Qatar, fortăreață militară turcă la Golful Persic. Armament de miliarde pentru Doha

Qatar, fortăreață militară turcă la Golful Persic. Armament de miliarde pentru Doha

Ankara vrea să trimită nave militare în Qatar

Ankara vrea să trimită nave militare în Qatar

Ankara și Doha negociază semnarea unor contracte de peste 5 miliarde de dolari SUA pentru livrarea de diferite sisteme de armament și asistență militară turcească către emiratul islamic, relatează surse guvernamentale de la Ankara, citate de KARADENIZ PRESS. Tancuri, nave și alte sisteme de armament de producție turcească urmează să înzestreze armata emiratului. În acest moment, aproximativ 3.000 de soldaţi turci, dotați cu tancuri și sisteme de artilerie, se află în Qatar, în timp ce baza ar putea găzdui un contingent de 5.000. Concomitent, Ankara plănuiește desfășurarea în emirat a unui contingent suplimentar format din avioane și elicoptere de luptă, precum și a unui grup de nave de luptă, după construirea infrastructurii necesare.

Tancuri și nave

Emiratul dorește să achiziționeze un număr de câteva zeci de tancuri de producție turcească model Altay, fabricat de Otokar, subsidiară a Koc Holding, una din principalele producătoare de armanent din Turcia. Sursele citate au mai menționat faptul că partea qatariotă este pregătită să finanțeze parțial și dezvoltarea proiectului Kaplan MT/ Harimau Hitam/Tigru Negru, un model de tanc dezvoltat în comun de Turcia și Indonezia. Contribuția emiratului la acest proiect s-ar ridica la aproximativ 1 miliard de dolari SUA, inclusiv prin plata anticipată a unui număr de unități.

Transportorul ușor de infanterie Otokar Kobra va dota forțele de securitate internă qatariote, precum și armata din Emirat, Doha dorind să achiziționeze câteva zeci, după o modernizare a sistemelor de luptă și comunicații. Doha mai analizează și posibilitatea achiziționării unor sisteme amfibii blindate ACV-15 și de artilerie autopropulsată T-155 Fırtına, modernizate de industria de apărare turcă cu sprijinul financiar al Emiratului.

Ankara mai dorește să vândă Emiratului 3 nave de luptă din clasa MILGEM, de fabricație proprie, flota statului arab fiind în acest moment cea mai slab înzestrată categorie de forțe militare de care dispune. Forțele navale militare turce folosesc deja un număr de 3 corvete din această clasă, fiind în desfășurare negocieri avansate cu Pakistan, Indonezia și Bangladesh pentru vinderea unor nave similare.

Sursele citate de KARADENIZ PRESS au mai menționat că partea turcă este gata să sprijine pregătirea personalului militar qatariot necesar pentru deservirea sistemelor rusești de rachete S-400 pe care Doha plănuiește să le achiziționeze.

T-155 Fırtına și-a dovedit eficacitatea în luptele cu rebelii kurzi

T-155 Fırtına și-a dovedit eficacitatea în luptele cu rebelii kurzi

Pavăză turcă

Ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, a respins cererea de închidere a bazei militare a ţării sale din Qatar, formulată de adversarii regimului de la Doha, calificând-o drept ”nerealistă”, într-o declaraţie publicată recent de ziarele qatariote, citate de mass-media internațională. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (EAU), Bahrein şi Egipt au cerut închiderea bazei ”Tariq ben Ziyad” în cadrul seriei de condiţii vizând izolarea diplomatică şi economică a Qatarului, iniţiată în iunie 2017.

Anterior, confruntată cu posibilitatea unei invazii din partea acestei coaliții, Doha a dorit să adere la NATO, demers respins în termeni categorici de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

‘Credem că această cerere este deopotrivă nerealistă şi inoportună’, a afirmat el, amintind că Turcia şi Qatarul au semnat un acord în domeniul apărării în 2014, ‘cu mult înainte de criza din Golf’. El a mai spus că impasul diplomatic trebuie rezolvat fără întârziere.

Conflict regional

Reamintim că la data de 5 iunie 2017, Arabia Saudită, EAU, Bahrein şi Egipt şi-au întrerupt brusc relaţiile cu Qatar, acuzând micul emirat de sprijinirea grupărilor islamiste, inclusiv a Frăţiei Musulmane, şi apropierea de Iran. Închiderea bazei turce din Qatar face parte din cele 13 solicitări formulate de adversarii autorităţilor de la Doha.

