Turcia, alegeri cruciale în mai

Turcia, alegeri cruciale în mai

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, examen electoral crucial

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, examen electoral crucial

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan se confruntă la alegerile din 14 mai 2023 cu o opoziție unită, capabilă, pentru prima dată în câteva decenii, să preia conducerea destinelor Turciei, unul din principalele state membre NATO.

Kemal Kilicdaroglu, reprezentantul opoziției unite, ar putea deveni primul preşedinte turc alevit, acesta promițând să pună capăt discriminărilor şi „disputelor confesionale care au făcut să sufere” Turcia, ţară majoritar musulmană, dar constituţional laică.

Campanie electorală energetică

Aflat în plină campanie electorală, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a lansat primele livrări de gaze turceşti provenind dintr-un zăcământ din Marea Neagră, cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor generale, în timp ce Ankara urmăreşte să ajungă la o independenţă energetică.

Aceste livrări intervin în timp ce Erdogan este angajat într-o luptă strânsă în perspectiva alegerilor din 14 mai, considerate pe larg ca fiind cele mai importante din istoria modernă a Turciei.

În 2020, Turcia a descoperit rezerve de gaze în largul provinciei Zonguldak, la aproximativ 400 km est de Istanbul, pe coasta Mării Negre. La vremea respectivă, Erdogan l-a calificat drept ‘cel mai important zăcământ de gaze naturale din istoria Turciei’, care va permite ţării ‘să-şi asigure securitatea energetică şi să se elibereze astfel de dependenţa faţă de importurile de energie’.

Share our work
Turcia, alegeri cruciale sub spectrul dezastrelor

Turcia, alegeri cruciale sub spectrul dezastrelor

Turcia, între NATO și neo-otomanism pontic

Turcia, între NATO și neo-otomanism pontic

Procesul electoral pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale programate pentru data de 14 mai va fi lansat sâmbătă, 18 martie, pe fondul problemelor economice, politice și sociale tot mai acute provocate de recentele dezastre naturale.

Moștenirea AKP

Decretul, publicat în Buletinul Oficial al statului turc, precizează că la sfârșitul acestei săptămâni are loc începerea oficială a procesului, iar din data de 19 martie se primesc candidaturile pentru şefia statului, un termen care se va încheia pe 23 martie pentru candidaţii înregistraţi de partidele politice şi pe 27 martie pentru propunerile cetăţeneşti.

Lista finală a candidaţilor va fi anunţată pe 31 martie, conform calendarului, iar campania electorală va începe oficial.

Partidul islamist AKP, care conduce Turcia din 2002, a precizat deja că actualul preşedinte, Recep Tayyip Erdogan, va fi candidatul său, în timp ce o coaliţie de opoziţie de şase partide, condusă de partidul social-democrat CHP şi partidul naţionalist IYI, a anunţat candidatura lui Kemal Kilicdaroglu, liderul CHP.

Nu este încă sigur dacă partidul de stânga şi prokurd HDP, al treilea din Parlament, îşi va anunţa un candidat propriu sau va alege să-l susţină pe Kilicdaroglu.

Este posibilă de asemenea prezenţa la alegeri a lui Muharrem Ince, candidatul CHP la alegerile din 2018, care în 2021 a părăsit formaţiunea pentru a-şi fonda propriul partid, Memleket.

Opoziția unită

Între 27 aprilie şi 9 mai se va putea vota la consulatele turceşti din străinătate şi în punctele de frontieră şi aeroporturile din Turcia, ceea ce va facilita votul pentru milioane de emigranţi turci.

Pe 14 mai 2023, cetăţenii vor merge la urne, iar, dacă niciunul dintre candidaţii la preşedinţie nu va primi peste 50%, va avea loc un al doilea tur de scrutin pe 28 mai.

Sondajele, publicate de mass-media turcă și internațională, arată că Erdogan ar obţine în jur de 44% din voturi, ceea ce ar face posibilă o victorie a opoziţiei dacă coaliţia formată în jurul lui Kilicdaroglu se va menţine unită, iar alegătorii HDP decid să-l susţină.

