de Isac Mihai | ian. 16, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Armata turcă, trimisă în Libia
Turcia începe să trimită trupe în Libia pentru a sprijini guvernul de la Tripoli recunoscut internaţional, a declarat, preşedintele Tayyip Erdogan, cu câteva zile înaintea unui summit ce va avea loc la Berlin, care va aborda conflictul libian în speranţa obţinerii unui acord de pace. Săptămâna trecută, Turcia şi Rusia au cerut părţilor aflate în război să declare încetarea focului. Cu toate acestea, în pofida discuţiilor de la Moscova menite să pună capăt campaniei generalului libian Khalifa Haftar care asediază capitala libiană, cele două părţi nu au reuşit să ajungă la un acord şi Haftar a plecat fără să semneze un document.
Turcia, care sprijină Guvernul de Uniune Naţionala (GNA) al lui Fayez al-Serraj, a spus anterior că a trimis o echipă de „antrenament şi cooperare”, care acum este activă în Libia.
Sprijin militar
Joi, Erdogan a declarat că Turcia începe desfăşurarea de trupe în Libia şi că va folosi toate mijloacele diplomatice şi militare pentru a asigura stabilitatea în Libia. „Pentru ca guvernul legitim din Libia să rămână în picioare şi să se consolideze, trimitem soldaţii noştri în această ţară”, a declarat Erdogan la un eveniment politico-militar desfășurat la Ankara.
Erdogan a avertizat anterior că Turcia nu se va abţine şi le va „da o lecţie” forţelor din estul Libiei – conduse de generalul Haftar – dacă atacurile acestuia împotriva GNA vor continua.
Discuţiile de la Moscova au fost cea mai recentă încercare de stabilizare a situaţiei din Libia, care a fost măcinată de război civil după debarcarea şi omorârea dictatorului Moammer Gaddafi în 2011.
Summit european
Duminică, Germania va găzdui un summit cu privire la Libia, la care vor participa taberele rivale, principalii lor sponsori străini şi reprezentanţi ai ONU, SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China, Turcia şi Italia. Au fost invitaţi Haftar şi Serraj, dar aceștia nu și-au confirmat încă prezența.
Turcia şi Libia au semnat două acorduri în noiembrie, unul privind cooperarea militară şi altul referitor la stabilirea unor zone maritime din estul Mediteranei. Erdogan a declarat, joi, că Turcia va începe rapid să acorde licenţe pentru explorare şi foraj în regiune.
Grecia, Cipru şi alţi actori regionali s-au opus acestui acord, numindu-l ilegal. Turcia a respins vehement acuzaţiile.
Turcia a generat tensiuni în Mediterana după ce a încercat să foreze în zone maritime care aparţineau Ciprului, anul trecut. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 12, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Erdogan, supărat pe SUA
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat că SUA nu şi-au îndeplinit pe deplin angajamentele asupra retragerii forţelor kurde în Siria, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Președintele turc a făcut aceste declarații fulminante înainte de a lua avionul spre Washington, unde va avea o întrevedere cu preşedintele american Donald Trump. „Îi voi spune, cu documente în sprijin, că acordul pe care l-am încheiat (asupra Siriei) nu a fost pe deplin respectat”, a spus Erdogan în timpul unei conferinţe de presă pe aeroportul din Ankara, preluată copios de mass-media turcă apropiată regimului.
Acord important
Un acord mijlocit în data de 17 octombrie de vicepreşedintele american Mike Pence în timpul vizitei sale la Ankara a deschis calea spre oprirea ofensivei turce lansate la 9 octombrie în nord-estul Siriei pentru a alunga miliţia kurdă Unităţile de Apărare a Poporului (YPG), aliată a Washingtonului în lupta împotriva ISIS. Acest acord prevede retragerea YPG de la frontiera turcă şi înfiinţarea unei zone de securitate de 32 de kilometri lăţime de-a lungul frontierei cu Turcia pe teritoriul sirian.
Turcia şi-a lansat operaţiunea după ce Trump a anunţat retragerea trupelor americane desfăşurate în această zonă, ceea ce a fost interpretat drept undă verde dată Ankarei. Acest anunţ a intervenit în urma unei convorbiri telefonice între Donald Trump şi Recep Tayyip Erdogan.
Critici dure
Puternic criticat, inclusiv în propria tabără, Trump a înăsprit ulterior tonul şi a autorizat sancţiuni împotriva Turciei, care au fost ridicate după ce Ankara şi-a suspendat ofensiva în Siria.
