de Popescu Paul | mart. 30, 2023 | Analize, FEDERATIA RUSA
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nemulțumit de politica SUA
Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, va prezida la New York o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU în aprilie 2023, lună în care Rusia va deţine preşedinţia rotativă a organului executiv al Naţiunilor Unite. Ucraina a calificat viitoarea preşedinţie rusă a Consiliului de Securitate al ONU drept „o glumă proastă”.
Element cheie
„Un alt eveniment-cheie al preşedinţiei ruse va fi dezbaterea publică de înalt nivel a Consiliului (de Securitate) despre ‘Un multilateralism eficient prin apărarea principiilor Cartei Naţiunilor Unite’. Această reuniune va fi prezidată de ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov”, a declarat presei purtătoarea sa de cuvânt, Maria Zaharova. Ea a precizat că Lavrov intenţionează de asemenea să prezideze o sesiune de dezbatere despre Orientul Mijlociu la 25 aprilie.
Rusia urmează să preia conducerea organului executiv al Naţiunilor Unite începând de sâmbătă, pentru întreaga lună aprilie, urmându-i Mozambicului.
La ONU, Rusia spune că se confruntă cu „Occidentul colectiv”, care a ostracizat-o de naţiunile lumii de la lansarea ofensivei sale militare din Ucraina, în februarie 2022.
Ultima vizită a lui Lavrov la Naţiunile Unite la New York datează din septembrie anul trecut, în timpul Adunării Generale.
ONU, îngrijorat de situația din Ucraina
Glumă proastă
Ucraina a calificat viitoarea preşedinţie rusă a Consiliului de Securitate al ONU – începând de sâmbătă şi pentru o lună – drept „o glumă proastă”. „Preşedinţia rusă a Consiliului de Securitate al ONU la 1 aprilie este o glumă proastă. Rusia i-a uzurpat sediul; ea duce un război colonial; preşedintele său este un criminal de război căutat de Tribunalul Penal Internaţional pentru răpire de copii”, a denunţat pe Twitter şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba.
Rusia urmează să preia sâmbătă, 1 aprilie, preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU. Pe fondul războiului din Ucraina, s-a pus problema cum ar putea Rusia să supravegheze un organism menit să menţină pacea şi securitatea internaţională.
Consiliul de Securitate al ONU are 15 membri (ţări), iar fiecare membru are un vot. În conformitate cu Carta Naţiunilor Unite, toate statele membre sunt obligate să respecte deciziile Consiliului. Fiecare membru este pe rând preşedinte şi se face o rotaţie în fiecare lună.
Opoziție SUA
Ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că Rusia nu ar trebui să fie membră permanentă a Consiliului de Securitate. „Rusia este membră permanentă a Consiliului de Securitate. Nu ar trebui să fie, din cauza a ceea ce face în Ucraina, însă Carta (Naţiunilor Unite) nu permite modificarea statutului său de membră permanentă”, a afirmat diplomata în Costa Rica, unde participa la un summit pentru democraţie.
Într-un interviu acordat în exclusivitate AFP, ambasadoarea SUA a subliniat că aşteaptă din partea Rusiei un comportament „profesionist”, însă şi-a exprimat unele îndoieli. „Ne aşteptăm de asemenea să caute ocazii de a-şi duce mai departe campania de dezinformare împotriva Ucrainei, a Statelor Unite şi a tuturor aliaţilor noştri”, a spus ea.
„Ne vom exprima cu fiecare ocazie îngrijorările privind acţiunile Rusiei”, a adăugat reprezentanta Washingtonului la ONU. Ea a promis că Statele Unite vor condamna acţiunile Rusiei şi vor arăta întregii lumi „ce face Rusia şi consecinţele acţiunilor sale împotriva Ucrainei”.
Acuzații ruse
Moscova rămâne ataşată angajamentului său de a evita un conflict nuclear şi o confruntare militară între statele care dispun de arme nucleare, a declarat secretarul Consiliului Securităţii Rusiei, Nikolai Patruşev, citat de mass-media rusă.
În cursul unei vizite în India, Patruşev a acuzat ţările occidentale de ‘comportament provocator în Ucraina’, ceea ce ar putea avea ‘consecinţe catastrofale’, întrucât – în opinia sa – atitudinea lor contrazice declaraţia liderilor celor cinci mari puteri nucleare din 3 ianuarie 2022 în care se subliniază inadmisibilitatea unui război nuclear.
‘Rusia, la rândul său, rămâne pe deplin ataşată acestei declaraţii şi este convinsă de necesitatea de a se evita o confruntare militară între ţările care dispun de arme nucleare’, a declarat Patruşev, citat de agenţia de stat TASS.
În acelaşi timp, ministrul rus adjunct de externe Serghei Riabkov a declarat că Moscova mizează pe faptul că planurile sale de a desfăşura arme nucleare tactice în Belarus vor forţa NATO să evalueze gravitatea situaţiei create, conform mass-media rusă.
Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă
Război hibrid
„Războiul hibrid” dintre Moscova şi puterile occidentale legat de conflictul din Ucraina „va dura multă vreme”, a apreciat Kremlinul, la peste un an de la trimiterea de trupe împotriva ţării vecine. „Dacă vorbim de război în sens mai larg, de confruntare cu ţări neprietene, ostile, de acest război hibrid împotriva ţării noastre, atunci va dura multă vreme”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, întrebat cât se va prelungi ceea ce Rusia numeşte „operaţiunea militară specială” din Ucraina.
Acesta i-a îndemnat totodată pe ruşi să fie „uniţi în jurul preşedintelui” Vladimir Putin. „Trebuie să fim hotărâţi şi încrezători şi să ne unim în jurul preşedintelui”, a mai spus Peskov.