Criză economică

Deficitul de cont curent al Turciei s-a adâncit la 9,85 miliarde de dolari în ianuarie, arată datele publicate luni de Banca Centrală, cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii de când sunt disponibile datele, pe fondul majorării costurilor cu energia şi al importurilor de aur.

Este cel mai ridicat deficit lunar din 1984, primul an de când sunt disponibile astfel de date. Înainte de 1984, Turcia nu avea o economie suficient de mare pentru a genera un astfel de deficit, arată datele publicate de Banca Centrală.

Pe ansamblul anului trecut, deficitul de cont curent al Turciei a ajuns la 48,7 miliarde de dolari.

Trecerea pe excedent este unul din principalele obiective ale programului economic al preşedintelui Tayyip Erdogan, care prioritizează de asemenea creşterea economiei, exporturile şi nivelul scăzut al şomajului.

Într-un sondaj realizat de Reuters, analiştii se aşteptau ca deficitul de cont curent al Turciei să se situeze în medie la 10 miliarde de dolari în ianuarie, estimările variind de la şase la 11,1 miliarde de dolari.

Deficitul comercial, o componentă majoră a deficitului de cont curent, a crescut cu 38% în ianuarie, la 14,24 miliarde de dolari, în urma majorării costurilor cu energia şi a importurilor de aur.

Economiştii se aşteaptă la noi valori record ale deficitelor în următoarele luni, iar la finalul lui 2023 estimează un deficit de 43,5 miliarde de dolari.

De asemenea, economiştii monitorizează impactul costurilor pentru reconstrucţia şi redresarea regiunilor din Turcia afectate de cutremurele de luna trecută.

Erdogan, forțat să implementeze măsuri dure

Bilanț dureros

Bilanţul seismului produs luna trecută în Turcia a ajuns la 48.448 de morţi, conform unui anunţ făcut luni de ministrul turc de interne, Suleyman Soylu. Aceste cifre au dus la creșterea în sondaje a opoziției, pe fondul răspunsului întârziat al autorităților.
În încercarea de a asigura locuinţe pentru persoanele rămase fără adăpost, autorităţile se grăbesc să organizeze „oraşe” din containere.
Bilanţul total al seismului, ce include şi victimele din Siria vecină, a depăşit 54.000.
În cadrul unei conferinţe de presă organizate la Malatya, una dintre provinciile afectate puternic de seism, Soylu a precizat că printre victimele cutremurului se numără 6.660 de cetăţeni străini, majoritatea lor sirieni, iar 1.615 victime nu au fost încă identificate.
Seismul şi replicile puternice ce i-au urmat, au rănit 115.000 de oameni în Turcia şi lăsat milioane de oameni adăpostindu-se în corturi sau încercând să se mute în alte oraşe din regiuni mai ferite.
Preşedintele Tayyip Erdogan şi-a luat angajamentul că va reconstrui casele în interval de timp de un an, dar vor trece probabil multe luni până când sinistraţii vor putea să se mute din corturi sau din casele container în locuinţe permanente.
Ministrul de interne a mai precizat că a fost degajat molozul şi dărâmăturile de la 5.321 de clădiri prăbuşite din totalul de 36.257, în timp ce 6.000 de clădiri puternic afectate din 18.219 au fost demolate şi spaţiile respective degajate.

Duetul geopolitic Erdogan-Putin dă dureri de cap Casei Albe

Duetul geopolitic Erdogan-Putin dă dureri de cap Occidentului

Impact diplomatic

Liderul turc a reușit să marcheze o serie de victorii și pe frontul relațiilor internaționale, Turcia urmând să anunțe că acceptă aderarea Finlandei la NATO, care va fi anunţată oficial vineri în timpul unei vizite a preşedintelui finlandez în Turcia.

Aflat în prezent în campanie electorală pentru un nou mandat, preşedintele turc, care blochează de anul trecut aderarea Finlandei şi Suediei, a dat semnale clare că își va respecta angajamentul de a permite ca Helsinki să aderare la Alianţa Nord-Atlantică.