Qatarul a respins aceste acuzaţii, afirmând că este ţinta unei tentative de schimbare în forță a autorităților legitime de la Doha.

Qatar şi Turcia, două ţări care sprijină gruparea Frăţia Musulmană, şi-au consolidat relaţiile în ultimii ani, notează AFP. Emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad bin Khalifa Al Thani, a fost primul lider străin care l-a contactat pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în timpul puciului eşuat în 2016.

Armata-turcă-garantul-securității-Emiratului-Qatar

Armata-turcă-garantul-securității-Emiratului-Qatar

Investiții de miliarde

La începutul crizei din Golf, Turcia a figurat printre printre primele ţări care au acordat sprijin Qatarului în contextul unui embargo aerian, maritim şi terestru impus de vecinii emiratului bogat în zăcăminte de gaze.

La rândul său, autoritățile de la Doha au anunțat recent acordarea unui împrumut de 15 miliarde de dolari fragilului sector bancar din Turcia şi a oferit Ankarei drept ”cadou” un Boeing 747, denumit şi ”Jumbo Jet” datorită mărimii sale, în valoare de 400 milioane de dolari. Prin acest anunț, Qatar-ul a oferit un nou sprijin politic și economic pentru redresarea lirei, după ce Banca Turciei a restrâns lichidităţile şi a limitat vânzările monedei.

Emirul din Qatar a aprobat un pachet de proiecte economice, investiţii şi depozite, după o întâlnire cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a avut loc la Ankara. Banii proveniţi din Qatar vor fi canalizaţi către bănci şi pieţele financiare, a declarat o sursă din guvernul turc. Lira s-a depreciat în acest an cu aproape 40% faţă de dolar, din cauza temerilor provocate de controlul tot mai mare al preşedintelui Erdogan asupra economiei şi a apelurilor sale repetate pentru reducerea dobânzilor, în pofida inflaţiei ridicate.

Conflictul cu Statele Unite s-a concentrat pe majorarea tarifelor pentru importuri şi reţinerea în Turcia a unui pastor american, eliberat ulterior, şi a provocat deprecierea puternică a lirei.

Qatarul, interzis în NATO

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a exclus ideea aderării Qatarului la Alianţă, aşa cum a pledat anterior ministrul Apărării acestei ţări din Golful Persic, demers refuzat și de Ankara. „NATO este o alianţă pentru America de Nord şi Europa. Acest lucru este specificat în articolul 10 al tratatului fondator“, a precizat Stoltenberg, intervievat pe marginea unor declaraţii recente ale Ministrului Apărării din Qatar. În altă ordine de idei, şeful NATO a salutat parteneriatul cu Doha.

Ministrul Apărării din Qatar Khalid bin Mohammad Al Attiyah a declarat anterior pentru revista militară „Altalya“ că ambiţia strategică pe termen lung a ţării sale este aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. „Suntem un aliat principal din afara NATO. Ambiţia este de a deveni membru cu drepturi depline“, a subliniat ministrul din Qatar. În plus, el s-a declarat pentru găzduirea unor „unităţi NATO“ sau măcar a unui „centru specializat“ în teritoriul Qatarului. În prezent, Qatarul pune la dispoziţia Statelor Unite importanta bază militară Al Udeid, unde se mai sunt desfășurate și contingente din alte state NATO ori implicate în lupta împotriva terorismului, precum Australia.

Anterior, mass-media franceză a lansat o serie de speculații cu privire la apropierea dintre Qatar și Moscova. Potrivit cotidianului francez „Le Monde“, liderii saudiţi i-au solicitat preşedintelui francez Emmanuel Macron să intervină pentru a împiedica achiziţionarea de către Doha a unor rachete ruseşti S-400. În caz contrar, Arabia Saudită și aliații ameninţau cu lansarea unei acţiuni militare împotriva Qatarului, inclusiv invazia terestră. (Mihai Isac)

Share our work
Qatar, fortăreață militară turcă la Golful Persic. Armament de miliarde pentru Doha

Ankara consolidează alianța cu Doha. Qatar cumpără prietenia lui Erdogan cu miliarde de dolari SUA