În februarie, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a afirmat în mod similar, într-o intervenţie în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), că ”astăzi Statele Unite şi sateliţii lor duc un război hibrid total contra noastră pe care l-au pregătit timp de mulţi ani, folosindu-se de extremiştii naţionalişti ucraineni”.
Lavrov a precizat atunci că noua politică externă a Rusiei se va concentra pe încheierea ”monopolului” occidental asupra afacerilor globale şi a propus parteneriatul cu China drept alternativă la axa occidentală.
de Isac Mihai | feb. 28, 2023 | Interviu
Doamna Natalia Albu, directoare executivă a Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA) și una dintre cele mai cunoscute voci din societatea civilă din Republica Moldova, a avut amabilitatea să acorde un interviu KARADENIZ-PRESS. Dr. Natalia Albu este și conferențiară universitară la Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”. Domenii de interes: provocările și perspectivele mediului de securitate; problemele actuale ale politicii de securitate națională, analiza și evaluarea vulnerabilităților și amenințărilor; integrarea perspectivei de gen în sectorul de securitate și apărare. Ea a contribuit în calitate de membru al grupului de experți responsabil de elaborarea Propunerilor de Politici Publice pe probleme de securitate, „Strategiei Naționale de Apărare a Republicii Moldova” și a fost membră a grupului de lucru care a elaborat „Programul Național privind implementarea RCSONU 1325 Femeile, Pacea și Securitatea pentru 2018-2021”.
Natalia Albu deține o diplomă de doctor în Științe Politice și este absolventă a Centrului European de Studii de Securitate George C. Marshall (GCMC) – Seminarul privind securitatea regională (SRS 17-07) și programul de cercetare a GCMC, selecția (2018); absolventă a Centrului Daniel K. Inouye Asia-Pacific pentru Studii de Securitate, curs Advanced Security Cooperation (ASC 19-02).
Republica Moldova Moldova este vulnerabilă la consecințele războiului de pe teritoriul satului vecin, de la probleme economice și energetice la cele societale. Evident că aceasta presupune depunerea unui efort comun în realizarea etapelor, adică efectuarea temelor pentru acasă, pentru a fi acceptată ca membră a UE, dar și confruntarea cu mai multe provocări de ordin intern, cum ar fi polarizarea societății și prezența „coloanei a cincea” a Federației Ruse gata să submineze vectorul de integrare europeană. Republica Moldova rămâne sub amenințarea directă și indirectă a Federației Rusă, care folosește metode diverse pentru a submina autoritățile constituționale de la Chișinău și a îndepărta Republica Moldova de calea integrării euro-atlantice. Doamna Natalia Albu, directoare executivă a Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA) și una dintre cele mai cunoscute voci din societatea civilă din Republica Moldova, a avut amabilitatea să acorde un interviu KARADENIZ-PRESS.
Doamna Natalia Albu, directoare executivă a Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA)
K.P: Care sunt consecințele războiului din Ucraina asupra relațiilor dintre Republica Moldova și partenerii strategici, precum NATO și UE?
Cu părere de rău, numai invazia militară a Federației Ruse în Ucraina a arătat necesitatea de dezvoltare a sectorului de securitate și apărare a Republicii Moldova, care a devenit un subiect discutat atât la nivel de autorități, cât și societate, respectiv aceasta a contribuit la valorificarea parteneriatelor strategice atât cu organizații, cât și la nivel bilateral cu state separate cum ar fi SUA, Germania, România. Cu privire la UE, deja e bine cunoscut faptul că a fost acceptată cererea de aderare a Republicii Moldova alături de Ucraina. Evident că aceasta presupune depunerea unui efort comun în realizarea etapelor, adică efectuarea temelor pentru acasă, pentru a fi acceptată ca membră a UE, dar și confruntarea cu mai multe provocări de ordin intern, cum ar fi polarizarea societății și prezența „coloanei a cincea” a Federației Ruse gata să submineze vectorul de integrare europeană. De asemenea, ca urmare a războiului de pe teritoriul statului vecin, UE a aprofundat și consolidat suportul său în dezvoltarea sectorului de apărare prin Instrumentul European de Pace.
În ceea ce privește cooperarea cu NATO, subiect sensibil pe parcursul celor 31 de ani de independență a țării în contextul contradicțiilor privind funcționalitatea statului de neutralitate, devine în ultimele luni o perspectivă care merită a fi valorificată, mai ales că declarațiile de la ministerialele NATO din 14-15 februarie curent evidențiază că aceasta își intensifică sprijinul pentru Republica Moldova, Ucraina și Georgia și Bosnia, în contextul amenințărilor Rusiei.
Mai mult, miniștrii au decis, în același timp, să-și consolideze în mod semnificativ postura de descurajare și apărare, sporind stocurile de armament și muniție. Deocamdată nu este clar care va fi concret suportul pentru Republica Moldova din partea NATO, dar anterior, în contextul vizitei la NATO a ex-Premierului, Natalia Gavriliță, s-a vorbit despre un pachet adaptat al programului de consolidare a capacităților de apărare cu accent pe sprijinul și expertiza NATO în consolidarea apărării civile și a domeniilor care asigură pacea și stabilitatea în Republica Moldova și în regiune.
K.P.: Cum caracterizați reacția autorităților de la Chișinău în fața problemelor de securitate generate de razboiul din țara vecină? Ce ar putea să mai facă in plus?
