Rasmussen, multumit de strategia de aparare a SUA

Rasmussen, multumit de strategia de aparare a SUA

Rasmussen (NATO.int)Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a salutat joi noua strategie americană în domeniul apărării, în special ceea ce reprezentantul Alianţei Nord-Atlantice consideră a fi un angajament al preşedintelui american Barack Obama privind continuarea investiţiei americane în organizaţie.
„Într-o lume imprevizibilă, este decisivă afirmaţia Statelor Unite ale Americii că parteneriatul transatlantic rămâne un lucru indispensabil pentru securitatea tuturor aliaţilor”, a subliniat Anders Fogh Rasmussen. „Aşa cum a spus şi preşedintele Obama, Statele Unite ale Americii vor continua să investească în NATO, deoarece alianţa a demonstrat de nenumărate ori, cel mai recent în Libia, că rămâne un diminuator de putere”, a insistat secretarul general al NATO.
Preşedintele Barack Obama a prezentat joi noua strategie militară a SUA, care vizează în egală măsură o reducere a forţelor armate, în contextul măsurilor de austeritate, menţinerea superiorităţii militare a Americii în lume, în special „orientarea spre regiunea Asia-Pacific”. Strategia mai subliniază „interesele persistente” ale SUA în Europa şi importanţa Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic, dar notează că prezenţa militară americană pe teritoriul european trebuie să „evolueze” odată cu vremurile.
În opinia secretarului general al NATO, această revizuire a politicii americane privind apărarea este „pe deplin coerentă” cu strategia NATO. Barack Obama anunţase vara trecută o revizuire a strategiei miliare a SUA, cerându-i Pentagonului să pregătească tăieri masive ale bugetului militar.

Share our work
Rasmussen, multumit de strategia de aparare a SUA

NATO isi retrage instructorii din Irak

Rasmussen (NATO.int)Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunţat încetarea la 31 decembrie a misiunii de instruire din Irak şi retragerea tuturor militarilor Alianţei din această ţară. „Nu a fost posbil să se ajungă la un acord asupra prelungirii acestui program încununat de succes, în ciuda negocierilor solide” desfăşurate între NATO şi autorităţile irakiene, a declarat Rasmussen, după refuzul Irakului de a acorda imunitate membrilor Alianţei. Acest anunţ era aşteptat după eşecul discuţiilor angajate în ultimele luni.
NATO a informat Bagdadul săptămâna trecută, a precizat consilierul irakian pentru securitate naţională, Falah al-Fayad, transmite Mediafax. „Suntem dezamăgiţi că NATO a recomandat retragerea misiunii sale din Irak”, a adăugat el, precizând că ţara sa a vrut ca misiunea să fie prelungită până la sfârşitul lui 2013.
Actualul acord între NATO şi guvernul irakian prevede că militarii şi instructorii Alianţei nu sunt responsabili decât în faţa justiţiei militare a NATO sau a statelor membre şi nu în faţa justiţiei militare irakiene.
Bagdadul a refuzat să prelungească această imunitate după 31 decembrie şi după plecarea ultimilor militari americani. „Misiunea, care a debutat în 2004 la cererea autorităţilor irakiene, a fost un succes. Instructorii noştri pot să fie extrem de mândri de ceea ce am realizat în aceşti ultimi şapte ani”, a spus Rasmussen. NATO are în Irak circa 130 de instructori din 13 state membre şi Ucraina.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunţat încetarea la 31 decembrie a misiunii de instruire din Irak şi retragerea tuturor militarilor Alianţei din această ţară.

„Nu a fost posbil să se ajungă la un acord asupra prelungirii acestui program încununat de succes, în ciuda negocierilor solide” desfăşurate între NATO şi autorităţile irakiene, a declarat Rasmussen, după refuzul Irakului de a acorda imunitate membrilor Alianţei. Acest anunţ era aşteptat după eşecul discuţiilor angajate în ultimele luni.

NATO a informat Bagdadul săptămâna trecută, a precizat consilierul irakian pentru securitate naţională, Falah al-Fayad, transmite Mediafax. „Suntem dezamăgiţi că NATO a recomandat retragerea misiunii sale din Irak”, a adăugat el, precizând că ţara sa a vrut ca misiunea să fie prelungită până la sfârşitul lui 2013.