Armata-turcă-garantul-securității-Emiratului-Qatar

Armata-turcă-garantul-securității-Emiratului-QatarTurkey’s army backed by international coalition air strikes launched an operation involving fighter jets and elite ground troops to drive Islamic State jihadists out of a key Syrian border town. The air and ground operation, the most ambitious launched by Turkey in the Syria conflict, is aimed at clearing jihadists from the town of Jarabulus, which lies directly opposite the Turkish town of Karkamis. / AFP PHOTO / BULENT KILIC

Ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, a respins cererea de închidere a bazei militare a ţării sale din Qatar, formulată de adversarii regimului de la Doha, calificând-o drept ”nerealistă”, într-o declaraţie publicată marţi de ziarele qatariote, citate de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (EAU), Bahrein şi Egipt au cerut închiderea bazei ”Tariq ben Ziyad” în cadrul seriei de condiţii vizând izolarea diplomatică şi economică a Qatarului, iniţiată în iunie 2017.

Anterior, confruntată cu posibilitatea unei invazii din partea acestei coaliții, Doha a dorit să adere la NATO, demers respins în termeni categorici de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Pavăză turcă

Șeful diplomaţiei turce, Mevlut Cavusoglu, a respins aceste apeluri, afirmând pentru cotidienele Al-Watan şi Qatar Tribune că prezenţa trupelor turce în micul emirat nu are legătură cu actuala criză legată de Qatar. ‘Credem că această cerere este deopotrivă nerealistă şi inoportună’, a afirmat el, amintind că Turcia şi Qatarul au semnat un acord în domeniul apărării în 2014, ‘cu mult înainte de criza din Golf’. El a mai spus că impasul diplomatic trebuie rezolvat fără întârziere.

Potrivit unor estimări, aproximativ 3.000 de soldaţi turci, dotați cu tancuri și sisteme de artilerie, se află în Qatar, în timp ce baza ar putea găzdui un contingent de 5.000. Concomitent, Ankara plănuiește desfășurarea în emiratul islamic a unui contingent suplimentar format din avioane și elicoptere de luptă, precum și a unui grup de nave de luptă.

Ankara vrea să trimită nave militare în Qatar

Ankara vrea să trimită nave militare în Qatar

Conflict regional

Reamintim că la data de 5 iunie 2017, Arabia Saudită, EAU, Bahrein şi Egipt şi-au întrerupt brusc relaţiile cu Qatar, acuzând micul emirat de sprijinirea grupărilor islamiste, inclusiv a Frăţiei Musulmane, şi apropierea de Iran. Închiderea bazei turce din Qatar face parte din cele 13 solicitări formulate de adversarii autorităţilor de la Doha.

Qatarul a respins aceste acuzaţii, afirmând că este ţinta unei tentative de schimbare în forță a autorităților legitime de la Doha.

Qatar şi Turcia, două ţări care sprijină gruparea Frăţia Musulmană, şi-au consolidat relaţiile în ultimii ani, notează AFP. Emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad bin Khalifa Al Thani, a fost primul lider străin care l-a contactat pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în timpul puciului eşuat în 2016.

Investiții de miliarde

La începutul crizei din Golf, Turcia a figurat printre printre primele ţări care au acordat sprijin Qatarului în contextul unui embargo aerian, maritim şi terestru impus de vecinii emiratului bogat în zăcăminte de gaze.

La rândul său, autoritățile de la Doha au anunțat recent acordarea unui împrumut de 15 miliarde de dolari fragilului sector bancar din Turcia şi a oferit Ankarei drept ”cadou” un Boeing 747, denumit şi ”Jumbo Jet” datorită mărimii sale, în valoare de 400 milioane de dolari. Prin acest anunț, Qatar-ul a oferit un nou sprijin politic și economic pentru redresarea lirei, după ce Banca Turciei a restrâns lichidităţile şi a limitat vânzările monedei.

Emirul din Qatar a aprobat un pachet de proiecte economice, investiţii şi depozite, după o întâlnire cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a avut loc la Ankara. Banii proveniţi din Qatar vor fi canalizaţi către bănci şi pieţele financiare, a declarat o sursă din guvernul turc. Lira s-a depreciat în acest an cu aproape 40% faţă de dolar, din cauza temerilor provocate de controlul tot mai mare al preşedintelui Erdogan asupra economiei şi a apelurilor sale repetate pentru reducerea dobânzilor, în pofida inflaţiei ridicate.

