Piromanii politici și jocul de-a lumânarea aprinsă pe lângă butoiul cu pulbere evropeană
Sunt deja săptămâni bune de când guvernanții, sprjiniți deja de forțele prorusești ale PSRM-ului, mimează „evropenismul”. Chiar dacă au fost de mai demult aruncate, zarurile încep să se oprească din rostogolire pentru a arăta miza partidei. Cartoforii politici se agită în spatele mesei de joc și încearcă să aranjeze ruleta în așa fel încât să le pice numerele aducătoare de bani. Din ăia mulți. Roșu sau negru, totul devine un joc de noroc bizar ce nu are nici în clin, nici în mâneca de a face cu vreo valoare democratică. Calcul este cinic, iar miza este rămânerea la putere pentru un nou ciclu electoral a actualei puteri, alături de un partid prorusesc sadea. Perdeaua de fum a reformelor europene începe să se ridice, iar măștile să cadă nonșalant.
Actorii politici nu mai pot mima partitura europeană și încep să o citească pe aia scrisă în limbajul de lemn sovietic aferent cu „neamestecul străin în treburile interne”. Chiar dacă este deja evident că experții Comisiei de la Veneția spun „NU” schimbării sistemului actualului sistem de vot proporțional, și mai nou și diplomația europeană, tandemul PSRM-PD este hotărât să meargă pe vorba rusească potrivit căreia „tancurile nu se tem de noroi”. Gata să calce sub șenile și ultimele fărâmițe ale democrației în drumul este autocrație. Ori, asta nu are nicio treabă cu vreuna din valorile europene! Nu poți pretinde, atunci când nu livrezi. În capitalism, niciun prânz nu este gratuit, iar UE nu face excepție de la regulă. Nu poți conduce în stil sovietic pe banii europenilor și să te pretinzi a fi cruciat al europenismului, având un comportament de soldat al Armatei Roșii. Nu poți fi eliberator, când tu ești ocupant. Sofismele astea nu mai merg, iar Bruxellesul a ajuns la marginea răbdării, testul final fiind aplicarea recomandărilor Comisiei de la Veneția.
Guvernarea, care se pretinde a fi europeană, este pe cale să se developeze ca o grupare mică care a pus la cale un mecanism feroce de control și pe care îl exploatează ca atare. Miza viitoarelor alegeri este ca PD să intre ca prim-solist într-o viitoare alianță proeuropeană, nu ca a doua sau a treia forță. De aceea își dorește cu atâta ardoare această schimbare a sistemului de vot.
Într-o formulă mixtă sau uninominală, cu pârghiile avute la îndemână, poate să obțină un scor mai bun decât în sistemul actual proporțional. Democrații sunt conștienți că, într-o viitoare configurație parlamentară de putere și de factură proeuropeană, în care nu există niciun dubiu că nu vor intra, trecând pragul de 6%, nicio negociere nu le va aduce din nou Ministerul Justiției și Procuratura sau MAI. Acolo este în fapt cheia acestei lupte, instituții care controlează sau sunt auxiliare sistemului de justiție. Fără această redută care să încapă pe mâini reformatoare, Republica Moldova nu poate face niciun pas real spre democratizare și europenism. Aici este cheia stagnării. R. Moldova care rămâne captivă, în cel mai fericit scenariu, în același marasm al „zonei gri”. Un fel de purgatoriu care va chinui și mai mult sufletele celor rămași pe loc și care își fac planuri tot mai dese de a-și pune bocceaua în băț pentru a pleca spre căpătuire în țări străine.
În ceea ce ține de partenerii externi, celora care ar trebui să le zicem pe nume – creditori, izvorul cu euro va seca. Ulciorul nu va mai merge de multe ori la apă. Nimeni nu vrea să fie părtaș la acest joc al PD-PSRM de a conduce în acest mod Republica Moldova. UE nu este chiar atât de disperată să păstreze R. Moldova în sfera sa de influență, iar alternativa rusească nu există, deoarece Moscova nu își permite nici măcar să susțină financiar zonele unde există conflicte înghețate, darămite o țară de peste două milioane de oameni cu o condiție economică precară ce trebuie ținută pe perfuzii financiare.
UE, FMI și Bucureștii, principalii donatori, vor pune inevitabil piciorul în prag, iar R. Moldova va avea grave probleme financiare fără ajutorul lor, deoarece nu produce cât consumă. Colapsul economic va fi doar o chestiune de timp, iar alternativa nu va fi nicidecum Rusia, țară care va fi supusă unor noi sancțiuni economice din partea Occidentului, așa cum s-a decis recent la Washington. Se joacă în forță, fapt ce denotă doar disperare, dar în realitate se joacă viitorul partidului și al apartenenței sale la o viitoare alianță proeuropeană. Una care va fi presată chiar de UE pentru intrarea PD-ului în ea. Tocmai de aceea, diriguitorii R. Moldova nici nu realizează în orgoliul lor nemăsurat că stau în aceste zile pe un butoi de pulbere, pe lângă care mișună bezmetic cu o lumânare aprinsă!
Publicat în EvZ Moldova