Conform unui acord separat încheiat la 22 octombrie între Erdogan şi omologul său rus Vladimir Putin, Moscova s-a angajat să alunge YPG din alte sectoare din nord-estul Siriei, în coordonare cu armata siriană, şi să înfiinţeze patrule comune cu armata turcă pe teritoriul sirian.
„Din nefericire, până acum nu este posibil să se spună că grupările teroriste s-au retras din regiune. Nici Rusia, nici SUA nu au fost în măsură să facă să plece grupările teroriste conform calendarului convenit”, a mai afirmat Erdogan. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 17, 2019 | Asia Centrală, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Armata turcă, pregătiră să intre în Kurdistanul irakian
Cel puţin trei diplomaţi turci au fost ucişi, miercuri, într-un incident armat produs în oraşul kurd irakian Erbil, afirmă surse citate de agenţia de presă Reuters, preluată de mass-media de la Ankara. Incidentul armat a avut loc miercuri în centrul oraşului Erbil, capitala provinciei irakiene Kurdistan, au declarat doi oficiali din cadrul serviciilor de securitate locale.
Sursele citate au menționat că indivizi înarmaţi au deschis focul spre un restaurant în care se aflau diplomaţi turci împreună cu politicieni din Kurdistan.
Ripostă militară
Administraţia condusă de liderul turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat, miercuri, că va riposta militar împotriva autorilor atacului armat care a vizat diplomaţi turci în oraşul kurd irakian Erbil. „Va fi dată riposta necesară contra celor care au comis acest atac trădător”, a afirmat, miercuri după-amiază, Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Turciei.Acţiunile pentru capturarea autorilor atacului „au început”, a precizat oficialul turc, citat de mass-media.
Ministerul de Externe de la Ankara a confirmat că un diplomat turc „a fost martirizat” în incidentul armat produs în oraşul irakian Erbil.
Surse locale au menționat că unitățile militare turce aflate la granița cu regiunea Kurdistanului irakian au fost mobilizate iar un contingent de trupe speciale a intrat deja în această regiune, pentru a sprijini autoritățile regionale de la Erbil în căutarea și arestarea suspecților. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 16, 2019 | TURCIA
Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote
Autoritățile din Turcia au declarat că măsurile punitive ale Uniunii Europene împotriva sa „nu vor afecta în niciun fel” activităţile de foraj ale Ankarei în estul Mediteranei, în largul Ciprului, relatează mass-media turcă, citând Ministerul de Externe de la Ankara, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ministerul de Externe turc a transmis marţi că acţiunile blocului comunitar „arată cât de multe prejudecăţi are UE şi cât de părtinitoare este în legătură cu Cipru, pentru că nu face nicio referire la ciprioţii turci, care au drepturi egale asupra resurselor naturale ale insulei”.
Sancțiuni comunitare
Miniştrii de externe din UE au aprobat luni măsuri împotriva Turciei, în contextul în care blocul comunitar consideră ilegale operaţiunile de explorare în largul Ciprului, stat membru al UE.
Miniştrii au convenit să suspende negocierile asupra unui acord din domeniul aviaţiei, să anuleze reuniuni politicile la nivel înalt, să reducă fondurile UE prevăzute pentru Turcia şi să restricţioneze creditele puse la dispoziţie de Banca Europeană de Investiţii.
Nicosia a cerut UE să ia măsuri după ce Turcia a trimis două nave să foreze în apele considerate de Cipru ca făcând parte din zona sa economică exclusivă. Ankara susţine în schimb că activităţile sale de prospecţie de gaze sunt în acord cu dreptul internaţional.
Turcia are câteva zeci de mii de militari în Republica Turcă a Ciprului de Nord
Comoară energetică
Experţii estimează că pe fundul mării, în largul Ciprului, se află depozite de circa 227 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, reprezentând o miză importantă într-o zonă cunoscută pentru instabilitatea politică.
Din 1974, insula Cipru este împărţită între sudul predominant grecesc şi nordul turcesc, a cărui suveranitate este recunoscută doar de Ankara. Cipru a aderat la UE în 2004.
Eforturile în vederea reconcilierii celor două comunităţi cipriote – turcă şi greacă – nu au avut succes, iar descoperirea resurselor maritime de gaze a complicat şi mai mult negocierile.
Ankara nu are relaţii diplomatice cu guvernul de la Nicosia şi susţine că unele porţiuni din zona economică exclusivă a Ciprului se află sub jurisdicţia Turciei sau a ciprioţilor turci, care şi-au proclamat în nordul insulei propriul stat, recunoscut doar de Turcia.