Conflictul cu Statele Unite s-a concentrat pe majorarea tarifelor pentru importuri şi reţinerea în Turcia a unui pastor american şi a provocat deprecierea puternică a lirei.

Erdogan, satisfacut de relatiile dintre Qatar și Turcia

Erdogan, satisfacut de relatiile dintre Qatar și Turcia

10 miliarde pentru Berlin

Într-un demers considerat de analiști ca având un substrat politic, menit să asigure autorităților de la Doha sprijinul politic al Germaniei, emirul Tamim bin Hamad al Thani a anunțat în urmă cu câteva săptămâni că emiratul Qatar va investi 10 miliarde de euro în Germania în următorii cinci ani. Berlinul se numără, de ani buni, printre cei mai importanți exportatori de armament în Qatar, relata anterior KARADENIZ PRESS.

Emirul Qatarului, Tamim bin Hamad al Thani, a declarat la un forum economic derulat la Berlin că va investi puternic în economia Germaniei, în următorii cinci ani, existând inclusiv posibilitatea construirii unui terminal de gaze naturale lichefiate, un deziderat vechi al Berlinului.

„Pentru a ne exprima încrederea în soliditatea şi importanţa economiei germane, anunţăm intenţia Qatarului de a investi 10 miliarde de euro în economia germană în următorii cinci ani”, a anunţat Tamim bin Hamad al Thani, cu prilejul deschiderii unui forum economic Qatar-Germania, alături de cancelarul Angela Merkel.

25 de miliarde

Aceste promisiuni se adaugă celor aproximativ 25 de miliarde de euro pe care Qatarul le-a investit deja într-o serie de mari companii germane, precum Volkswagen sau Deutsche Bank. Noile investiţii ale Qatarului ar urma să vizeze sectoarele automobilelor, tehnologiei şi băncilor, trei piloni tradiţionali ai economiei germane.

Germania este principalul partener economic european al Qatarului, iar volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări s-a dublat după 2011, ajungând la 2,8 miliarde euro în 2017.

Cancelarul Angela Merkel a confirmat intenţia Germaniei de a construi un terminal de gaze naturale lichefiate (GNL), în condiţiile în care Qatarul este cel mai mare exportator mondial de GNL. „Din punctul meu de vedere, sectorul energiei oferă un potenţial considerabil pentru extinderea legăturilor economice”, le-a spus Merkel participanţilor la forumul economic.

Angela Merkel a subliniat că Germania este legată deja de terminalele de GNL din Olanda, Belgia şi Polonia, dar Guvernul de la Berlin vrea să extindă reţeaua de GNL din Germania. În acest sens, companiile germane analizează posibilitatea construirii unui terminal de GNL.

În opinia cancelarului german, disputa dintre Qatar şi patru naţiuni arabe arată cât de importantă este cooperarea în regiune, Merkel promiţând sprijinul Germaniei pentru măsuri constructive pentru a pune capăt crizei diplomatice a ţării cu Bahrain, Egipt, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. Merkel declară că „Germania nu este parte la conflict, dar susţinem toate încercările constructive de a pune capăt disputei”.

Emirul Al Thani a mulţumit cancelarului Merkel pentru sprijinul ei, spunând că apreciază „poziţia foarte etică a Germaniei împotriva măsurilor ilegale impuse de vecinii noştri”.

Qatarul, interzis în NATO

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a exclus ideea aderării Qatarului la Alianţă, aşa cum a pledat anterior ministrul Apărării acestei ţări din Golful Persic. „NATO este o alianţă pentru America de Nord şi Europa. Acest lucru este specificat în articolul 10 al tratatului fondator“, a precizat Stoltenberg, intervievat pe marginea unor declaraţii recente ale Ministrului Apărării din Qatar. În altă ordine de idei, şeful NATO a salutat parteneriatul cu Doha.

Ministrul Apărării din Qatar Khalid bin Mohammad Al Attiyah a declarat anterior pentru revista militară „Altalya“ că ambiţia strategică pe termen lung a ţării sale este aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. „Suntem un aliat principal din afara NATO. Ambiţia este de a deveni membru cu drepturi depline“, a subliniat ministrul din Qatar. În plus, el s-a declarat pentru găzduirea unor „unităţi NATO“ sau măcar a unui „centru specializat“ în teritoriul Qatarului. În prezent, Qatarul pune la dispoziţia Statelor Unite importanta bază militară Al Udeid, unde se mai sunt desfășurate și contingente din alte state NATO ori implicate în lupta împotriva terorismului, precum Australia.

