de Razvan Iorga | feb. 25, 2014 | Balcani, Federatia Rusa, Minoritați, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Bucurestiul, dar si alte capitale europene care au minoritati compacte in anumite zone din Ucraina au protestat impotriva recentei decizii de aprobare a legii prin care limbile minoritatilor erau introduse in administratia locala in cazul in care 10% din totalul populatiei dintr-un teritoriu vorbeste o limba minoritara. Romanii reprezinta numeric a doua comunitate etnica din Ucraina, dupa rusi. Legea a intrat in vigoare in august 2012 si a provocat protestele nationalistilor din vestul Ucrainei. Presedintele Traian Basescu a declarat, marti, dupa ce a semnat in cartea de condoleate deschisa la Ambasada Ucrainei, ca problema acestei tari ne preocupa si a aratat ca a avut trei sedinte de lucru pe situatia din Ucraina, la Palatul Cotroceni si vor mai fi si alte intalniri. Intrebat despre sedintele de lucru care au avut loc in weekend, la Palatul Cotroceni, pe tema situatiei din Ucraina, presedintele Traian Basescu a spus: „Problema Ucrainei ne preocupa, pentru ca avem 640 de kilometri de frontiera cu Ucraina si nu au fost doua, au fost trei ( sedinte – n.r.) si or sa mai fie”. Referitor la romanii din Ucraina, seful statului a aratat ca situatia este buna si ca acestia nu sunt angrenati in conflicte. „Deocamdata sunt intr-o situatie buna, adica nu sunt angrenati in conflicte, problema este sa se revina la dreptul de a utiliza limba romana, pentru ca numai asa Ucraina va reusi sa stea unita, daca minoritatile vor avea respectul cuvenit din partea puterii. Inclusiv minoritatea rusa trebuie sa aiba dreptul sa se exprime in limba materna”, a comentat presedintele Traian Basescu. Traian Basescu a aprins si o candela, in fata Ambasadei, unde au fost depuse flori si lumanari in memoria victimelor din Kiev. Presedintele a fost intampinat la sosire de ambasadorul Ucrainei la Bucuresti, Teofil Bauer. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe considera ca, pentru a ramane ancorata in parcursul sau european, Ucraina trebuie sa mentina nivelul de protectie a drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, inclusiv a drepturilor lingvistice dobandite ca efect al legii adoptate in 2012 si revocate duminica, 23 februarie 2014, de autoritatile de la Kiev. Dar nu numai Romania este nemultumita de aceasta decizie a nou instalatei puteri de la Kiev. Executivul de la Sofia si-a exprimat indignarea in legatura cu decizia Parlamentului de la Kiev de a abroga legea referitoare la limbile rationale, care afecteaza si minoritatea bulgara din Ucraina, relateaza Novinite.com Ministrul bulgar de Externe, Kristian Vighenin, a avut discutii pe aceasta tema cu ambasadorul Ucrainei la Sofia la reuniunea de la Budapesta a tarilor din Grupul de la Visegrad. „Noii lideri politici din Ucraina trebuie sa dea dovada de responsabilitate si sa sustina integrarea tuturor comunitatilor in societatea ucraineana”, afirma ministrul de Externe de la Sofia intr-un comunicat de presa. Declaratia intervine dupa ce Rada Suprema de la Kiev a abrogat duminica legea care permitea folosirea oficiala a limbilor regionale in administratia locala, in cazul in care 10 la suta din totalul populatiei dintr-o regiune vorbeste o limba minoritara. Etnici bulgari traiesc in special in raioanele Arciz, Ismail si Bolgrad, din regiunile sudice ale Ucrainei.
de Isac Mihai | oct. 25, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul UDAR, pugilistul Vitali Klitschko, ameninta dominatia politica a actualului presedinte ucrainean, Viktor Ianukovici
Pugilistul ucrainean, campion mondial WBC la categoria grea, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a anunţat ieri că va candida la alegerile prezidenţiale din martie 2015, împotriva actualului şef de stat, Viktor Ianukovici. „Voi fi candidat la prezidenţiale”, a spus Klitschko, 42 de ani, în timpul unei sesiuni a parlamentului ucrainean, după votul privind o lege a fiscalităţii ce ar putea reprezenta o piedică pentru pugilist.
