de Madalin Necsutu | ian. 24, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Să facem un pic abstracție de toate gesturile de PR ale lui Dodon la Moscova. Să privim un pic mai departe. Peste trucurile banale de iluzionism pe care Dodon a încercat să le vândă opiniei publice în cadrul vizitei sale la Kremlin. Ceea ce este cu adevărat important este faptul că Vladimir Putin i-a dat lui Igor Dodon firmanul luptei sale pentru viitoarele alegeri parlamentare. Atacarea României și lupta de prin hățișurile moldovenismului primitiv cu Bucureștii. Totul pentru a le ține ocupată mintea moldovenilor care nici de corupție și nici de sărăcie nu au scăpat, odată cu întronarea lui Dodon în fruntea statului.
Ciclicitatea acțiunilor lui Dodon și a socialiștilor nu se va opri aici. O scurtă retrospectivă și un mic exercițiu de memorie ne va aduce cu siguranță aminte că Dodon nu a câștigat alegerile la finalul toamnei lui 2016. Campania sa electorală începuse de mult timp, încă de prin primăvară-vară, atunci când panourile publicitare cu Dodon și „Moldova sa cu viitor”, semnată de „președintele PSRM”, îi făceau acestuia o campanie mascată. Mai pe scurt, Dodon a intrat oficială, odată cu vizita la Moscova, în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Fie că vorbim de cele la termen din toamna lui 2018, fie că ne referim la unele de tip anticipat.
Dodon se află în război cu toată lumea. Cu vecinii săi, cu UE, cu guvernul și cel mai important cu propriul popor. Tocmai celui care i-a jurat că va fi „președintele tuturor”. Nici pe departe. El seamănă cu spor sămânța scandalului, fără să îi pese că cine seamănă vânt va culege furtună. Aciuarea sa pe lângă porțile Kremlinului, puparea poalei popii rus Kiril, rictusurile sale la glumele cu rusoaicele prostituate sau slugărnicia afișată pe lângă idolul său, Vladimir Putin, nu îi pot garanta reușita. Ceea ce însă va face Dodon de acum încolo este să ducă un lung război de gherilă. Să bage bățul prin gardul vecinilor și a Guvernului și să se ia la ceartă cu toată lumea. Asta e miza principală și singura metodă de a se face vizibil.
Ca orice novice, Dodon își consumă rapid muniția din dotare, dar cert este că a primit binecuvântarea Kremlinului să se apuce de treaba. Țintele din cătare primite de la Moscova sunt clare: România, UE și Ucraina. Pe de altă parte, Dodon va lucra la pregătirea terenului pentru planul „Kozak 2.0”, de federalizare a Republicii Moldova, iar contactele cu separatiștii de la Tiraspol se vor înmulți. Prin aceasta, Dodon urmărește să bage pe ușa din spate a viitorului Parlamentul stângiștii pro-ruși găgăuzi și transnistreni. Cei care i se vor încolona după ordinului Moscovei. Într-un astfel de scenariu, drumul european al R. Moldova va fi compromis nu numai pe un ciclu parlamentar, ci poate pentru totdeauna. Acesta este matul pe care șahistul Dodon speră să îl dea tuturor. Acel scenariu negativ, dar nu unul imposibil pentru Dodon.
El va căuta victimizarea și se va bucura enorm în cazul în care actuala putere va face greșeala să-l suspende pentru nerespectarea Constituției. În cazul referendumului de demitere, Dodon va trâmbița că aceasta este dovada vie a faptului că este victima unui conspirații occidentale și îi va spori și mai mult notorietatea. Fapt ce îi va atrage capacitatea de tractare, pe post de locomotivă, a PSRM-ului în viitorul Parlament. Între timp, Dodon primește girul întăririi micului său imperiu media care se clădește în tăcere în spatele cortinei socialiștilor. Media ruse de la Chișinău dispun de destul de multe guri de tun care vor lovi atunci când va trebui.