Moldova este și ea vulnerabilă la consecințele războiului de pe teritoriul satului vecin, de la probleme economice și energetice la cele societale. Dar ceea ce a determinat ca țara să-și merite calificativul „Stat mic, dar cu inimă mare” este faptul că R. Moldova a trebuit să facă față la cea mai gravă criză umanitară, când pe 24 februarie o parte din populația Ucrainei a fost forțată de circumstanțe de război să părăsească țara.
Din primele zile ale războiului din Ucraina, frontierele Republicii Moldova au fost asaltate de mii de refugiați, iar apogeul fluxului a fost în lunile martie-aprilie 2022. Războiul continuă și respectiv fluxul de refugiați mai persistă, chiar dacă nu are o intensitate amplă ca la început. Majoritatea refugiaților au utilizat R. Moldova ca zonă de tranzit, găsindu-și refugiu în mai multe state din spațiul UE, dar un număr aproximativ de 80 de mii de persoane se mai află pe teritoriul ţării.Suportul oferit refugiaților a fost atât la nivel de societate, cât și instituții specializate.
Totodată, acest flux de refugiați a impus necesitatea sporirii securității la frontiera țării, căci de astfel de situații pot profita persoane rău intenționate. Astfel Poliția de Frontieră în cadrul controalelor efectuate au identificat automobile aflate în căutare, precum și persoane suspecte care au legături cu grupări criminale. Pe de altă parte, să nu uităm că majoritatea refugiaților sunt femei și copii, care actualmente sunt în jur de 89 % din numărul total de refugiați, respectiv și necesitățile de securitate ale acestora sunt diferite, cum ar fi necesitățile de asistență medicală sau repartizarea copiilor la grădiniță, etc.
Plus că prezența refugiaților este exploatată de propaganda pro-rusă, promovând mesaje de ură și știri false pe care societatea civilă trebuie să le combată prin diferite campanii de dezinformare. Ce e de mai făcut? De fapt, tot mai des se vorbește că securitate noastră depinde și de rezistența Ucrainei față de acest război, respectiv și fortificarea capacităților interne a R. Moldova de rezista provocărilor și o societate consolidată privind necesitatea integrării europene va diminua implicațiile instrumentelor hibride utilizate de Federația Rusă, iar o țară stabilă la frontieră este și o siguranță. Mai mult, continuarea susținerii umanitare din partea R. Moldova precum și manifestarea solidarității la nivel regional în cadrul platformelor UE și NATO.
K.P.: Atât autoritățile de la Chișinău cât și statele occidentale atenționează cu privire la războiul hibrid al Federației Ruse împotriva Republicii Moldova? Puteți să ne detaliați unele tactici folosite de Federația Rusă?
Războiul hibrid este un fenomen cu care se confruntă țările din regiune, în mod special, de la anexarea Crimeii. Iar în contextul invaziei militare în Ucraina, instrumentele hibride ale Federației Ruse în Republica Moldova devin mai intense, devenind o sursă de amenințare care, prin politica agresivă față de Republica Moldova, atentează la exploatarea și amenințarea vulnerabilităților interne, de exemplu lipsa resurselor energetice, cu scopul impunerii unui regim de guvernare docil. Acest obiectiv strategic poate fi, și chiar putea să fie materializat în toamna anului 2022, atins printr-un șir de scenarii ostile, ce se pot manifesta individual ori cumulativ, fiind percepute în cazul Republicii Moldova ca riscuri de securitate: (-) Deloializarea maselor largi ale populației și a instituțiilor de stat față de Guvern, cu provocarea unei crize politice; (-) Organizarea unor alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate în condiții maxim favorabile forțelor politice controlate sau aliate Kremlinului; (-) Producerea unor dezordini în masă care să culmineze cu o lovitură de stat sau cu o criză politică și social-economică profundă, care ar duce Republica Moldova fie spre alegeri anticipate, fie ar arunca țara în haos și într-o criză umanitară; (-) Acutizarea crizei economice și a tensiunilor sociale care pot eroda capacitatea de reziliență în fața amenințărilor și vor consuma resursele necesare aprofundării integrării europene și a parteneriatelor în domeniul securității; (-) Șantajul și presiunea propagandistică ar putea descuraja și reduce voința conducerii Republicii Moldova să consolideze sectorul de securitate, să sporească eficient reziliența în fața amenințărilor, inclusiv prin parteneriate cu țările occidentale și Ucraina; (-) Promovarea narativelor care provoacă ură în societate, de exemplu față de refugiați. O altă tendință a instrumentelor hibride este de a testa vigilența sau de a destabiliza viața normală a cetățenilor, cum a fost situația anului 2022 în contextul multiplelor alerte false cu bombă. Plus, conflictul nereglementat de pe malul stâng al râului Nistru, numit transnistrean, poate fi utilizat de Federația Rusă în anumite contexte pentru extinderea amenințării cu război neoconvențional de tip hibrid, generând un pericol sporit în adresa tuturor componentelor securității naționale. La momentul actual, experții apreciază Forțele militare și paramilitare din Transnistria vor fi activate doar în cazul obținerii inițiativei strategice de către forțele armate al Federației Ruse în raioanele de est ale Ucrainei. Conducerea politică a enclavei nu va îndrăzni să imită careva activități de „guvernare” în aceasta și va rămâne în așteptare.
Guvernul Republicii Moldova rămâne în funcție
K.P.: Ce măsuri ați recomanda autorităților de la București și din alte capitale NATO pentru a ajuta Republica Moldova să lupte în acest tip de război?