Anterior, mass-media franceză a lansat o serie de speculații cu privire la apropierea dintre Qatar și Moscova. Potrivit cotidianului francez „Le Monde“, liderii saudiţi i-au solicitat preşedintelui francez Emmanuel Macron să intervină pentru a împiedica achiziţionarea de către Doha a unor rachete ruseşti S-400. În caz contrar, Arabia Saudită și aliații ameninţau cu lansarea unei acţiuni militare împotriva Qatarului, inclusiv invazia terestră. (Mihai Isac)

Share our work
S-400, desfășurate în Turcia în 2019. India, următoarea fortăreață TRIUMF

S-400, desfășurate în Turcia în 2019. India, următoarea fortăreață TRIUMF

Sistemele S-400, pregătite de livrare în 2019

Sistemele S-400, pregătite de livrare în 2019

Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a anunţat că instalarea în Turcia a sistemelor de rachete ruseşti sol-aer S-400 va începe în octombrie 2019, a relatat joi cotidianul turc Hurriyet, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Potrivit Hurriyet, ministrul Akar a precizat că, la începutul lui 2019, în Rusia va fi trimis personal turc pentru a fi instruit în domeniul sistemelor de rachete S-400. Akar a mai informat că va trimite membri ai personalului în Rusia pentru a fi antrenaţi la începutul lui 2019.

Negocieri politice

În luna decembrie 2017, Moscova şi Ankara au semnat acordul care prevede achiziţionarea de către Turcia a unor sisteme antiaeriene ruse S-400. Acordul privind sistemele antiaeriene S-400, care potrivit estimărilor are valoarea de 2,5 miliarde de dolari, a generat preocupări în Occident, în contextul în care Turcia este stat membru al Alianţei Nord-Atlantice. Conform experților militari, citați de mass-media de specialitate, sistemul antiaerian rus nu poate fi integrat în infrastructura militară NATO.

În luna aprilie 2018, Alexandre Miheev, directorul general al companiei producătoare de armament Rosoboronexport, anunța că Rusia a început producţia sistemelor de apărare antiaeriană S-400 destinate Turciei. ”Am început să executăm contractul. Producţia sistemelor S-400 care urmează să fie livrate Turciei a început”, a declarat Miheev la întrevedrea cu partea turcă.

S-400, armă politică pentru Moscova

S-400, armă politică pentru Moscova

India și Qatar pe axa S-400

La începutul lunii octombrie 2018,  India a semnat un contract în valoare de cinci miliarde de dolari pentru achiziţionarea din Rusia a cinci sisteme antiaeriene S-400. Acestea vor fi livrate începând cu luna octombrie 2020, mai menționează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Contractul a fost semnat la New Delhi, de premierul indian, Narendra Modi, cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ca parte a unui pachet larg de înțelegeri economice, politice și militare dintre cele două state, estimate la peste 15 miliarde de USD pentru următorii 10 ani. Acestea mai vizează energia atomică şi explorarea spaţială.

Contractul pentru achiziţionarea de către India a sistemelor antiaeriene S-400 a fost semnat în pofida riscurilor impunerii de sancţiuni americane ţărilor care cooperează cu Rusia în domeniul apărării. India este un client important pentru industria militară rusă, achiziționând nave militare, tancuri, avioane de luptă, etc..

La rândul său, autoritățile din Qatar sunt în negocieri avansate cu Moscova pentru achiziția sistemelor S-400, surse ruse menționând că acest contract se va ridica la aproximativ 4 miliarde de dolari americani. Doha, supusă unei blocade dure din partea unei coaliții conduse de Arabia Saudită, aliat de nădejde al SUA în regiune, folosește acest contract ca o modalitate de a își cumpăra sprijinul diplomatic rus, mai consideră analiștii politici, citați de mass-media.

Axa Moscova-Ankara, consolidată de S-400

Axa Moscova-Ankara, consolidată de S-400

S-400, mândria industriei militare ruse

S-400 Triumf (C-400 «Триумф») este o nouă generație de sisteme de apărare aeriană, dezvoltată de către Almaz Central Design Bureau ca o perfecționare a familiei S-300. Codul de identificare NATO este: SA-21 Growler, și anterior era cunoscut ca S-300PMU-3.