Concluzia pe EvZ Moldova
de Razvan Iorga | ian. 18, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Declarațiile provocatoare pe care Dodon le-a făcut la Moscova împotriva UE, a României și chiar și a Republicii Moldova prin promovarea de proiecte nesusținute de nimeni precum federalizarea prin conferirea de atribuții sporite regimului separatist de la Tiraspol au atras critici numeroase. Purtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan, a transmis miercuri un mesaj dur față de atitudinea lui Dodon în fața președintelui rus Vladimir Putin, căruia dorește să îi intre în grații. „Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, încearcă să stea în două luntri, și cu banii gratuiți primiți de la Uniunea Europeană (UE), și vasal al Rusiei. Declarațiile despre Acordul de asociere UE – Moldova și Uniunea Eurasiatică făcute de președintele Dodon ieri, la Moscova, sunt periculoase și nu sunt deloc bine primite la Bruxelles. De la semnarea Acordului de asociere, Uniunea Europeană a alocat Republicii Moldova 746 de milioane de euro până în 2020, la care se adaugă alte 100 de milioane de euro alocate chiar săptămâna trecută. Ieri, președintele Igor Dodon ne-a spus că susține denunțarea acestui acord după alegerile de anul viitor. Ce ar trebui să înțeleagă Europa din aceste declarații? Că președintele Dodon spune că Moldova nu are nevoie de acești bani și că vrea să blocheze cheltuirea lor pentru bunăstarea cetățenilor moldoveni?”, se întreabă retoric europarlamentarul.
Faliment garantat
El a mai spus că fără aceștia bani, Republica Moldova nu s-ar putea dezvolta și s-ar continua pauperizarea populației. „Dacă dorește acest lucru, să meargă în fața oamenilor și să le spună că Republica Moldova și cetățenii ei nu au nevoie de ajutor financiar de la Uniunea Europeană, s-o spună clar. Eu nu voi intra în jocul președintelui Dodon și voi rămâne același susținător al cetățenilor Republicii Moldova și al ajutorului financiar și politic pe care Uniunea Europeană îl acordă Republicii Moldova. Eu știu cât de mare nevoie este de acești bani pentru că cetățeanul moldovean de rând trăiește greu, iar, fără acești bani, dezvoltarea economiei și crearea de locuri de muncă nu vor fi posibile”, a mai declarat Mureșan. Declarații oficialului european vin în contextul în care președintele Igor Dodon a declarat că este posibilă, atunci când socialiștii vor veni la putere, o denunțare a acordurile UE-Republica Moldova pe motiv că acestea nu au adus beneficii Republicii Moldova. Exporturile R. Moldova sunt în prezent orientate în proporție de 2/3 înspre UE, în timp ce Rusia ține în continuare produsele alimentare moldovenești sub embargo pe motive politice.
Populism pe pâine
În plan intern, premierul R. Moldova Pavel Filip a reacționat miercuri, într-o declarație pentru agenția Associated Press, preluată de The New York Times, afirmând că executivul său „nu va accepta nicio intervenție” din partea lui Dodon într-o chestiune care nu intră în sfera atribuțiilor șefului statului. Constituția Republicii Moldova nu permite președintelui „să anunțe sau să ia astfel de decizii”, a explicat Filip, conform declarației de presă. El a calificat afirmațiile lui Dodon ca fiind „retorică politică pură”. „Dimpotrivă, vom accelera punerea în aplicare a angajamentelor asumate. Acordul de Asociere (cu UE) face parte din programul nostru de guvernare, este unul dintre pilonii strategici ai țării… și vom face reforme și vom spori bunăstarea cetățenilor”, a insistat Filip, care a denunțat și declarațiile lui Dodon potrivit cărora președintele prorus al R.Moldova este dispus să obțină pentru țara sa statut de observator în Uniunea Vamală Euroasiatică, dominată de Rusia, relatează Agerpres. Filip, care a precizat că măsurile de îmbunătățire a relațiilor cu Moscova ar trebui să rămână „la un nivel bilateral”, a atras atenția că președintele nu are autoritatea de a se pronunța pe această temă.