Deși, războiul hibrid nu are caracteristici ale unui război clasic, adică nu înseamnă utilizarea unor mijloace palpabile, cum ar fi arme, tancuri au bombe, totuși acesta definește specificul conflictelor actuale care combină intimidarea strategică a statelor cu arme de distrugere în masă, operațiuni comune care implică și unități speciale, și mercenari, și manevre de dezinformare la scară largă. Respectiv, cooperarea în contractarea astfel de amenințări este o necesitate care trebuie a fi realizată multidimensional și informarea la timp pentru a asigura prevenția. În același timp, să nu uităm că în aplicarea tacticilor cu caracter hibrid un instrument important pentru Federația Rusă este „coloana a 5-a” care are o semnificație geopolitică reală și la nivel regional, iar unul din obiective majore ale acesteia este schimbarea puterii. Acest grup de oameni fac un joc de propagandă pentru a submina situația din țară. Astfel de agenți de influență a Federației Ruse care compromite vectorul de dezvoltare a țării, de fapt sunt activi și-n alte țări, inclusiv în România, încercând să dezinformeze populația privind cauza reală a evenimentelor ce se desfășoară la nivel regional sau de a manipula cu opinia publică sau chiar viziuni ostile privind necesitatea unui suport orchestrat în contracararea tacticilor hibride. Și aici, țările membre NATO, ar putea fi mai vigilenți în identificarea astfel de tendințe și eliminarea acestora. Inclusiv, prin înțelegerea și susținerea măsurilor pe care le întreprinde R. Moldova la intrarea în țară, ultimul cazi fiind ne permiterea cetățenilor sârbi să asiste la meciul de fotbal dintre echipele Partizan (Belgrad) și Șerif (Tiraspol) la data de 15.02.2023, în contextul declarației Președintei, M. Sandu, precum în R. Moldova se pregătea o lovitură de stat prin crearea unor manifestații interne și implicarea cetățenilor străin ca agenți ai Moscovei. Mai mult, țările membre NATO au mai multe instrumente de blocare a finanțării din exterior a acestor agenți.
K.P.: Președinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, a acuzat public Moscova că are o strategie de schimbare prin forță a autorităților constituționale de la Chișinău. Ce pot face România și alți parteneri pentru a ajuta Republica Moldova?
Conform declarației Președintei R. Moldova, Maia Sandu, făcută la data de 13.02.2023, Rusia este în proces de pregătire a unei lovituri de stat în R. Moldova, care ar avea ca executori cetățeni străini. De fapt, această tendință a existat și-n toamna anului trecut și mereu atunci când guvernarea R. Moldova încerca să ia decizii de politică externă în asigurarea interesului național fără a lua în calcul interesele de putere a Federației Ruse în regiune. Revenind la acești cetățeni străini, aceștia ar urma să se infiltreze în R. Moldova pentru a ocupa clădiri guvernamentale, lua ostatici și sprijini protestatarii organizați de formațiuni politice dubioase, cu scopul preluării puterii în stat. Această formă de intervenție la nivel național conține atât o componentă hibridă, cât și una militară. Despre cea hibridă am vorbit anterior. Însă, din punct de vedere militar o operațiune de anvergură necesita resurse mult mai mari, pe care Federația Rusă la moment le direcționează în Ucraina, totuși vigilența la frontiera țării presupune luarea de măsuri preventive. În general, aplicarea acestor măsuri subversive dirijate din exteriorul țării sunt determinate de vulnerabilitățile țării într-un context de criză energetică și consecințele războiului din Ucraina. Plus că statutul de neutralitate nu are nicio garanție atât internațională, cât și internă, adică suficientă capacitate de valorificare a dreptului la autoapărare, mai ales că după cum era de așteptat rachetele de croazieră rusești au continuat să survoleze spațiul aerian al țării. În acest sens, suportul extern trebuie să fie multidimensional, căci atunci când guvernarea încearcă să-și fortifice securitatea energetică prin diversificarea resurselor și acceptarea prețurilor de piață, aceasta provoacă distorsiuni în societate și limitează capacitatea de reacție sau fortificare sectorului de apărare sau alte domenii. Acțiunile partenerilor trebuie orchestrate și prioretizarea sectoarelor care scindează societatea sau care aprofundează vulnerabilitatea R. Moldova, mai ales atunci când este vorba de protecția civilă, neglijată de la independență în coace. Deși, nu putem neglija rolul platformelor deja create care au scop să asiste R. Moldova în contractarea amenințărilor care vin nu numai din exteriorul țării, dar și din inteior.
Președinția româneacă a Consiliului Uniunii Europene, o șansă pentru impulsionarea reformelor în Republica Moldova
K.P: Care este rolul Transnistriei în strategia rusă din Republica Moldova? Cum poate fi rezolvat diferendul transnistrean în contextul geopolitic actual?