Sistemul rus S-400 este proiectat să distrugă avioane, rachete de croazieră şi rachete balistice, inclusiv rachete cu rază medie de acţiune, dar pot fi, de asemenea, utilizate pentru obiective aflate la sol. S-400 poate viza ţinte aflate la o distanţă de până la 400 de kilometri şi la o altitudine de până la 30 de kilometri. (N.G.)

Share our work
Qatarul, interzis în NATO

Qatarul, interzis în NATO

NATO refuză Qatar-ulSecretarul general al NATO Jens Stoltenberg a exclus ideea aderării Qatarului la Alianţă, aşa cum a pledat anterior ministrul Apărării acestei ţări din Golful Persic. „NATO este o alianţă pentru America de Nord şi Europa. Acest lucru este specificat în articolul 10 al tratatului fondator“, a precizat Stoltenberg, intervievat pe marginea unor declaraţii recente ale Ministrului Apărării din Qatar. În altă ordine de idei, şeful NATO a salutat parteneriatul cu Doha, promițând intensificarea colaborării.

Ministrul Apărării din Qatar Khalid bin Mohammad Al Attiyah a declarat anterior pentru revista militară „Altalya“ că ambiţia strategică pe termen lung a ţării sale este aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. „Suntem un aliat principal din afara NATO. Ambiţia este de a deveni membru cu drepturi depline“, a subliniat ministrul din Qatar. În plus, el s-a declarat pentru găzduirea unor „unităţi NATO“ sau măcar a unui „centru specializat“ în teritoriul Qatarului. În prezent, Qatarul pune la dispoziţia Statelor Unite importanta bază militară Al Udeid, unde se mai sunt desfășurate și contingente din alte state NATO ori implicate în lupta împotriva terorismului, precum Australia și Japonia.

Conflict regional

Menționăm că acum un an, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrainul şi Egiptul au rupt brusc toate legăturile cu Qatarul, acuzându-l de „finanţarea terorismului“ şi reproşându-i apropierea de regimul de la Teheran, marele rival al Riadului, liderul monarhiilor petroliere arabe din Golf.

Anterior, mass-media franceză a lansat o serie de speculații cu privire la apropierea dintre Qatar și Moscova. Potrivit cotidianului francez „Le Monde“, liderii saudiţi i-au solicitat preşedintelui francez Emmanuel Macron să intervină pentru a împiedica achiziţionarea de către Doha a unor rachete ruseşti S-400. În caz contrar, Arabia Saudită și aliații ameninţau cu lansarea unei acţiuni militare împotriva Qatarului, inclusiv invazia terestră. (M.B.)

Share our work
Turcia nu recunoaste lovitura militara de stat din Egipt

Turcia nu recunoaste lovitura militara de stat din Egipt

Recep Tayyip Erdogan, un aliat strategic al fostului presedinte egiptean, Mohamed Morsi

Recep Tayyip Erdogan, un aliat strategic al fostului presedinte egiptean, Mohamed Morsi

Premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat ca, Mohamed Morsi, demis de armată egipteana, este singurul preşedinte legitim al Egiptului, relateaza mass-media turca, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „În acest moment, din punctul meu de vedere, preşedintele Egiptului este Morsi, întrucât a fost ales de popor”, a declarat Erdogan. „A nu ţine cont de această situaţie înseamnă a ignora poporul egiptean. (…) Am respecta regimul actual dacă ar fi rezultat în urma alegerilor, nu a unei lovituri de stat”, a insistat premierul conservator turc. Egiptul traversează o perioadă de criză care a atins punctul culminant pe 3 iulie, când armata l-a demis pe preşedintele islamist Mohamed Morsi, în ceea ce mulţi analişti consideră a fi o lovitură de stat militară. În prezent, preşedinte interimar al Egiptului este Adly Mansour, şeful Curţii Constituţionale.