Guvernul va continua reformele înspre UE
Partidul Democrat din Moldova (PDM) „a precizat ferm, prin intermediul unui comunicat că R. Moldova va continua să se apropie de Uniunea Europeană și susține că relația Moldova-UE trebuie să rămână axa fundamentală” a politicii externe a țării. „Partidul Democrat din Moldova este categoric împotriva poziției exprimate de președintele Igor Dodon privind anularea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Vom neutraliza politic orice încercare de a anula acest Acord”, se menționează în comunicatul PDM, care apreciază totodată că relația bilaterală cu Rusia „este foarte importantă” pentru Republica Moldova. „În ceea ce privește declarațiile făcute de președintele Moldovei la Moscova, PDM consideră că nimeni nu ar trebui să expună viziuni personale de politică externă în cadrul unor vizite oficiale în străinătate. Politica externă a Republicii Moldova se stabilește la Chișinău și se aplică în mod uniform peste hotare”, se mai menționează în comunicatul PDM.
PDM consideră totodată că inițiativa președintelui Igor Dodon privind semnarea unui memorandum cu Uniunea Eurasiatică este lipsită de putere juridică, deoarece nu există mecanisme reale pentru realizarea unui asemenea proiect de politică externă și nu există nici susținere socială sau politică în Republica Moldova. PDM anunță că „va utiliza toate pârghiile pentru a respinge un astfel de demers”, despre care consideră că „va rămâne la nivel de intenție politică”.
Sărăcia și corupția, uitate de Dodon la Moscova
Promisiunea făcută Kremlinului de președintele Republicii Moldova este o dovadă clară de trădare a interesului oamenilor acestei țări, a scris pe pagina sa de Facebook, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu. Maia Sandu spune că, la numeroasele întâlniri pe care le-a avut, nu a cunoscut niciun cetățean care să ceară anularea Acordului de Asociere cu UE. „Oamenii sunt îngrijorați de sărăcie, de corupție, de lipsa locurilor de muncă bine plătite, de pensiile mici”, și tocmai la rezolvarea acestora ar trebui să lucreze președintele țării. Potrivit Maiei Sandu, Acordul de Asociere are deja numeroase efecte pozitive. Pe de altă parte, corupția, sărăcia, migrația au fost aici cu mult înainte de obținerea Acordului de Asociere, afirmă Maia Sandu.
Fără capitulare în fața intereselor rusești
Și liberalii au criticat declarații lui Dodon privind posibila federalizare și direcția politică propusă de președintele R. Moldova la Moscova. Vicepreședintele Partidului Liberal (PL), Valeriu Munteanu, susține că prin declarațiile făcute la Moscova, Igor Dodon a făcut un pas spre „capitulare în federalizarea Republicii Moldova”. „(…) Igor Dodon, fâstâcit în fața țarului Rusiei, după ce a spus ‘conflictul transnistrean’ a corectat imediat în ‘întrebarea transnistreană’, folosind astfel, în premieră, o formulă nouă, mai mult decât neutră, incoloră, inodoră și insipidă, o formulă convenabilă doar Federației Ruse, formulă care riscăm să fie cheia capitulării în federalizare a Republicii Moldova (…), stăvilar în calea integrării europene a statului nostru și barieră sigură în calea unirii noastre cu România. Nu, tovarășe-domn președinte, n-o să vă meargă”, a scris Munteanu pe pagina sa de Facebook.
Reacții de la București
Mai mulți oameni politici, dar și instituții de la București au reacționat acid la declarațiile lui Dodon de la Moscova, după ce Dodon a plusat în momentul când Putin i-a oferit o harta a Moldovei de pe ambele maluri ale Prutului. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a luat notă de declaraţiile preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, lansate cu prilejul vizitei la Moscova, pe care le consideră inadecvate şi care nu corespund realităţilor politice şi relaţiilor speciale dintre România şi Republica Moldova. „Continuarea procesului de modernizare şi reformă, precum şi împlinirea aspiraţiilor tuturor cetăţenilor Republicii Moldova necesită acţiuni şi atitudini responsabile”, mai apreciază MAE.