Sâmbătă, guvernul turco-cipriot a propus ambelor părţi să exploreze în comun rezervele offshore.
Explicații turcești
Ministerul de externe de la Ankara a comunicat că nava turcească Fatih a început forajul în Mediterana, la vest de Cipru, la începutul lui mai, iar un alt vas, Yavuz, a ajuns recent la est de insulă şi va desfăşura operaţiuni similare.Yavuz a ancorat luni la sud de peninsula cipriotă Karpasia, atrăgând astfel proteste din partea autorităţilor cipriote şi europene.
În iunie, liderii UE avertizaseră Turcia să înceteze forajele în jurul Ciprului şi ameninţaseră că în caz contrar Bruxellesul va lua măsuri. La rândul lor, Egiptul şi SUA s-au declarat marţi îngrijorate de noile proiecte de foraj ale Turciei.
„Respingem declaraţiile ministerului grec de externe şi ale oficialilor europeni care descriu aceste activităţi ale ţării noastre ca nelegitime”, arată un comunicat al ministerului de externe al Turciei.
Erdogan, nemulțumit depoziția UE
Amenințări a la Erdogan
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat anterior marile companii petroliere străine împotriva oricărei explorări de gaze în largul Ciprului, calificându-i pe cei care sfidează Ankara drept “răufăcători”, care merită acelaşi tratament ca teroriştii în Siria. “Este absolut inacceptabilă uzurparea resurselor naturale în estul Mediteranei, prin excluderea Turciei şi a RTCN” (“Republica Turcă a Ciprului de Nord”), a adăugat el.
Republica Cipru, membră a Uniunii Europene şi care îsi exercită autoritatea numai în cele două treimi din sudul ţării, a semnat în ultimii ani contracte de explorare cu giganţi de hidrocarburi, cum ar fi firma italiană Eni, compania franceză Total sau grupul american ExxonMobil.
Zangănit de arme
“În acelaşi mod în care i-am făcut pe terorişti să plătească în Siria, nu le vom da câştig de cauză nici răufăcătorilor”, a declarat Erdogan în cadrul ceremoniei de livrare a TCG Burgazada, a treia navă de luptă de tip corvetă construită de Turcia în cadrul programului său amplu de echipamente militare (Milgem).
Descoperirea gazelor în estul Mediteranei generează speranţe mari, dar şi tensiuni într-o regiune deja explozivă. În februarie, un vas închiriat de ENI pentru a efectua foraje în largul Ciprului a trebuit să renunţe, după ce a fost blocat de nave de război turceşti. Ulterior, autoritățile de la Ankara au menționat că vor demara construcția unei baze militare navale turcești în Republica Turcă a Ciprului de Nord. Concomitent, flota acestui stat nerecunoscut va fi consolidată prin transmiterea unor nave de patrulare de către flota turcă.
Aceasta nu a împiedicat Ciprul să invite la începutul lunii octombrie Total, Eni şi ExxonMobil să liciteze pentru un nou bloc de gaze offshore, Blocul 7, situat în “Zona economică exclusivă” a insulei. Blocul 10 a fost deja acordat companiei ExxonMobil şi Qatar Petroleum.
Compania texană Noble Energy a fost prima care a descoperit în 2011 zăcăminte de gaze în largul Ciprului, în câmpul Afrodita (Blocul 12), ale cărui rezerve sunt estimate la 127,4 miliarde metri cubi de gaze. În 2015, descoperirea unui uriaş zăcământ offshore Zohr în Egipt a alimentat speranţa că rezerve importante de gaze ar putea fi extrase în largul Ciprului. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 16, 2019 | TURCIA
Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote
Autoritățile de la Ankara pregătesc desfășurarea în Mediterana de Est a unei adevărate armada în următoarele săptămâni, au declarat surse militare turce, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Un submarin din clasa Gur, două fregate din clasa Barbaros și diferite nave auxiliare vor fi desfășurate în apele controlate de Republica Turcă a Ciprului de Nord, stat nerecunoscut din nordul insulei Cipru, precum și în apele internaționale din zonă.
Anunțul vine la câteva zile după ce şapte ţări din Europa de Sud, reunite recent într-un summit în Malta, au îndemnat din nou Turcia „să înceteze activităţile sale ilegale”, referindu-se la intenţia Ankarei de a efectua operaţiuni de forare în apele zonei economice exclusive (ZEE) cipriote.