Parlamentul turc este cel care trebuie să ratifice aderarea Finlandei la NATO, prezentată în comun cu Suedia în mai 2022.

Nu este cunoscută nicio dată pentru aceasta, rămânând de stabilit dacă votul va avea loc înainte sau după alegerile din Turcia de la 14 mai.

Totodată, Ankara a mijlocit prelungirea acordului asupra exporturilor de cereale ucrainene, care expiră la 18 martie, cu doar 60 de zile, ofertă criticată de Kiev care vede astfel acordul iniţial pus sub semnul întrebării

Acest aşa-numit acord din Marea Neagră, semnat în iulie 2022 pentru 120 de zile între Naţiunile Unite, Ucraina, Rusia şi Turcia, a avut ca efect limitarea gravei crize alimentare globale cauzate de invazia Ucrainei la 24 februarie. El a fost reînnoit în noiembrie pentru 120 de zile şi a permis până în prezent exportul a peste 24 de milioane de tone de cereale din porturi ucrainene, potrivit ONU.

China este primul destinatar al exporturilor realizate în cadrul acordului, Spania al doilea şi Turcia al treilea.

Share our work
Turcia, alegeri cruciale în mai

Turcia, alegeri cruciale în mai 2023

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, lansează o nouă ofensivă diplomatică împotriva Ierusalimului

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, vrea un nou mandat prezidențial

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a semnat decretul de convocare a alegerilor parlamentare şi prezidenţiale la data de 14 mai, cu o lună înainte de termen, într-un pariu electoral riscant, consideră analiștii. ‘Ţara noastră va merge la urne pentru a-şi alege preşedintele şi parlamentarii pe 14 mai’, a declarat Erdogan într-un discurs după semnarea decretului, într-o ceremonie transmisă în direct la televiziunile din Turcia.

Opoziția unită

Luni, alianţa a şase partide de opoziţie l-a desemnat pe Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP), drept contracandidat al lui Erdogan.

Sondajele sugerează că rezultatele alegerilor prezidenţiale şi parlamentare vor fi strânse, blocul de opoziţie conducând la o mică diferenţă înaintea alianţei de guvernare.

Blocul de opoziţie a promis să inverseze multe din politicile lui Erdogan în materie de economie, drepturi cetăţeneşti şi politică externă, în urma alegerilor pe care mulţi le consideră cele mai importante din istoria de 100 de ani a republicii.

Strategie prezidențială

Preşedintele Erdogan, la putere de 20 de ani şi candidat la un nou mandat, a anunţat menţinerea datei alegerilor prezidenţiale şi parlamentare la mijlocul lunii mai, în ciuda seismului de la 6 februarie, lăsând opoziţiei abia zece săptămâni să se organizeze şi să facă campanie.

Cutremurul cu o magnitudine de 7,8 a devastat 11 provincii din sudul Turciei, făcând 45.000 de morţi, în timp ce 3,3 milioane de persoane au fost strămutate.

Denunţând vocile critice care s-au ridicat împotriva modului în care a fost gestionat cataclismul de guvernul său, şeful statului turc a dat asigurări: „Le vom da răspunsul adecvat la 14 mai”.

Erdogan a exclus de facto orice amânare a scrutinului la care el a anunţat că va candida din nou, în pofida situaţiei din regiunile afectate de seism. Peste 45.000 de persoane au murit în 11 provincii din sudul şi sud-estul Turciei.

Şeful statului turc şi-a cerut „iertare”, pentru întârzierile din primele zile în organizarea operaţiunilor de salvare în timp ce strigăte de ajutor se auzeau de sub dărâmături.

„Noi am încercat să facem tot ce era omeneşte posibil”, a insistat el, denunţând „dezbaterile vicioase” cu privire la instituţii şi armată. Potrivit lui Erdogan, 14 milioane de persoane au fost afectate de seism.