De fapt, existența unui conflict înghețat, sau mai bine zis într-un proces de negocieri înghețat, căci Karabahul de Munte ne-a arătat cum pot reescalada astfel de conflicte, este o strategie a Federație Ruse în regiune pentru a menține influența și interesele sale de putere în regiune. Strategia este foarte simplă, este vorba de a controla R. Moldova, dincolo de instrumentele hibride de care am vorbit anterior, prin posibilitatea reescaladării conflictului și subminării posibilității de reintegrare a țării, limitând capacitatea autorităților de la Chișinău de avansare în reformele de integrare europeană. Instrumentele de realizare a aceste strategii sunt multiple, create încă în perioada sovietică, cum ar fi industrializarea regiunii respective și construcția infrastructurii energetice de care depinde R. Moldova. Sau susținerea intereselor de grup în desfășurarea activităților economice ilegale etc. Mereu au existat tendințe de a intimida autoritățile de la Chișinău cu prezența așa numitor pacificatori ruși pe teritoriul necontrolat al țării. Dacă să ne referim la situația actuală, așa-zisele forțe armate și contingentul Federației Ruse „GOTR” vor putea desfășura activități de rutină sub forma de exerciții tactice pregătitoare, exerciții tactice și aplicații tactice de nivel companie, probabil, cu executarea tragerilor de luptă. De asemenea, ar putea să existe activități de refacere a stocurilor de muniții de la depozitele din Colbasna către locurile de dislocare a unităților militare. Cum am mai menționat, forțele militare și paramilitare din transnistria vor fi activate doar în cazul obținerii inițiativei strategice de către forțele armate al Federației Ruse în raioanele de est ale Ucrainei. În ceea ce privește reglementarea acestuia, format 5+2 deja nu este funcțional, deși nici anterior nu înregistrat progrese. De fapt, cum ar putea acest format să reglementeze conflictul în interesele R. Moldova dacă principalul negociator este interesat de menținerea R. Moldova într-o zonă de instabilitate continuă, precum este situația în Georgia, privind Abhazia sau Ucraina din 2014, creându-se autonomii artificiale și separatiste. De aceea, astăzi, în mediul actual de securitate, tot mai mulți experți susțin că reglementarea conflictului transnistrean va depinde și cum vor evolua evenimentele din Ucraina.
K.P.: Este importantă Republica Moldova pentru războiul purtat de Federația Rusă în Ucraina? Poate influența cursul războiului în sudul Ucrainei?
Moldova a fost mereu importantă pentru Federația Rusă, aceasta găsim în majoritatea documentelor strategice ale acesteia, de exemplu Doctrina militară adoptată după anexarea Crimeii, menționează clar că Federația Rusă își asumă dreptul de a aplica apărarea preemtivă, inclusiv prin descurajarea nucleară, asupra zonei sale de interes cum ar fi Ucraina și Republica Moldova, așa numită vecinătatea apropiată, speculând ca va apărare interesele cetățenilor ruși aflați pe teritoriul acestor țări. Chiar recentele declarații în Duma rusească ale Ministrului de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, evidențiază interesele acesteia și intențiile de a interveni în politica internă unui stat suveran, astfel acesta a spus că „știe mai bine ce vor cetățeni moldoveni și că guvernul pro-european de la Chișinău nu reprezintă interesele populației”. Cu toate acestea, dacă să ne referim la situația din teatrul de acțiuni ucrainean nu va afecta în perioada imediat următoare Republica Moldova, deoarece, chiar dacă forțele Federației Ruse vor reuși să declanșeze ofensiva, aceasta, probabil, va avea ca obiectiv principal cucerirea doar a regiunilor ucrainene anexate/recunoscute ilegal în granițele existente ale acestora. Pe direcția operativă Nicolaev – Odessa este puțin probabil ca forțele rusești să treacă la ofensivă, deoarece nici mediul geografic (prezența obstacolelor naturale severe) și nici forțele și mijloacele disponibile nu permit declanșarea acesteia. Nemijlocit pe teritoriul Republicii Moldova în perioada lunilor februarie-martie nu vor fi observate activități militare majore, însă aceasta nu înseamnă că nu or să fie intenții serioase de a destabiliza situația în interiorul țării.
Republica Moldova, sprijinită de UE
K.P.: Vă mulțumim pentru amabilitate
Dr. Natalia Albu este și conferențiară universitară la Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”. Domenii de interes: provocările și perspectivele mediului de securitate; problemele actuale ale politicii de securitate națională, analiza și evaluarea vulnerabilităților și amenințărilor; integrarea perspectivei de gen în sectorul de securitate și apărare. Ea a contribuit în calitate de membru al grupului de experți responsabil de elaborarea Propunerilor de Politici Publice pe probleme de securitate, „Strategiei Naționale de Apărare a Republicii Moldova” și a fost membră a grupului de lucru care a elaborat „Programul Național privind implementarea RCSONU 1325 Femeile, Pacea și Securitatea pentru 2018-2021”.
Doamna Natalia Albu deține o diplomă de doctor în Științe Politice și este absolventă a Centrului European de Studii de Securitate George C. Marshall (GCMC) – Seminarul privind securitatea regională (SRS 17-07) și programul de cercetare a GCMC, selecția (2018); absolventă a Centrului Daniel K. Inouye Asia-Pacific pentru Studii de Securitate, curs Advanced Security Cooperation (ASC 19-02).
de Razvan Iorga | dec. 27, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE
Generalul Marian Botea (centru-stânga) în cadrul unei conferințe a German Marshall Fund, ce a avut loc pe 13 Decembrie 2018, la București.
Generalul Marian Botea, șeful Direcției Operații din cadrul Ministerului Apărării al României, a vorbit într-un interviu pentru Balkan Insight, preluat de EvZ Moldova, despre cele mai mari amenințări hibride la adresa României și ce anume se face în această direcție de către responsabilii pe această zonă din România.
El a detaliat care sunt țințele propagandei ruse în România, dar și în regiune, și cum afectează Ucraina și Republica Moldova. Vă invităm să citiți interviul integral:
Care sunt cele mai importante amenințări hibride la adresa României?
Printre cele mai importante amenințări ar fi, în primul rând amenințările din zona cibernetică. Noi încercăm în acest moment să le asigurăm un răspuns, inclusiv prin înființarea acestui comandament de apărare cibernetică pe care noi îl facem la nivelul Ministerul Apărării.
Este important acum să integrăm eforturile tuturor instituțiilor care au responsabilități. Și ale SRI-ului și ale STS-ului pentru acest domeniu în așa fel încât să putem și contracara, pentru că, în definitiv, aceste amenințări trebuie contracarate.