Condamnare diplomatică
„Regretăm profund că Turcia nu a răspuns la apelurile repetate ale UE condamnând acţiunile ilegale ale Turciei” în această zonă, au afirmat ţările din grupul Med7 în declaraţia lor finală. „Dacă Turcia nu încetează acţiunile sale ilegale, cerem UE să aibă în vedere măsuri corespunzătoare, în solidaritate cu Ciprul”, au adăugat acestea.
„UE nu va dovadă de nicio slăbiciune” în privinţa acestui subiect, a subliniat preşedintele francez, Emmanuel Macron, la finalul summitului.
La începutul lunii mai, UE a avertizat Ankara, după anunţul autorităţilor turce legat de intenţia lor de a efectua operaţiuni de forare a gazelor până în septembrie într-un sector a cărui limită, potrivit Ciprului, depăşeşte limita ZEE.
„Turcia violează legile internaţionale, este o invadare a ZEE noastre, ea nu recunoaşte Ciprul. Sunt foarte bucuros de puternicul mesaj de solidaritate cu Ciprul al partenerilor noştri şi la adresa Turciei”, şi-a exprimat satisfacţia preşedintele cipriot, Nicos Anastasiades.
Conflict înghețat
Republica Cipru, membră a Uniunii Europene, nu îşi exercită autoritatea decât asupra a două treimi din insulă. Partea de nord este ocupată de Turcia din 1974, atunci când Ankara a intervenit militar ca reacţie la o tentativă de lovitură de stat desfăşurată de ciprioţii greci, care doreau anexarea insulei la Grecia. Zeci de mii de persoane, etnici turci și greci, s-au refugiat, iar sute de persoane au fost ucise în acest conflict.
În ultimii ani, descoperirea unor uriaşe zăcăminte de gaze în regiune a sporit tensiunile. Ciprul a semnat contracte de explorare cu mari grupuri din sectorul hidrocarburilor, precum ENI (Italia), Total (Franţa) şi ExxonMobil (SUA).
Ankara, care are un contingent militar numeros pe insulă, se opune însă oricăror operaţiuni de explorare şi exploatare a zăcămintelor de gaze care exclud Republica Turcă a Ciprului de Nord, autoproclamată în treimea de nord a insulei, dar nerecunoscută internaţional.
Turcia are câteva zeci de mii de militari în Republica Turcă a Ciprului de Nord
Axa energetică
Israelul a confirmat că se află în tratative cu Egiptul pentru construirea unui nou gazoduct submarin între cele două ţări ca parte a unui acord precedent în valoare de 15 miliarde de dolari pentru a exporta gaz israelian în Egipt timp de un deceniu, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge, citat de KARADENIZ PRESS. Mai important este faptul că noul gazoduct va extinde în mod semnificativ capacitatea de export a Israelului către ţara vecină arabă, depăşind cu mult nivelul maxim de 7 miliarde de metri cubi pe an ce pot fi livrate în prezent prin gazoductul existent EMG către Sinai.
Ministrul israelian al Energiei, Yuval Steinitz, a precizat că proiectul ambiţios aflat în negocieri face parte dintr-o serie de acţiuni mai ample “de transformare a estului Mediteranei într-un centru care exportă energie în Europa”, potrivit Bloomberg. “Nu s-a luat încă nicio decizie finală, dar se poartă tratative”, a mai afirmat Steinitz pentru Bloomberg, care a participat la lucrările Forumului pentru Gaz din Estul Mediteranei, organizat de Cairo.
Summit strategic
De asemenea, este semnificativ faptul că un ministru israelian al Energiei a vizitat pentru prima dată Egiptul începând cu 2011, când demonstraţiile “Primăverii Arabe” l-au alungat de la putere pe Hosni Mubarak, declanşând nesiguranţă şi haos, inclusiv o guvernare de scurtă durată a Frăţiei Musulmane, evenimente care au pus sub semnul întrebării pentru prima oară viitorul tratatului de pace dintre Egipt şi Israel.
Steinitz a mai precizat pentru Bloomberg: “La începutul anului următor ar putea fi demarată construirea unui gazoduct care va transporta gaz din câmpurile Leviathan şi Tamar, aflate în largul coastei Israelului, către centralele egiptene de gaz natural lichefiat existente pentru a fi procesat şi re-exportat”.
