul R. Moldova a adoptat noua Strategie Națională de Apărare, amânată de mai mulți ani de zile, ultimul oponent care a tergiversat adoptarea acestui document, fiind din nou președintele Igor Dodon, un opozant deschis al oricăror relații cu NATO și pe alături chiar și cu UE.
Documentul specifică faptul că cele mai mari amenințări și riscurile identificate în urma analizei mediului strategic de securitate la nivel internaţional, regional şi naţional sunt potenţialul militar din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, utilizarea instrumentelor de propagandă informațională, atacurile asupra infrastructurii critice a Moldovei, atacurile cibernetice, migraţia ilegală, traficul ilicit de armament, activitatea teroristă.
Sporirea implicării tuturor factorilor în domeniul strategic al apărării reprezintă un plus pentru R. Moldova, țară care are încă grave deficiențe la acest capitol, acolo unde nu s-a investit aproape deloc în ultimii 30 de ani. Împreună cu militarismul arătat de Rusia în ultimii ani în regiune, R. Moldova rămâne o vulnerabilitate în coasta flancului estic al Alianței Nord-Atlantice, motiv pentru are trio-ul SUA-România-Ucraina încearcă să dea o nouă pondere și perspectiva militară acestei țări.
Totuși, alegerile parlamentare din februarie 2019, ar putea fi un punct de inflexiune important pentru R. Moldova în cazul ajungerii la putere a forțelor pro-ruse, sau a unui „mariaj politic de largă uniunea națională” care cu siguranță va negocia scurtcircuitarea acestor progrese le linie militară în urma unui compromis politic. Tocmai de aceea este necesară o continuitate politică calată pe aceeași optică în privința dimensiunii securitare.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | sept. 26, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, România, Știri, Ucraina, UE
Ministrul Educației de la Kiev, Lilia Grinevici
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a promulgat, luni seară, legea care va pune în aplicare noua reformă a educației din Ucraina și care stipulează închiderea treptată a școlilor cu predare în limba maternă pentru minorități, inclusiv cea a românilor, relatează TSN. „Ucraina a demonstrat și va demonstra în continuare o atitudine față de minoritățile naționale care corespunde cu obligațiile noastre internaționale, care este în concordanță cu standardele europene, fiind un model pentru țările vecine”, a subliniat Petro Poroșenko. El a mai afirmat că noua lege sporește rolul utilizării limbii ucrainene în procesul de învățământ. În același timp, Președintele Ucrainei a subliniat importanța respectării în timpul procesului de învățământ a drepturilor minorităților naționale din țară.
Noua lege a educaţiei din Ucraina prevede introducerea treptată a noului sistem şi, prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limbă română cu discipline care vor fi predate în limbă ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare şi a grădiniţelor). Predarea materiilor în limbă română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022, reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027-în clasele superioare (9-12).
Reforma sistemului de învăţământ din Ucraina a stârnit un val de critici, comunitatea de români din Ucraina vorbind despre un proces de lichidare a şcolilor româneşti şi de ucrainizare a minorităţilor etnice. În acest sens, a fost semnat un apel către preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, prin care se solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerată a fi una care ar putea genera noi conflicte şi instabilitate în ţară. Chiar și președintele României, Klaus Iohannis și-a anulat vizita oficială pe care ar fi urmat să o întreprindă la Kiev, fapt de care l-a anunțat săptămâna trecută pe Poroșenko la Adunarea Generală a ONU de la New York.
Negocieri cu Ungaria și România
Pe de altă parte Ministrul educației și ştiinței din Ucraina, Lilia Grinevici, a salutat promulgarea de către preşedintele Petro Poroşenko a noii Legi ucrainene a învăţământului şi a subliniat că a convenit deja asupra unei întâlniri cu ministrul resurselor umane din Ungaria, la jumătatea lunii octombrie şi a unei întâlniri cu ministrul român al educației, pe 27 septembrie.
Grinevici a amintit în acest sens că Ministerul de Externe al Ucrainei a purtat consultări cu ambasadorii acestor țări și a explicat particularităţile procesului de implementare a articolului lingvistic din noua Lege a educaţiei, care a nemulţumit minorităţile română şi maghiară.
„Am susţinut că nu restrângem drepturile copiilor care aparţin minorităților naționale, ci, mai degrabă, extindem aceste drepturi. Argumentul este că astăzi, copiii care învaţă în școli cu predarea în limbi minoritare din clasa I până în clasa a XI-a studiază toate materiile numai în limba maternă a acestor minorități și, din păcate, nu stăpânesc limba ucraineană” – a explicat ministrul. Totodată, Lilia Grinevici şi-a exprimat convingerea că relațiile Ucrainei cu țările vecine nu se vor deteriora. „Când discutăm despre modalități concrete de implementare a acestei legi, se elimină multe speculații politice și mituri. Vom elabora un plan comun în cadrul consultărilor bilaterale despre cum să facem astfel încât să extindem posibilităţile acestor copii”, a declarat oficialul ucrainean, citată de Rador.
Posibile amendamente
Ministrul ucrainean al Educației a mai remarcat că posibilitatea introducerii unor amendamente la această lege poate fi luată în calcul numai după o discuție extinsă a experților cu privire la acest subiect. „Putem face modificări, dar numai după discuții extinse la nivel de experți. Pentru popoarele autohtone, de asemenea, se menţine dreptul de a studia toate materiile în limba minorității naționale, deoarece ne dăm seama că popoarele autohtone nu au nicio altă ţară vorbitoare a limbii lor. Aici este foarte importantă dezvoltarea terminologiei educaționale și științifice. Legea nu stabileşte lista popoarelor autohtone, ci doar dreptul acestor popoare” , a conchis ea.