Capcana legislativa
Reamintim ca Rada Suprema de la Kiev, parlamentul unicameral ucrainean, a votat, joi, amendamente la codul fiscal, conform cărora o persoană cu rezidenţă permanentă în alt stat „nu poate fi considerat rezident în Ucraina”. Candidaţii pentru postul de preşedinte trebuie să aibă rezidenţă permanentă în Republica Ucraina în cei zece ani care preced alegerile respective, Vitali Klitschko avand permis de şedere în Germania, unde şi plăteşte impozite acolo.
Reactia acestuia nu a intarziat sa apara, liderul UDAR precizand ca „nu o să reuşiţi să mă intimidaţi şi nici să mă opriţi”.
Calcule politice
Reamintim ca Vikor Ianukovici, liderul Partidului Regiunilor, ales preşedinte în 2010, a anunţat că va da publicităţii anul viitor planurile sale privind proximele alegeri prezidenţiale din fosta republica sovietica, majoritatea analistilor politici de la Kiev considerand ca nu există îndoieli în privinţa participării sale.
Conform datelor unui sondaj sociologic, realizat de compania „Rating” din Kiev, sansele prezidențiale ale fostului prim-ministru ucrainean Iulia Timoșenko, liderul formațiunii „Batkivșcina”, sunt aproape egale cu cele ale pugilistului Vitalii Kliciko, președintele partidului „UDAR”. În al doilea tur al alegerilor prezidențiale, actualul șef de stat Viktor Ianukovici ar pierde în fața a trei candidați din rândurile opoziției – Iulia Timoșenko, Vitalii Kliciko și Arsenii Iațeniuk, dar l-ar devansa pe naționalistul de la „Svoboda”, Oleg Teagnibok.
Ecuatii electorale
Potrivit datelor sondajului, dacă scrutinul prezidențial ar fi avut loc la începutul lunii octombrie 2013 și Iulia Timoșenko ar fi candidat la funcția de prima persoană în stat, pentru Ianukovici ar fi votat 24% din respondenți (dintre cei cu intenție de vot), pentru Timoșenko- 21%, iar în favoarea lui Vitalii Kliciko – 19%. Totodata, 7% dintre ucraineni ar vota pentru liderul comunist Petr Simonenko, 6% pentru președintele formațiunii naționaliste „Svoboda”, Oleg Teagnibok, și 2% pentru omul de afaceri Petr Poroșenko. Ceilalți candidați ar însuma împreună 5% din voturi.
În cazul în care Timoșenko nu ar participa în cursa pentru prezidențiale și candidatul formațiunii „Batkivșcina” ar fi Arsenii Iațeniuk, Ianukovici ar acumula 24% din voturi, Kliciko – 20% și Iațeniuk – 17%. În acest caz naționalistul Teagnibok și comunistul Simonenko ar acumula câte 7% din sufragii.
Viktor Ianukovici, preferatul Estului
În comunicatul de presă al companiei „Rating” este menționat că actualul președinte Viktor Ianukovici este favoritul alegătorilor care locuiesc în regiunea Donbas, sudul și estul Ucrainei.
La randul sau, Iulia Timoșenko are cei mai mulți simpatizanți în zonele de vest, centru și nord, regiuni în care Vitalii Kliciko este cotat mai puțin. Pugilistul însă se bucură de popularitate și în estul Ucrainei.
În acest caz, dacă Timoșenko nu se va înscrie în cursa prezidențială, în vestul și nordul țării cele mai mari șanse de susținere din partea alegătorilor le va avea Kliciko, iar Arsenii Iațeniuk fiind mai jos în acest clasament al popularității.