Nu trebuie doar asigurat un răspuns pasiv, tehnic, de a izola efectele produse de un atac cibernetic. Acesta este unul dintre aspecte.
Al doilea aspect important este abordarea comprehensiv, acest răspuns interinstituțional pe care noi încercăm să-l dăm împreună cu celelalte instituții. Avem un centru militar național de comandă și avem un cadru legal în care noi funcționăm. Există ordonanța de urgență 1, care spune când se activează acest centru, începând de la starea de asediu și când își intră el în responsabilități.
Noi ne antrenăm pe acea secvență. În schimb, pe prima zonă de la starea de urgență, sunt celelalte instituții ale statului care au responsabilități. Aici mă uit spre Ministerul Administrațiilor și Internelor (MAI). Și dânșii au o structură interinstituțională unde noi (MapN) participăm. Acestea sunt în acord cu Constituția.
Legea supremă spune că, atunci când este vorba de amenințare internă, atunci vorbim de un răspuns al unor instituții dedicate care să facă acest răspuns.
Astfel, cu această abordare interinstituțională, respectând acest legal framework este tot la fel de interinstituțional și la nivelul dânșilor.
Ce se va întâmpla acum în viitor, din perspectiva mea, este inevitabil să ne ducem spre capabilități unice, să unificăm acest răspuns, să unificăm aceste răspunsuri foarte complexe pe care trebuie să le dăm.
Activitatea Rusiei pe rețelele de socializare legate de propagandă au sporit, iar noi ca țară democratică nu putem răspunde similar. Ce am putea să facem totuși în cazul acesta?
Noi putem să ne promovăm produsele cu care noi să contracarăm și să țintim audiența care este agresată de propaganda rusă.
Haideți să vă dau numai un exemplu. Propaganda rusă spune: „UE nu va adus nimic, sunteți în continuare săraci, marginalizați, nu sunteți primiți în spațiul Schengen, sunteți o națiune de mâna a doua, deci nu aveți niciun avantaj”.
Este foarte greu de contracarat o astfel de retorică. Asta nu o pot face eu, la nivel militar, cu instrumentele pe care le am. Asta ar trebui făcută în altă zonă, undeva mai sus. Aici, eu cred că lucrurile acestea ar trebui să treacă dincolo de diplomația publică și trebuie să se ducă undeva în zona guvernamentală.
Trebuie explicat foarte multe dincolo de înseamnă ambientul nostru politic național, orientat spre interior, trebuie să ne ridicăm un pic deasupra și să abordăm aceste audiențe simple ale propagandei. Este la fel de important.
Este doar un exemplu cu audiența simplă, dar sunt targetați și lideri. Ne uităm și la ce vulnerabilități au liderii și cum îi putem consilia pe ei să-și protejeze aceste vulnerabilități pe care ei le expun în momentul pe care ei le au atunci când ies în public.
Practic, vedem o schimbare și la nivel de lideri politici care preiau din retorica rusească într-un mod populist?
Ca militar, vă rog să-mi permiteți să nu abordez acest aspect pentru că trebuie să fiu obedient, „master-ului” meu politic. Eu mă uit la instrumentul meu militar și la atribuțiile pe care le am.
Credeți că o astfel de tendință, de preluare de către oameni politici a unor mesaje ce rezonează cu temele propapagandei ruse, este reală. Ar putea fi încadrată aceasta ca amenințare hibridă la adresa României?
Da, poate fi. Normal că este amenințare, dar repet nu este treaba instrumentului militar să contracareze această amenințare, sunt alte instrumente la nivel național care se ocupa de acest lucru. Pentru că cu asta se ocupă, s-a întâmplat în cele mai democratice state. Ne uităm la cum a influențat alegerile în SUA, în Franța, peste tot sunt dovezi ale implicării propagandei ruse pe rețelele de socializare, și nu numai, pentru a influența într-un fel sau altul în favoarea lor alegerea unui anumit candidat.
Republica Moldova poate fi o poartă de intrare mai facilă pentru intrarea propagandei ruse în România. Cum vedeți R. Moldova și media de acolo, dominată de presa de limba rusă, că ar afecta România într-un fel sau altul?
Situația din R. Moldova este extrem de complicată, din cauza faptului că există o eterogenitate acolo. Jumătate din moldoveni lucrează în Rusia și repatriază banii de acolo, și atunci este normal să existe o orientare către Est, iar cealaltă lucrează în Europa și România și atunci influența este alta.
Acasă, în R. Moldova, aceste două curente se întâlnesc și probabil ale loc o luptă care se reflectă și la nivel politic în evoluțiile care sunt acolo și la nivel politic, acolo unde sunt tensiuni la nivel politic între președinte și guvern, suspendarea deasă a președintelui, atunci când au de promovat o chestiune legală.
Sunt tot felul de tensiuni acolo. Moldova este extrem de importantă pentru noi. Din păcate, apropierea de Moldova poate fi făcută doar în cadrul organizațiilor internaționale din care suntem și noi parte și asta trebuie să facem.
Cheia problemei este la Ucraina. Pentru că Ucraina puternică și orientată spre Vest este pentru România din punct de vedere securitar este mana cerească.
O Ucraina puternică și prietenoasă ar sprijini R. Moldova să se orienteze mai bine către Vest. Din punct de vedere securitar, ar fi „the first responder” (primul factor de respuns -n.r.) la tot ce înseamnă amenințarea rusă către zona de est a Europei.