Vicepresedinte de compromis

Politicianul cu viziuni liberale Mohamed ElBaradei a depus recent juramantul pentru functia de vicepresedinte pentru relatii externe al guvernul interimar din Egipt. Premierul interimar al Egiptului, Hazem al-Beblawi, a inceput deja consultarile pentru incredintarea mai multor portofolii. Ministerul de Externe fiind ocupat de fostul ambasador egiptean la Washington, Nabil Fahmy.
Reamintim ca ElBaradei este considera principalul lider al opozitiei fostului presedinte Mohamed Morsi si a gruparilor islamice apropiate acestuia. ElBaradei a fost director general al Agentiei Internationale de Energie Atomica (IAEA), intre 1997 si 2009, iar in 2005 a primit Premiul Nobel pentru Pace.

Alegeri anticipate

Reamintim ca liderul interimar al Egiptului, Adly Mansour, a emis o declaratie constitutionala prin care isi acorda putere limitata in a legifera si a stabilit o agenda pentru organizarea alegerilor parlamentare si prezidentiale. Potrivit presei locale, decretul cu 33 de articole ii confera lui Mansour puteri legislative limitate, insa numai dupa consultarea cu un cabinet ce va avea putere de veto. Comparativ, presedintele arestat, Mohammed Morsi, a fost criticat pentru ca a extins puterile presedintiei.
Decretul lui Mansour declanseaza o agenda de votare a constitutiei amendate si de organizare a alegerilor parlamentare si prezidentiale. Referendumul constitutional ar urma sa fie organizat in noiembrie 2013 si va fi urmat de alegeri parlamentare in decembrie 2013 si prezidentiale in februarie 2014.
În pofida dimensiunii protestelor, autorităţile interimare din Egipt au continuat cu formarea unui nou guvern şi fac apel la sprijinul statelor din Golf pentru a ajuta economia egipteană aflată în dificultate. Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Arabia Saudită au oferit un ajutor de 12 miliarde de dolari SUA.

Fratia Musulmana, decapitata

Recent, procuratura egipteana a semnat un mandat de arestare pe numele liderului Frăţiei Musulmane, Mohamed Badie, surse locale semnaland faptul ca serviciile de securitate egiptene au retinut, ilegal, un numar de cateva sute de lideri si activisti ai Fratiei din provinciile Egiptului, pentru a impiedica organizarea unor manifestatii de protest de amploare impotriva loviturii de stat. Totodata, surse oficiale de la Cairo au confirmat retinerea unui numar de ofiteri ai armatei si serviciilor de securitate egiptene, suspectati de faptul ca sunt membri sau simpatizanti ai Fratiei Musulmane.
Badie este acuzat că a incitat la violenţă demonstranţii prezenţi în faţa Palatului Gărzii Republicane. Pe lângă Badie, au mai fost arestaţi alţi membri din conducerea executivă a Frăţiei, printre care adjunctul acestuia, Mahmoud Ezzat şi aţi doi lideri ai partidului, Essam El-Erian şi Mohamed El-Beltagi.

Razboi civil

Mitingurile simpatizanţilor şi dar şi cele ale opozanţilor lui Mohammad Morsi, planificate în întreaga Republică Arabă Egipt, arătau în noaptea de vineri spre sâmbătă că, deşi preşedintele islamist a fost demis şi plasat într-o formă neclară (până acum) de detenţie, criza politică nu numai că nu s-a diminuat, dar continuă chiar, după cum transmitea din Cairo postul pan-arab de televiziune Al Jazeera, citat de mass-media de la Bucuresti. În acelaşi timp, Al Arabyia, un al post de televiziune pan-arab, din Emiratele Arabe Unite, afirma că susţinătorii lui Morsi erau decişi să provoace armata egipteană pentru a obţine revenirea acestuia ca preşedinte.
Tenisiunile din Egipt se derulează pe fondul apelului Statelor Unite ale Americii şi al aliaţior săi europeni care au cerut armatei egiptene, şi dar liderilor politici interimari de la Cairo să îl elibereze pe fostul preşedinte Mohammad Morsi.
Mii de susţinători ai Frăției Musulmane din Egipt au demonstrat – în prima vineri a Ramadanului, luna de post musulmană – în cartierul Nasr City don capitala Cairo. Ei fluturau imagini ale președintelui Mohamed Morsi, demis acum zece zile. Manifestanţii aveau în plan să se mute apoi în Piaţa Tahrir, acolo unde se adunaseră deja susţinători ai actualei conduceri politice interimare a Republicii Arabe Egipt, opozanţii preşedintelui înlăturat de la putere prin forţa militară.