Ambiții regionale
În ceea ce priveşte transformarea estului Mediteranei într-un centru de export al energiei în Europa – proiect propus iniţial de ministrul grec al Energiei, Yannis Maniatis, în 2014 – Steinitz a confirmat că planurile ulterioare şi costul iniţial estimat la 7 miliarde de dolari va fi acoperit de “companii private şi lideri instituţionali”.
Potrivit acestui proiect, Israelul va fi conectat cu Grecia şi Italia, prin Cipru, construirea gazoductului fiind estimată să dureze 5 sau 6 ani.
Proiectul ar putea avea implicaţii geopolitice globale uriaşe, în special ţinând cont de faptul că UE importă o treime din cantitatea necesară de gaz din Rusia. În realitate, sud-estul Europei se bazează în întregime pe gazul rusesc din cauza lipsei de infrastructură în acea regiune.
EastMed, bombă geopolitică
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, omologul său grec Alexis Tsipras şi preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, au prezentat recent în Israel proiectul gazoductului EastMed, care va fi oficializat în lunile următoare, transmite mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Ne reafirmăm astăzi angajamentul faţă de gazoductul EastMed (gazoductul Mediteranei Orientale) şi dezbatem aspecte importante ale proiectului pe care-l vom semna oficial în lunile următoare”, a declarat Netanyahu la al cincilea summit trilateral Israel-Grecia-Cipru, desfăşurat în oraşul israelian Beerseva.
Erdogan, nemulțumit de noua alianță
Politica gazului
Gazoductul submarin, care va avea o lungime de circa 2.000 de kilometri, va oferi Europei acces la rezervele de gaze din zona de est a Mediteranei. Construcţia gazoductului este sprijinită de Uniunea Europeană, care şi-ar vedea astfel diminuată dependenţa energetică faţă de Rusia.
Israelul şi Ciprul au descoperit rezerve de gaze naturale în zonele lor economice exclusive, iar exploatarea acestora ar putea modifica harta energetică şi geopolitică a regiunii.
Cei trei lideri care s-au reunit la summitul de la Beerseva au acceptat ca şi alte state să se alăture acestui proiect şi la această reuniune ”au eliminat impedimentele din calea semnării acordului interguvernamental” pentru realizarea gazoductului EastMed, se menţionează într-un comunicat emis de biroul premierului Netanyahu.
Amenințări turce
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat anterior marile companii petroliere străine împotriva oricărei explorări de gaze în largul Ciprului, calificându-i pe cei care sfidează Ankara drept “răufăcători”, care merită acelaşi tratament ca teroriştii în Siria. “Este absolut inacceptabilă uzurparea resurselor naturale în estul Mediteranei, prin excluderea Turciei şi a RTCN” (“Republica Turcă a Ciprului de Nord”), a adăugat el.
Republica Cipru, membră a Uniunii Europene şi care îsi exercită autoritatea numai în cele două treimi din sudul ţării, a semnat în ultimii ani contracte de explorare cu giganţi de hidrocarburi, cum ar fi firma italiană Eni, compania franceză Total sau grupul american ExxonMobil.
Dar Ankara, ale cărei trupe au invadat în 1974 o treime din nordul insulei ca reacţie la o lovitură de stat vizând ataşarea insulei de Grecia, cere suspendarea oricăror prospecţiuni de către ciprioţii greci, atât timp până se găseşte o soluţie la divizarea Ciprului.
Emmanuel Macron ignoră amenințările administrației Erdogan
Zangănit de arme
“În acelaşi mod în care i-am făcut pe terorişti să plătească în Siria, nu le vom da câştig de cauză nici răufăcătorilor”, a declarat Erdogan în cadrul ceremoniei de livrare a TCG Burgazada, a treia navă de luptă de tip corvetă construită de Turcia în cadrul programului său amplu de echipamente militare (Milgem).
Descoperirea gazelor în estul Mediteranei generează speranţe mari, dar şi tensiuni într-o regiune deja explozivă. În februarie, un vas închiriat de ENI pentru a efectua foraje în largul Ciprului a trebuit să renunţe, după ce a fost blocat de nave de război turceşti. Ulterior, autoritățile de la Ankara au menționat că vor demara construcția unei baze militare navale turcești în Republica Turcă a Ciprului de Nord. Concomitent, flota acestui stat nerecunoscut va fi consolidată prin transmiterea unor nave de patrulare de către flota turcă.
Aceasta nu a împiedicat Ciprul să invite la începutul lunii octombrie Total, Eni şi ExxonMobil să liciteze pentru un nou bloc de gaze offshore, Blocul 7, situat în “Zona economică exclusivă” a insulei. Blocul 10 a fost deja acordat companiei ExxonMobil şi Qatar Petroleum.