Autorii sondajului au subliniat că rating-ul lui Viktor Ianukovici este mai mare decât al formațiunii sale, Partidul Regiunilor. O situație similară se observă și în cazul lui Kliciko, mai popular decât partidul „UDAR”. În același timp, rezultatele au arătat că în cazul formațiunilor „Svoboda” și Partidul Comunist situația este inversă – liderii se bucură de o popularitate mai mică decât partidele pe care le conduc.
Turul doi, cel mai probabil scenariu
Sondajul a mai arătat că dacă în al doilea tur al alegerilor prezidențiale ar candida Viktor Ianukovici și Vitalii Kliciko, pentru realegerea actualului șef de stat ar vota 22%, iar pentru liderul „UDAR” – 37%.
În cazul în care în al cel de-al doilea tur alegătorii ar avea de ales dintre Ianukovici și Iațeniuk, primul ar acumula 23%, iar liderul opoziției unite „Batkivșcina” – 30%. Dar dacă „Batkivșcina” ar fi reprezentată de Iulia Timoșenko în al doilea tur, pentru ea ar vota 28%, în timp ce pentru Ianukovici doar 24%. În al doilea tur Viktor Ianukovici l-ar devansa doar pe Oleg Teagnibok, cu 24% față de 22%.
Datele barometrului de opinie descriu și profilul alegătorului. Spre exemplu, în rândul susțiunătorilor lui Kliciko domină tinerii. Cei mai înaintați în vârstă adepți sunt cei ai liderului comunist, Petr Simonenko. Dacă printre votanții lui Ianukovici, Simonenko și Kliciko domină locuitorii din zonele urbane, majoritatea susținătorilor lui Arsenii Iațeniuk și ai Iuliei Timoșenko provin din mediul rural. Totodată, alegătorii cu studii superioare optează pentru Oleg Teagnibok și Vitalii Kliciko. Acești candidați se bucură și de susținerea clasei mijlocii. În același timp, cei mai săraci votanți sunt cei ai lui Petr Simonenko și Iulia Timoșenko.
de Natalia Ciobanu | oct. 21, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele ucrainean, Viktor Yanukovici, poate castiga un nou mandat prezidential
Reamintim ca Viktor Ianukovici, liderul Partidului Regiunilor, ales preşedinte al Republicii Ucraina în 2010, a anunţat că va da publicităţii anul viitor planurile sale privind proximele alegeri prezidenţiale din fosta republica sovietica, majoritatea analistilor politici de la Kiev considerand insa ca nu există îndoieli în privinţa participării sale. Conform datelor unui sondaj sociologic, realizat de compania „Rating” din Kiev, sansele prezidențiale ale fostului prim-ministru ucrainean Iulia Timoșenko, liderul formațiunii „Batkivșcina”, sunt aproape egale cu cele ale pugilistului Vitalii Kliciko, președintele partidului „UDAR”. În al doilea tur al alegerilor prezidențiale, actualul șef de stat Viktor Ianukovici ar pierde în fața a trei candidați din rândurile opoziției – Iulia Timoșenko, Vitalii Kliciko și Arsenii Iațeniuk, dar l-ar devansa pe naționalistul de la „Svoboda”, Oleg Teagnibok.
Ecuatii electorale
Potrivit datelor sondajului, dacă scrutinul prezidențial ar fi avut loc la începutul lunii octombrie 2013 și Iulia Timoșenko ar fi candidat la funcția de prima persoană în stat, pentru Ianukovici ar fi votat 24% din respondenți (dintre cei cu intenție de vot), pentru Timoșenko- 21%, iar în favoarea lui Vitalii Kliciko – 19%. Totodata, 7% dintre ucraineni ar vota pentru liderul comunist Petr Simonenko, 6% pentru președintele formațiunii naționaliste „Svoboda”, Oleg Teagnibok, și 2% pentru omul de afaceri Petr Poroșenko. Ceilalți candidați ar însuma împreună 5% din voturi.
În cazul în care Timoșenko nu ar participa în cursa pentru prezidențiale și candidatul formațiunii „Batkivșcina” ar fi Arsenii Iațeniuk, Ianukovici ar acumula 24% din voturi, Kliciko – 20% și Iațeniuk – 17%. În acest caz naționalistul Teagnibok și comunistul Simonenko ar acumula câte 7% din sufragii.