„Consolidarea durabilă a relaţiilor cu Republica Moldova şi susţinerea fermă a efortului de apropiere de UE în conformitate cu Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană constituie pe mai departe o prioritate de prim rang a politicii externe a României”, mai subliniază Ministerul român de Externe. Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, i-a dăruit preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, cu ocazia primei vizite a acestuia la Moscova, o hartă a Moldovei „istorice”, cea de după Pacea de la Bucureşti din 1812, pe care Dodon a prezentat-o presei ruse într-o conferinţă de presă susţinută marţi după întrevederea cu liderul de la Kremlin. Dodon le-a spus jurnaliştilor ruşi că „jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc”. Harta Moldovei istorice etalată de Dodon a fost întocmită în secolul al XVIII-lea de către cartograful italian Bartolomeo Borghi, după războiul ruso-turc din 1806-1812. În cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul agenţiei de presă TASS, Dodon şi-a exprimat regretul că, în 1812, Imperiul Rus nu a anexat întreg teritoriul Moldovei, ci s-a oprit la Prut. ‘Dacă Imperiul Rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum o Moldovă întregită’, a spus el.
de Razvan Iorga | oct. 13, 2016 | Alte regiuni, Asia Centrală, Balcani, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, UE, Uncategorized @ro
Președintele rus Vladimir Putin, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor francezi de la TF1
Un raport al mai multor institute de relații internaționale de la Washington și Bulgaria precizează că, în prezent, Rusia duce o campanie secretă de măsuri politice, combinată cu cele economice în scopul de a manipula și de a discredita nu mai puțin de cinci țări central și est-europene. Cele mai uzitate tactici sunt cele ale corupției, combinate cu cele cadrul războiului hibrid și anume activităţi de propagandă, campanii pentru dezinformare.
Conform raportului, Moscova a cooptat politicieni cu idei comune, depune eforturi pentru dominarea pieţelor energetice şi a altor sectoare economice şi a subminat măsuri anticorupţie în tentativa de a obţine influenţă asupra guvernelor din Bulgaria, Ungaria, Letonia, Serbia şi Slovacia, potrivit Reuters. „În anumite ţări, influenţa rusă a devenit atât de răspândită şi endemică încât a subminat stabilitatea naţională, orientarea prooccidentală a ţărilor şi stabilitatea euro-atlantică”, arată raportul elaborat de Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS), cu sediul la Washington, şi Centrul pentru Studii Democratice (CSD), cu sediul în Sofia.
Urme de război hibrid
Studiul este intitulat „Strategia Kremlinului: Înţelegerea influenţei ruse în Europa Centrală şi de Est” și coincide cu o dezbatere politică fără precedent din Statele Unite pe tema tentativelor Rusiei de a exercita influenţă asupra scrutinului prezidenţial american prin atacuri cibernetice şi dezvăluirea unor emailuri ale candidatului democrat Hillary Clinton. Un fost oficial de la Departamentul de Stat este coordonatorul studiului, iar oficiali americani au declarat că susţin concluziile referitoare la ingerinţele Rusiei în estul Europei. „Ruşii s-au implicat într-o campanie susţinută de a redobândi ceea ce preşedintele Vladimir Putin consideră a fi o zonă-tampon în estul Europei şi de a submina nu doar NATO şi Uniunea Europeană, ci întreaga bază democratică a ambelor organizaţii”, a declarat, sub protecţia anonimatului, un oficial american.
Potrivit oficialului american, activităţile ruse includ acte de corupţie, activităţi de propagandă, campanii pentru dezinformare, asasinarea „în mod ocazional” a criticilor Kremlinului şi utilizarea tehnicilor online pentru subminarea disidenţilor şi slăbirea instituţiilor occidentale. Raportul menţionează o serie de activităţi ruse pentru extinderea influenţei în Europa Centrală şi de Est. Un exemplu este lansarea unor „megaproiecte” de genul contractului de 12,2 miliarde de euro pentru construirea a două reactoare nucleare în Ungaria şi promovarea oamenilor de afaceri proruşi. În Bulgaria, Rusia are o prezenţă economică intensă, cu o medie de 22% din PIB în intervalul 2005-2014, existând „riscul intrării statului sub influenţa Rusiei”, pe mai arată în raportul menționat.