Tradator in uniforma

Simpatizanţii lui Morsi scandau lozinci anti-militare şi l-au numit drept trădător pe comandantul suprem al Egiptului, generalul-colonel Abdul Fatah al-Sisi, numit in aceasta funtie de fostul presedinte. Mii susţinători ai lui Morsi s-au înghesuit în afara moscheei Rabaa El Adaweiya, vineri, după Iftar, masa de seară de după postul din Ramadan, luna sfântă a mahomedanilor. Demonstranţii au organizat şi o bucătărie de campanie pentru masa de Iftar.
Armata egipteana a anunţat o amplă desfăşurare de forţe în întreaga capitală şi în alte părţi ale ţării, pentru a menţine securitatea şi pentru a se asigura că adunările rivale rămân separate. Totodată, armata a declarat că a trimis trupe în jurul instalaţiilor vitale din Cairo, inclusiv la palatul prezidenţial, sediul Gărzii Republicane, clădirea Ministerului Apărării, precum şi în apropierea podurilor vitale şi a unor artere importante.
Morsi, preşedintele ales Egiptul dar care a fost înlăturat de la putere prin puciul militar, ar fi fost dus loc într-un „loc sigur”, potrivit conducerii interimare din Egipt, numai că acesta nu a mai fost văzut în public de la înlăturarea sa, pe 3 iulie a.c. Morsi este în prezent deținut într-un „loc sigur, pentru siguranța lui”, și nu a fost încă acuzat, a dat asigurări Ministerul de Externe din Egipt.

Buturuga siriana

Analistii politici locali, citati de mass-media internationala, preluata de presa de la Bucuresti, considera ca neliniștile armatei egiptene în privința modului în care Morsi guvernează ar fi apărut după ce președintele egiptean a participat, alături de o serie de lideri islamiști radicali, la o intrunire în care s-a făcut apel la declanșarea unei intervenții în Siria, împotriva președintelui Bashar-al-Assad. Morsi însuși ar fi cerut o intervenție militara străină în Siria, oferind trupe egiptene, declanșând nemulțumirea generalilor, care l-au avertizat că singurul rol al șefului statului este de a vegehea asupra granițelor Egiptului.

Propulsat și decapitat cu mâna generalilor

În 2011, după demisia „faraonului” Mubarak, rolul-cheie în administrarea Egiptului l-a jucat Consiliul Suprem al Forţelor Armate, condus de ministrul Apărării, generalul Mohamed Hussein Tantawi, văzut drept omul care a dat Egiptul pe mâna Fraților Musulmani. Odată devenit președinte, Morsi l-a demis, deși generalul contribuise la alegerea sa, cerând Curții Constituționale să îl aprobe pe reprezentantul islamiștilor drept candidat. Fără să clipească, Morsi l-a înlocuit cu generalul Abdel-Fattah el-Sissi, fapt privit ca o încercare a Fraților Musulmani de a forma o alianță cu armata.

Arhitectul revoluției

Necunoscut egiptenilor până la numirea sa, în 2012, al-Sissi a apărut, în timpul recentelor manifestații de pe Nil și după celebrul ultimatum, drept singurul „salvator” pentru demiterea lui Morsi. Mai mult, unii îl văd pe tânărul general (58 de ani) ca viitor președinte. Format la o academie militară britanică, specializat apoi la americani, Al-Sissi a fost considerat de Washington „alegerea perfectă”. A reușit să intre în atenția presei internaționale însă, în 2011, când a trebuit să explice atacurile sexuale comise de militarii egipteni asupra femeilor care au participat la protestele anti-Mubarak, sub pretextul unor „teste de virginitate”.

Manevre din umbră

După prăbușirea regimului Mubarak, armata s-a instalat la putere, fiind acuzată că împinge Egiptul spre dictatură, după ce era clar că trage toate sforile politice. Lecția pare să fi fost învățată de Al-Sissi, care a preferat să rămână în umbră și a înscăunat un președinte interimar. Din culise, militarii se asigură de pe-acum că politica de securitate rămâne domeniul lor și că privilegiile financiare ale generalilor sunt tabu, în condițiile în care armata este una dintre cele mai mari puteri economice ale Egiptului, implicata in toate domeniile de activitate, inclusiv in turism, constructii, exploatarea gazelor, etc..

Share our work