Actualul acord între NATO şi guvernul irakian prevede că militarii şi instructorii Alianţei nu sunt responsabili decât în faţa justiţiei militare a NATO sau a statelor membre şi nu în faţa justiţiei militare irakiene.

Bagdadul a refuzat să prelungească această imunitate după 31 decembrie şi după plecarea ultimilor militari americani. „Misiunea, care a debutat în 2004 la cererea autorităţilor irakiene, a fost un succes. Instructorii noştri pot să fie extrem de mândri de ceea ce am realizat în aceşti ultimi şapte ani”, a spus Rasmussen. NATO are în Irak circa 130 de instructori din 13 state membre şi Ucraina.

Share our work
Rasmussen: Scutul merge inainte

Rasmussen: Scutul merge inainte

antiracheteNATO are nevoie de sistemul antirachetă, care are un caracter exclusiv defensiv, a declarat miercuri seară secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, la finalul reuniunii ministeriale a Consiliului Nord-Atlantic.
”Rămânem convinşi că transparenţa câştigată în cadrul cooperării privind apărarea antirachetă va consolida şi mai mult relaţiile NATO-Rusia. Am arătat foarte clar un lucru: capacităţile antibalistice sunt de natură defensivă şi nu vor submina sistemul de descurajare strategică al Rusiei. Deşi regretăm recentele declaraţii ruse privind posibile măsuri îndreptate contra sistemului de apărare antirachetă al NATO, rămânem angajaţi faţă de explorarea oportunităţilor de cooperare în domeniul apărării antirachetă cu Rusia şi salutăm disponibilitatea pentru dialog a acesteia cu NATO”, a spus Rasmussen.
Declaraţia finală a reuniunii ministeriale a NAC relevă că, de la Summitul de la Lisabona de anul trecut, câteva state aliate au anunţat contribuţii importante în sprijinul sistemului de apărare antirachetă al NATO, transmite Agerpres. ”Am luat notă cu satisfacţie că este în curs activitatea destinată dezvoltării aranjamentelor politico-militare pentru a declara capacitatea intermediară (a sistemului de apărare antirachetă) la data Summitului de la Chicago, din mai anul viitor”, menţionează documentul.
Miniştrii de externe ai celor 28 de state membre ale NATO au condamnat în termenii ‘cei mai duri’ recentele atacuri teroriste din Afganistan şi au salutat, în acelaşi timp, rezultatul recentei Conferinţe privind viitorul Afganistanului, desfăşurată la Bonn. ”Un Afganistan sigur şi stabil poate fi imaginat doar într-o regiune sigură şi stabilă. Aşteptăm de la partenerii regionali să susţină aceste eforturi printr-o aderare strictă la principiile unui comportament de bună vecinătate. NATO rămâne strict angajată în conlucrarea cu actorii regionali, inclusiv cu Pakistan. Rămânem implicaţi în consolidarea parteneriatului şi cooperării cu Pakistan, care poate servi ca sprijin pentru obiectivul unui Afganistan sigur şi stabil într-o regiune sigură şi stabilă”, arată declaraţia miniştrilor de externe ai statelor membre NATO.

Share our work
NATO cheama Georgia sa faca reforme pentru a se integra in Alianta