Kremlinul încearcă să întoarcă Europa împotriva SUA pe dimensiunea serviciilor secrete
Concluziile raportului sunt în concordanță cu un recent interviu dat de liderul de la Kremlin pentru postul francez de televiziune TF1, în care acesta afirmă că Rusia are o colaborare bună cu serviciile secrete europene și una foarte proastă cu cele americane. „Avem relaţii foarte bune cu serviciile secrete franceze”, a spus Putin. El a mai afirmat că specialiştii în domeniul combaterii terorismului din Rusia, Franţa şi alte state europene „sunt într-adevăr pe aceeaşi lungime de undă”. „Dar nu se întâmplă mereu aşa”, a spus Putin, făcând referire la interacţiunea cu Statele Unite.
Potrivit acestuia, Rusia ar fi trimis Statelor Unite „informaţii despre fraţii Ţarnaev în urmă cu ceva timp”, însă răspunsul a fost: nu este treaba voastră, ei sunt deja cetăţeni americani şi ne vom ocupa noi de ei. „Rezultatul? Atacul terorist din Statele Unite. Nu este acesta un exemplu în care noi suportăm pierderi prin neglijarea cooperării în această sferă?” , a spus el. Cecenul Djokhar Ţarnaev a fost condamnat la moarte pentru că a ajutat, pe data 15 aprilie 2013, la comiterea atentatului cu bombă de la Maratonul de la Boston, soldat cu trei morţi şi circa 280 de răniţi.
Retorică anti-americană
El a mai condamnat SUA pentru războiul din Afganistan și a spus că americanii folosesc o retorică și standarde duble când vine vorba de implicarea Rusiei în Siria. Acesta i-a făcut responsabili pe americani de o serie de bombardamente în Afganistan și Yemen care s-au soldat cu sute de morți și răniți.
„În ceea ce privește situația umanitară din Alep, au uitat cu toții cum forțele americane au lansat atacuri aviatice în Afganistan care au lovit un spital și oameni de la Doctori fără Frontiere se aflau printre aceștia? Întregi nunți de peste 100 de persoane au fost ucise în Afganistan. Uitați-vă ce s-a întâmplat în Siria, unde o singură lovitură aeriană a ucis 170 de persoane și a rănit alte 500 la o înmormântare”, a mai spus Putin.
de Anatol Terzi | apr. 28, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Liderul de la Kremlin Vladimir Putin este cel mai popular politician in Republica Moldova, releva un sondaj recent realizat de institutul Magenta Consulting, potrivit RIA Novosti. Sondajul arata ca 74% dintre cetatenii Republicii Moldova au incredere in Putin, 49% dintre respondenti o favorizeaza pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, iar circa 47% il sustin pe preşedintele american Barack Obama. Politicienii din Republica Moldova se afla in spatele liderilor straini, potrivit anchetei citate de postul rus de radio Ecoul Moscovei. Sondajul mai arata ca fostul preşedintele moldovean Vladimir Voronin se bucura de un sprijin de 18,5%. In acelaşi timp, actualul preşedintele al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, are sprijinul doar a circa 0,6% dintre respondenti, releva de asemenea sondajul. in Rusia, cota de incredere a lui Vladimir Putin este de 48%, conform unui sondaj din luna martie al institutului de sondare a opiniei publice VTsIOM, apartinand statului.