Din ce înțeleg eu, Estul Ucrainei și Crimeea sunt jucate. Ele se mai pot discuta doar la nivel politic. Ori este foarte puțin probabil ca ele să mai revină (la Ucraina –n.r.). Rușii consolidează aceste poziții acolo acum. Tot ce intenționează ei acuma este să facă „shaping”(contureze și să consolideze prezența lor militară acolo -n.r). Să facă legătura între Est, pe uscat și să ia cele două porturi Sevastopol și Mariupol. Ele sunt foarte importante pentru ceea ce înseamnă extracțiile de zăcăminte din estul Ucrainei.
De exemplu, la Iași, se pot prinde frecvențele Radio Sputnik, un bastion al propagandei ruse în R. Moldova, dar și în zona de est a României. Pot interveni instituțiile statului român în acest sens?
Nu, aici este vorba despre controlul frecvențelor, pentru că contracararea unor frecvente este un act de agresiune. Noi nu putem să facem așa ceva. Este o agresiune informațională (din partea Sputnik –n.r.) și atunci trebuie contracarată și menținuți aceeași termeni și demontată strategia lor de influențare.
Strategia Rusiei este să își promoveze obiectivele strategice la scară globală. Ei asta vor devină – un „independent global power” (putere la nivel global -n.r.). Am avut ocazia să particip la unul din cursurile de la NATO Defence College de la Roma și să discutăm cu Dmitri Suștov, șeful Studiilor Strategice din Rusia și unul dintre oamenii din cercul apropiat al lui Vladimir Putin.
Acesta a spus foarte clar care sunt aceste obiective ale lor pe care și eu le-am scos în evidență. Le-a recunoscut cu o non-șalanță fabuloasă. Că toată lumea influențează zona de interes strategic, toată lumea face „shaping”, toată lumea a încălcat drepturile internaționale și de aceea o fac și ei (rușii –n.r.).
Au dat exemple și de pe vremea Războiul Rece cu canalul Panama și altele. Acesta este modul lor de abordare. Ceea ce au făcut în Ucraina, nu este potrivit pentru România.
Scenariul va fi unul croit pentru noi din punct de vedere politic, economic, informațional pentru a ne atrage în sfera lor de influență, să ne influențeze decizia strategică, folosind toate instrumentele pe care le au la îndemână, sau să creeze un conflict înghețat.
Nu poți să creezi acest conflict înghețat. Poate ar fi putut dacă eram împreună cu Moldova la începutul anilor 1990. Atunci ar fi fost o oportunitate pentru ei să facă „shaping” cu noi, așa cum au făcut cu și ceilalți din alte state.
Ați observat vreun trend de la anexarea Crimeei și până în prezent de sporire a amenințărilor hibride din partea Rusiei asupra României?
Nu pot să spun că este o agresiune la adresa României. Este un răspuns la tot ce înseamnă modalitatea de a aborda descurajarea atât la nivel național, cât și la nivel apropiat.
Așa cum spuneam, în momentul în care Gruparea Permanentă Navală a NATO, sau o altă grupare vine în Marea Mediterană, sau nave militare care intră în Marea Neagră în concordanță cu Tratatul de la Montreux numai pentru 21 de zile, vin și execută activități militare în apele internaționale atunci când ne antrenăm, acestea sunt preluate de la la intrarea în strâmtori, monitorizate tot timpul și agresate la modul că rușii demonstrează capacitatea de luptă.
Marea Neagră este survolată tot timpul de aviația rusă. Ei fac antrenament cu aviația strategică. Nu trec [de frontierele aeriene]. Și atunci este ridicată (din România –n.r.) poliția aeriană și însoțiți până ce ies din spațiul aerian național.
Asta se întâmplă și cu „enhanced air policing” (misiunea de poliție aeriană asigurată de NATO -n.r.) din Canada.
Ultimul incident din Marea Azov va determina o dinamică pe mai departe și în Marea Neagră?
Nu, este o problemă ce ține de securitatea Crimeii și eu așa o văd, după cum Crimeea este legată ombilical de ceea ce întâmplă în Estul Mediteranei și în Orientul Mijlociu cu prezența rusă în regiune.
Este un joc extrem de coerent pe care Rusia îl practică. Atât în plan diplomatic, cât și militar, în special cu ultimul. Instrumente economice nu au, sau mai bine spus este aservit instrumentul militar și așa încearcă ei să-și promoveze obiectivele strategice.
de Isac Mihai | mai 15, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU, continuă arestările spionilor ruși din Ucraina
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat azi că a efectuat percheziţii la birourile a două instituții mass-media ruse, televiziunea Russia Today şi agenţia de presă RIA Novosti, arestând un jurnalist al acestei agenţii, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Percheziţiile continuă la RIA Novosti şi la alte mass-media”, purtătoarea de cuvânt a Serviciului de Securitate al Ucrainei, Olena Ghitlianska. Un jurnalist al agenţiei ruse, cetăţeanul ucrainean Kirill Vîşinski, a fost arestat dimineaţa lângă domiciliul său, pentru „activităţi antiucrainene”, a precizat aceasta.
Mass-media, armă mortală în războiul hibrid
„Forţele de ordine au stabilit” că aceste mass-media „erau folosite de ţara agresoare (Rusia) în războiul său hibrid împotriva Ucrainei”, a adăugat Olena Ghitlianska pe pagina sa de Facebook.
Kirill Vîşinski a primit de asemenea în 2015 un paşaport rus, conform unui decret al preşedintelui Vladimir Putin publicat pe site-ul Kremlinului, citat de mass-media.
SBU îl acuză că a desfăşurat „activităţi subversive” la cererea Moscovei şi în special că a încercat „să justifice anexarea (peninsulei ucrainene) Crimeea” de către Rusia în 2014 şi că îi „susţine” pe separatiştii proruşi din estul Ucrainei, conform şefului adjunct al SBU, Viktor Kononenko, citat de mass-media locală.