NATO cheama Georgia sa faca reforme pentru a se integra in Alianta

Georgia NATOSecretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a îndemnat Georgia să-şi intensifice reformele militare şi politice dacă doreşte să se integreze în Alianţa Nord-Atlantică, în prima zi a vizitei sale la Tbilisi. „Noi reforme în materie de apărare şi democraţie vor constitui garanţia integrării”, a declarat Rasmussen în capitala fostei republici sovietice. El a menţionat că vizita sa este menită să „evalueze progresele efectuate”. În 2008, la Bucureşti, liderii din NATO au apreciat că Georgia şi Ucraina au vocaţia de a se integra în Alianţă, dar, sub presiunea europenilor care au dorit să menajeze Rusia, au refuzat să le acorde celor două statutul de ţări candidate, în acel moment. „De la summitul de la Bucureşti încoace, Georgia s-a apropiat mult de NATO, dar mai este destul drum de parcurs”, a declarat miercuri Rasmussen. În luna octombrie, la Adunarrea Parlamentară a a NATO 2011, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că nu se aşteaptă la adresarea invitaţiilor de aderare la Alianţă pentru Georgia şi Republica Macedonia cu ocazia Summit-ului de la Chicago, din mai 2012. “Concret, nu mă aştept la noi invitaţii să fie discutate la summit-ul NATO din Chicago”, a spus Rasmussen. El a arătat însă că rămân valabile deciziile importante luate de NATO în privinţa Georgiei şi Macedoniei cu ocazia Summit-ului NATO de la Bucureşti, din 2008. “În primul rând, am stabilit ca Georgia să devină membră a NATO, cu condiţia să îndeplinească criteriile necesare. Decizia e valabilă şi este parte a politicilor NATO că Georgia va deveni membră, la un anumit moment. A doua decizie se referea la FYROM şi am decis să adresăm o invitaţie de aderare imediat ce se va găsi o soluţie mutuală şi satisfăcătoare în privinţa numelui. Deci, dacă această soluţie se găseşte, decizia din Bucureşti rămâne valabilă şi vom adresa invitaţia. Dar după cum stau lucrurile azi, nu estimez că vom adresa noi invitaţii (…) Da, mai sunt multe luni până în mai 2012 şi se pot întâmpla multe lucruri, dar v-am răspuns în funcţie de realităţile actuale”, a spus secretarul general al NATO.

Share our work
Rasmussen sustine ca NATO nu pregateste o interventie in Iran. Totusi, Marea Britanie se pregateste

Rasmussen sustine ca NATO nu pregateste o interventie in Iran. Totusi, Marea Britanie se pregateste

iran-nuclear-iaeaNATO ‘nu are nicio intenţie de a interveni’ în Iran şi susţine căutarea unei soluţii diplomatice în dosarul nuclear iranian, a declarat joi secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, relatează AFP. ‘NATO nu are nicio intenţie de a interveni în Iran şi nu este implicată, ca alianţă, în chestiunea iraniană’, a declarat Rasmussen, referindu-se la informaţiile din presă care fac referire la o dezbatere în cadrul guvernului israelian despre oportunitatea de a recurge la lovituri militare asupra Iranului, transmite Agerpres. ‘Susţinem eforturile internaţionale pentru căutarea unor soluţii politice şi diplomatice la problema iraniană şi fac apel la liderii iranieni să se conformeze rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU şi să pună capăt îmbogăţirii uraniului’, a anunţat şeful Alianţei cu sediul la Bruxelles. Presa israeliană a relatat, în ultimele zile, despre o dezbatere începută în guvernul israelian între susţinătorii şi opozanţii unui posibil atac asupra instalaţiilor nucleare iraniene. De asemenea, The Guardian scrie că armata Marii Britanii se grăbeşte cu planurile privind o potenţială intervenţie militară în Iran. Britanicii ar putea lansa proiectile asupra unor puncte strategice din Iran. Deja strategii militari analizează care sunt locurile cele mai bune pentru a-şi plasa navele şi submarinele echipate cu rachete Tomahawk. În afară de resursele militare proprii, britanicii mizează şi pe ajutorul americanilor. Ziariştii de la The Guardian au discutat cu mai mulţi membri ai Casei Albe şi ai opoziţiei care susţin că, după revoluţia din Libia, Iranul a devenit din nou o problemă a diplomaţiei americane. Potrivit surselor citate de publicaţia britanică, preşedintele SUA, Barack Obama, nu ar dori să se angajeze într-un nou conflict armat înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie 2012. Cu toate acestea, planul preşedintelui american s-ar putea schimba din cauza anxietăţii create de agenţii secreţi de securitate precum şi din cauza poziţiei mult mai războinice adoptate în ultima vreme de Iran. Totodată, britanicii se aşteaptă ca americanii să le ceară permisiunea să-şi înceapă atacul din Diego Garcia, un teritoriu britanic din Oceanul Indian, pe care americanii l-au mai folosit în conflictele din Orientul Mijlociu.

Share our work