Compania texană Noble Energy a fost prima care a descoperit în 2011 zăcăminte de gaze în largul Ciprului, în câmpul Afrodita (Blocul 12), ale cărui rezerve sunt estimate la 127,4 miliarde metri cubi de gaze. În 2015, descoperirea unui uriaş zăcământ offshore Zohr în Egipt a alimentat speranţa că rezerve importante de gaze ar putea fi extrase în largul Ciprului.
Bază navală turcă
Comandamentul Forţelor Maritime turceşti “a depus o propunere la Ministerul de Externe pentru a crea o bază maritimă în Republica Turcă a Ciprului de Nord”, potrivit publicaţiei turceşti Yeni Safak, care recent a susţinut această propunere într-un articol intitulat “De ce ar trebui Turcia să creeze o bază maritimă în Ciprul de Nord”, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. “Baza va permite protejarea suveranităţii Ciprului de Nord şi va facilita şi consolida drepturile şi interesele Turciei în estul Mediteranei, prevenind ocuparea câmpurilor energetice maritime şi întărind poziţia Turciei în discuţiile de pace ale Ciprului” se arata in document.
Crearea unei baze maritime în Ciprul de Nord va întări şi autoproclamata “Republică Turcă a Ciprului de Nord”, care este recunoscută doar de Turcia. Cipru este important din punct de vedere strategic: o bază maritimă acolo i-ar oferi Turciei un acces mai uşor la rutele comerciale internaţionale din estul Mediteranei şi un control mai mare asupra vastelor resurse energetice din apele din zona Ciprului. În trecut, Turcia a blocat navele străine să prospecteze aceste resurse. În luna iunie 2018, Turcia a început să exploreze apele insulei după gaz şi petrol, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.
Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice-cipriote-și-israeliene
Resurse energetice
Nu este pentru prima dată când Turcia a luat în vizor resursele energetice ale regiunii. În 2014, Ankara a trimis nave de supraveghere şi nave de luptă în Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Ciprului pentru a căuta hidrocarburi. Acest incident a avut loc cu puţin timp înainte ca liderii Greciei, Ciprului şi Egiptului să îşi consolideze cooperarea în domeniul energetic, lăsând Turcia pe dinafară. Imediat după semnarea acordului, preşedintele cipriot Nicos Anastasiades a criticat “acţiunile provocatoare ale Turciei”, afirmând că acestea nu doar “compromit discuţiile de pace [dintre greci şi ciprioţii turci] … dar afectează de asemenea securitatea în regiunea din estul Mediteranei”.
La acea vreme, negocierile de reunificare intermediate de ONU, care fuseseră revitalizate după o pauză lungă, s-au încheiat din nou fără succes din cauza activităţilor Turciei de căutare a hidrocarburilor în ZEE.
Potrivit unui raport publicat în noiembrie 2014 de ziarul The Guardian: “Decizia Turciei de a trimite o navă de cercetare în apele disputate luna trecută nu a dus numai la suspendarea discuţiilor, ci a amplificat neînţelegerile privind drepturile de forare”.
Tratative eșuate
O posibilă bază maritimă turcească nu prevesteşte lucruri bune pentru încheierea unui acord de reunificare a Ciprului, în special după stagnarea discuţiilor de pace din iulie 2017 între liderul cipriot-turc Mustafa Akinci şi preşedintele cipriot Nicos Anastasiades. Discuţiile au fost suspendate în momentul în care “Turcia a refuzat să renunţe la dreptul de a interveni în Cipru sau la prezenţa trupelor sale în insulă”. Turcia are 30.000 de soldaţi staţionaţi în Cipru, partea nordică a acestuia fiind ocupată ilegal din 1974.
Un alt factor care ar putea contribui la crearea unei baze în Cipru a Marinei turceşti este Israelul. În afară de relaţiile extrem de nesigure ale Ankarei cu Tel Aviv-ul, cele două părţi au depus eforturi pentru a încheia un acord pentru unificarea reţelelor de electricitate şi pentru construirea unui gazoduct care să lege câmpurile lor de gaze de Europa continentală. Deşi Israelul şi Turcia sunt implicate într-o dispută legată de drepturile de dezvoltare a unuia dintre aceste câmpuri de gaz, Afrodita, cele două ţări încearcă să găsească o soluţie care nu va afecta relaţiile lor tot mai prietenoase. (M.B.)