Viktor Ianukovici, preferatul Estului
În comunicatul de presă al companiei „Rating” este menționat că actualul președinte Viktor Ianukovici este favoritul alegătorilor care locuiesc în regiunea Donbas, sudul și estul Ucrainei.
La randul sau, Iulia Timoșenko are cei mai mulți simpatizanți în zonele de vest, centru și nord, regiuni în care Vitalii Kliciko este cotat mai puțin. Pugilistul însă se bucură de popularitate și în estul Ucrainei.
În acest caz, dacă Timoșenko nu se va înscrie în cursa prezidențială, în vestul și nordul țării cele mai mari șanse de susținere din partea alegătorilor le va avea Kliciko, iar Arsenii Iațeniuk fiind mai jos în acest clasament al popularității.
Autorii sondajului au subliniat că rating-ul lui Viktor Ianukovici este mai mare decât al formațiunii sale, Partidul Regiunilor. O situație similară se observă și în cazul lui Kliciko, mai popular decât partidul „UDAR”. În același timp, rezultatele au arătat că în cazul formațiunilor „Svoboda” și Partidul Comunist situația este inversă – liderii se bucură de o popularitate mai mică decât partidele pe care le conduc.
Turul doi, cel mai probabil scenariu
Sondajul a mai arătat că dacă în al doilea tur al alegerilor prezidențiale ar candida Viktor Ianukovici și Vitalii Kliciko, pentru realegerea actualului șef de stat ar vota 22%, iar pentru liderul „UDAR” – 37%.
În cazul în care în al cel de-al doilea tur alegătorii ar avea de ales dintre Ianukovici și Iațeniuk, primul ar acumula 23%, iar liderul opoziției unite „Batkivșcina” – 30%. Dar dacă „Batkivșcina” ar fi reprezentată de Iulia Timoșenko în al doilea tur, pentru ea ar vota 28%, în timp ce pentru Ianukovici doar 24%. În al doilea tur Viktor Ianukovici l-ar devansa doar pe Oleg Teagnibok, cu 24% față de 22%.
Datele barometrului de opinie descriu și profilul alegătorului. Spre exemplu, în rândul susțiunătorilor lui Kliciko domină tinerii. Cei mai înaintați în vârstă adepți sunt cei ai liderului comunist, Petr Simonenko. Dacă printre votanții lui Ianukovici, Simonenko și Kliciko domină locuitorii din zonele urbane, majoritatea susținătorilor lui Arsenii Iațeniuk și ai Iuliei Timoșenko provin din mediul rural. Totodată, alegătorii cu studii superioare optează pentru Oleg Teagnibok și Vitalii Kliciko. Acești candidați se bucură și de susținerea clasei mijlocii. În același timp, cei mai săraci votanți sunt cei ai lui Petr Simonenko și Iulia Timoșenko.
de Vitalie Goncearov | aug. 5, 2013 | Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Opozitia parlamentara de la Kiev forteaza aderarea Ucrainei la NATO
Grupurile parlamentare ale partidelor politice de opozitiei din Rada Suprema de la Kiev vor sustine proiectul de lege care prevede aderarea Ucrainei la NATO, au declarat surse parlamentare de la Kiev pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS. Sursele citate au mai declarat ca initiativa legislativa, depusa de deputatul partidului de opoziție „Batkivșcina”, Veaceslav Kirilenko, în trecut un apropiat al ex-președintelui ucrainean Viktor Iușcenko, va fi sustinuta de deputatii formatiunilor UDAR, Batkivșcina si Svoboda, in pofida faptului ca Partidul Regiunilor detine majoritatea in Rada Suprema, putand conta si pe sprijinul grupului parlamentar comunist.
In acest moment, proiectul documentului deocamdată lipsește de pe site-ul oficial al Radei Supreme de la Kiev.