Potrivit SBU, birourile RIA Novosti şi RT se aflau în aceeaşi clădire din centrul Kievului.
Reacție dură
În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat drept „absolut revoltătoare şi scandaloase” acţiunile Serviciului de Securitate al Ucrainei, a cerut „o reacţie severă şi intransigentă” din partea organizaţiilor internaţionale şi a avertizat cu viitoare „măsuri de reciprocitate”.
Potrivit mass-media, Biroul RIA Novosti din Ucraina numără în jur de 15 jurnalişti, dintre care o parte sunt însărcinaţi să transmită informaţii și reportaje către sediul agenţiei la Moscova, iar alţii, conduşi de Vîşinki, se ocupă de site-ul rian.com.ua, destinat audienţei ucrainene. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Spionii bulgari, îngrijorați de războiul hibrid împotriva Sofiei
„Au continuat şi încercările de influenţare hibridă a Bulgariei, incluzând întregul arsenal de abordări şi acţiuni pentru exercitarea influenţei în plan politic, economic, diplomatic, cultural şi de propagandă” se arată în raportul de activitate pe anul 2017 al Agenţiei de Stat pentru Securitate Națională din Bulgaria, care a fost depus în această săptămână, spre dezbatere şi adoptare, în Adunarea Națională a Bulgariei, citat de cotidianul „Dnevnik”, preluat de presa de la București. Concluzia se regăsește în capitolul „Evaluarea mediului extern de securitate”, însă, în partea publică a raportului, nu se amintesc nicăieri nume de state.
Nominalizare controversată
O idee aproximativă despre cine ar putea fi acestea ne putem face doar din folosirea unor referiri precum „forţe globale şi regionale”. Menţionarea Rusiei, în Raportul de Securitate Naţională a Bulgariei de anul trecut, ca „sursă de instabilitate regională” a dus, la acel moment, la tensiuni diplomatice şi la ample scandaluri în Parlamentul bulgar, precum și la proteste ale societății civile.
În partea dedicată securităţii cibernetice din raport este scris: „Ca parte din războiul informaţional de influenţare a opiniei publice, o serie de state au continuat să folosească şi în anul 2017 atacurile cibernetice pentru rezolvarea unor sarcini politice, economice şi informaţionale, în beneficiul propriilor interese, inclusiv în ţara noastră.”. Din nou nu se menţionează care este sursa încercărilor de influenţare hibridă.
„Pe parcursul anului au predominat interesele naţionale şi lupta pentru supremaţie a forţelor globale şi regionale. Echilibrele schimbătoare (…) în relaţiile internaţionale au condiţionat principalele riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale şi intereselor Republicii Bulgaria”, se mai arată în raport, tot fără a fi menţionate „forţele globale”. Principalul „generator de instabilitate, politică, economică şi riscuri asimetrice şi ameninţări pentru Bulgaria” sunt procesele de criză care au continuat, tradiţional este menţionat Orientul Apropiat, dar şi Balcanii şi Coreea de Nord.
Bulgaria, preferată de luptătorii Statului Islamic
Bulgaria, coridor pentru teroriștii radicali
Raportul Agenţiei de Stat pentru Securitate Națională din Bulgaria mai scrie că ameninţarea teroristă pentru Europa provine de la Statul Islamic şi de la intensificarea campaniei de propagandă a organizaţiei pe internet şi pe reţelele de socializare, îndreptată către simpatizanţii grupării din străinătate, în vederea radicalizării acestora. Mai mare este riscul pentru statele vestice – participante directe cu forţe militare în coaliţia internaţională pentru lupta cu Statul Islamic, se arată în raport. Având în vedere înfrângerile militare ale Statului Islamic, gruparea rivală Al Qaeda încearcă să atragă, potrivit raportului, o parte dintre militanţi şi adepţi de partea sa. O ameninţare reală sunt şi jihadiştii care se întorc în statele europene, precum şi persoanele ce s-au autoradicalizat și care găsesc în teroare un mijloc de negare şi luptă cu modul de viaţă şi sistem de valori european, mai scrie raportul menționând și că ameninţarea pentru Bulgaria vine din pătrunderea sau trecerea unor elemente radicale pe teritoriul țării, precum şi din cauza intervenţiei unor grupări teroriste organizate în acest trafic către Europa.
Aceste aprecieri se datorează și creșterii semnificative a numărului de voluntari ISIS din statele balcanice, mai ales din Republica Kosovo, Albania și Bosnia-Herțegovina. Maa-media internațională a relatat sute de cazuri de voluntari ISIS care au folosit teritoriul bulgar pentru tranzitul către zonele controlate de organizația teroristă.
Risc scăzut de crize majore în Balcani
În partea ceva mai detaliată a raportului Agenţiei de Stat pentru Securitate Națională din Bulgaria privind ameninţările regionale, prognoza pentru Balcanii de Vest este că, pe termen mediu, temerea de crize majore cu un caracter etnic sau religios este mică, însă eventuala apariţie a acestora poate avea serioase consecinţe negative pentru stabilitate şi securitate, atât în plan regional, cât şi pentru Bulgaria.
Pentru Ucraina, ofiţerii de informații cred că, odată cu contradicţiile continue între diferitele interese interne şi externe, se creează premise pentru transformarea crizei ucrainiene într-un nou conflict îngheţat pe teritoriul european. Conflictele îngheţate din spaţiul post-sovietic rămân, potrivit raportului, o sursă constantă de tensiune, care conţine potenţial de risc pe linia securităţii, iar statele afectate de ele continuă să fie un câmp de confruntare pentru diferitele interese geopolitice. (M.B.)