de Razvan Iorga | apr. 16, 2013 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Procesul principalului oponent al regimului Putin, bloggerul si avocatul Aleksei Navalnii, va incepe miercuri intr-un oras situat la 900 de kilometri de capitala Moscova. Mass-media occidentala opineaza ca acesta este unul realmente politic in care Navalnii este acuzat pentru deturnare de fonduri. Navalnii risca pana la zece ani de inchisoare. El este acuzat ca ar fi organizat in 2009 deturnarea a aproximativ 400.000 de euro dintr-o exploatare forestiera, Kirovles, in regiunea Kirov. La acea vreme, Navalnii era consilier al guvernatorului liberal al regiunii, Nikita Belih. Opozantul a declarat ca nu are niciun dubiu cu privire la faptul ca presedintele Putin „le-a dat personal instructiuni” anchetatorilor si a declarat ca este convins ca va fi gasit vinovat. Bun orator in timpul protestelor anti-Putin de la Moscova si critic al coruptiei, prin dezvaluirile de senzatie publicate pe internet, Aleksei Navalnii, in varsta de 36 de ani, s-a impus drept lider al miscarii de contestare aparute in 2011 in vederea denuntarii fraudelor din alegerile legislative castigate de partidul lui Vladmimir Putin, Rusia Unita. Cu cateva zile inainte de inceperea procesului sau, Navalnii s-a aratat ofensiv, sustinand „Vreau sa devin presedinte” pentru televiziunea Dojd, apropiata opozitiei si promitand condamnarea lui Putin si apropiatilor sai. „Intr-o zi ii vom invinge si ii vom trimite la inchisoare”, spunea acesta.
Probleme in cascada
Dar nu numai acestea sunt acuzatiile care i se aduc lui Navalnii. Opozantul rus este acuzat ca ar fi deturnat 2,5 milioane de euro apartinand unui partid politic liberal si fiind acuzat de escrocherie si spalare de bani in cadrul unui alt proces care-l implica si pe fratele sau. in februarie el a fost acuzat ca ar fi uzurpat statutul de avocat, furnizand informatii false. Toate acuzatiile sunt respinse de acuzat, care denunta o operatiune a Kremlinului, care are ca scop reducerea sa la tacere. Inca de acum trei saptamani autoritatile ruse au lansat o campanie de amploare prin care verifica organizatiile non-guvernamentale, destinata identificarii acelora care beneficiaza de finantare externa si au activitate politica. Aceasta campanie, care a afectat principala organizatie ruse de aparare a drepturilor omului, Memorial, precum si Amnesty International si Human Rights Watch, a atras critici din partea Uniunii Europene, Parisului, Berlinului si Washingtonului.
Dosare fabricate pe banda rulanta
Miliardarul Mihail Prohorov, fostul candidat la alegerile prezidentiale, a declarat luni ca procesul lui Aleksei Navalnii este unul „politic” si nedemn de un stat de drept. „in urma cu cateva zile, Comitetul de Ancheta a recunoscut in mod scandalos ca procesul a fost motivat politic si ca daca Navalnii nu ar fi «infruntat puterea», nu ar fi fost urmarit”, a scris miliardarul pe blogul sau. La randul sau, analistul politic si opozantul rus Dimitri Orecikin, autoritatile cauta sa-l „intimideze” pe Navalnii pentru a-l reduce la tacere sau a-l incuraja sa plece in exil. Obiectivul regimului este de a crea un climat de teama pentru reducerea la tacere a tuturor opozantilor, apreciaza Orecikin. In fapt, opozantii lui Vladimir Putin, care a reusit sa scoata in strada sute de mii de protestatari in 2012, par ca astazi isi pierd din suflu si sunt supusi unor presiuni fara precedent. Unul dintre liderii opozitiei, Serghei Udaltov, conducator al Frontului de stanga, este sub arest la domiciliu din februarie, cu interdictia de a parasi casa, de a folosi telefonul sau Internetul. El a risca o pedeapsa de zece ani de inchisoare in cadrul unei anchete care dateaza din octombrie, dupa difuzarea unui film la o televiziune pro-Kremlin, inregistrat cu camera ascunsa si cu o origine neprecizata, in care este acuzat ca ar fi pregatit, alaturi de alti opozanti, inlaturarea prin forta a puterii centrale. El mai este urmarit pentru participarea la „tulburarile masive” din 6 mai 2012. Udaltov neaga vehement toate acuzatiile.