Spre UE prin NATO
La randul sau, într-un comentariu pentru agenția de presă UNIAN, Kirilenko a explicat că scopul adoptării acestui proiect este renunțarea la statutul de neutralitate militară din partea Ucrainei și stabilirea prin lege a aspirațiilor de a deveni stat membru NATO.
„În anul 2010, după alegerea lui Viktor Ianukovici în funcția de președinte, Ucraina a renunțat la cursul de realizare a politicii externe și de securitate, definit în 2003 prin Legea privind bazele securității naționale a Ucrainei care consta în obținerea statutului de membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord – singurul și cel mai eficient sistem european de securitate colectivă stabilit în cadrul NATO”, a explicat Kirilenko.
Potrivit deputatului, Ucraina a renunțat la dorința de a obține garanții fără precedent pentru păstrarea suveranității statului, a integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor și, în schimb, a ales neutralitatea militară, care în condițiile actuale nu este avantajoasă din punct de vedere economic, politic și al siguranței naționale. Deputatul mai consideră că integrarea euro-atlantică va accelera procesul de integrare europeană și va aduce perspectiva aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.
de Natalia Ciobanu | iul. 17, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele ucrainean, Viktor Yanukovici, da o noua lovitura opozitiei
Avocatii fortelor politice de opozitie din Ucraina nu au reusit sa obtina anularea unei hotarari anterioare a judecatoriei administrative regionale din Kiev, care a interzis desfășurarea acțiunilor de protest în preajma Administrației Prezidențiale, amplasată între străzile Bankovaia și Luteranskaia, până la sfârșitul anului 2013, au declarat pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, surse parlamentare de la Kiev. Decizia a fost luată la solicitarea administrației locale din Kiev și direcției generale a Ministerului Afacerilor Interne din capitală.
Sursele citate au mai declarat ca partidele din opozitia parlamentara vor ignora decizia instantei, care și-a motivat hotararea prin faptul că atunci când în preajma Administrației Prezidențiale au loc proteste, sunt încălcate interesele securității naționale și ordinea publică.
Securitatea nationala, amenintata de megafoane
Judecătorii au mai stabilit că, în timpul protestelor, angajații Administrației Prezidențiale ajung cu greu în clădire, iar circulația transportului de pe străzile menționate este perturbată. În același timp, utilizarea megafoanelor ar tulbura ordinea publică și liniștea cetățenilor care locuiesc în preajmă. „Judecătoria consideră că, atunci când se face trimitere la dreptul cetățenilor la întrunire pașnică, trebuie să se țină cont și de interesele de ordine publică și nu ar trebui să fie încălcate a drepturilor și libertățile altor persoane”, se arată în încheierea instanței.
Mai mult, judecătorii a ajuns la concluzia că acțiunile de protest, planificate să aibă loc în preajma Administrației Prezidențiale, creează dificultăți pentru organizarea pazei de stat de care beneficiază președintele Viktor Ianukovici și alți oficiali. În acest context, instanța a interzis desfășurarea oricăror forme de protest începând cu 14 iunie până pe 31 decembrie 2013 în orașul Kiev, în perimetrul străzilor Luteranskaia și Bankovaia.
Proiect restrictiv
Agentia de presa KARADENIZ-PRESS mai menționează că autoritățile de la Kiev intenționează să restricționeze accesul pentru protestatari și în fața sediului Procuraturii Generale a Republicii Ucraina. Totodata, deputatii Partidului Regiunilor, formatiune politica de guvernamant, au examinat anterior, un proiect de lege privind activitatea procuraturii, care, în cazul în care va fi adoptat, va permite legislativului să îl demită pe procurorul general, precum și să interzică organizarea mitingurilor în scuarul sediilor tuturor procuraturilor din țară.
La randul lor, deputatii formatiunilor parlamentare de opozitie si activistii societatii civile ucrainene au condamnat la unison demersurile grupului parlamentar al Partidului Regiunilor, facand apel la comunitatea internationala, inclusiv statele membre UE, pentru a exercita presiuni asupra autoritatilor de la Kiev pentru oprirea adoptarii noilor acte legislative restrictive.