Share our work
Turcia, joc dur împotriva balticilor în ringul NATO

Turcia, joc dur împotriva balticilor în ringul NATO

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a acceptat să îl primească pe prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, care s-a declarat pregătit, cu o zi în urmă, să se deplaseze "imediat" în Turcia pentru a obţine acordul Ankarei pentru aderarea ţării sale la NATO

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a acceptat să îl primească pe prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, care s-a declarat pregătit, cu o zi în urmă, să se deplaseze „imediat” în Turcia pentru a obţine acordul Ankarei pentru aderarea ţării sale la NATO

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a acceptat să îl primească pe prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, care s-a declarat pregătit, cu o zi în urmă, să se deplaseze „imediat” în Turcia pentru a obţine acordul Ankarei pentru aderarea ţării sale la NATO.

Concesiuni turcești

„Noul premier suedez a cerut să fie primit. Le-am spus prietenilor noştri: Stabiliţi o întâlnire pentru ca el să vină”, a declarat şeful statului turc în timpul zborului care îl aducea dintr-o vizită oficială din Azerbaidjan.
Erdogan, care ameninţă să blocheze intrarea Suediei şi Finlandei în NATO, a avertizat din nou că parlamentul turc nu va ratifica aderarea celor două state nordice atât timp când nu vor fi onorate cererile de extrădare formulate de Ankara.
„Aceşti terorişti (…) trebuie reţinuţi şi predaţi nouă”, a declarat preşedintele turc.
Şeful statutului acuză Suedia şi Finlanda că îi protejează în special pe luptătorii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi din Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), considerate drept teroriste de către Ankara.
Până în acest moment, 28 de state membre – din cele 30 – ale Alianţei Nord-Atlantice au ratificat aderarea Suediei şi Finlandei.

Demersuri baltice

Singurele state membre NATO care nu și-au dat acordul final sunt Ungaria şi Turcia. La summitul NATO de la Madrid de la sfârşitul lunii iunie, Suedia, Finlanda şi Turcia au semnat un memorandum care deschide accesul celor două state nordice la Alianţa Nord-Atlantică.
Însă preşedintele turc a ameninţat imediat cu un veto în cazul în care nu vor fi îndeplinite unele condiţii.

Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, şi-a exprimat anterior încrederea că Ungaria şi Turcia vor ratifica în curând aderarea ţării sale la NATO. După o întâlnire la Helsinki cu omologul său finlandez, Pekka Olavi Haavisto, Billstrom a declarat: „Considerăm pozitivă evoluţia din Ungaria şi apreciem că acolo, ca şi în Turcia, procesul de ratificare se va încheia în curând, când parlamentul votează asupra acestor chestiuni”.
„Nu există niciun indiciu că nu vom primi un răspuns pozitiv de la parlamentul din Budapesta”, a insistat şeful diplomaţiei suedeze.

Share our work
Erdogan: Turcia nu a folosit niciodată arme chimice

Erdogan: Turcia nu a folosit niciodată arme chimice

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că forţele armate ale Turciei nu au folosit niciodată arme chimice

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că forţele armate ale Turciei nu au folosit niciodată arme chimice

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că forţele armate ale Turciei nu au folosit niciodată arme chimice şi că respectă dreptul internaţional, avertizând că vor fi luate măsuri de ordin legal împotriva celor care au formulat acuzaţii în acest sens, a relatat vineri postul de televiziune NTV.

Acuzații respinse

„Forţele noastre armate nu au recurs la utilizarea de arme chimice până în ziua de azi”, l-a citat NTV pe Erdogan, potrivit declaraţiilor oferite ziariştilor la bordul avionului care îl ducea înapoi în ţară, după o vizită în Azerbaidjan.
„Ei vor lansa întotdeauna astfel de calomnii. Le vom cere socoteală, aşa cum cere legea”, a avertizat Erdogan, referindu-se la kurzii din PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), calificată drept „teroristă” de către Turcia şi aliaţii săi occidentali.
Comentariile sale intervin după ce autorităţile de la Ankara au respins cu fermitate joi acuzaţiile conform cărora forţele armate turce ar fi utilizat arme chimice în operaţiunile lor împotriva militanţilor kurzi în nordul Irakului.

Share our work