de Razvan Iorga | feb. 14, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, UE
Cetățenii moldoveni ținuti la Moscova de un ONG a lui Igor Ceaika, fiul Procurorul General al Rusiei, Iuri Ceaika, om apropiat a lui Vladimir Putin
Moscova și-a amplificat implicarea în ultima săptămână în campania electorală din R. Moldova și îi ridică la fileu situații favorabile președintelui Igor Dodon, principala locomotivă de imagine a PSRM în această campanie electorală pentru alegerilor parlamentare ce vor avea loc pe 24 februarie.
Moscova a creat fundalul unor noi scandaluri între Președinție și Guvern pentru a contrabalansa o serie de eșecuri imagologice suferite de către Dodon și PSRM în ultima săptămână, precum cele legate de interzicerile reciproce între Ucraina și Rusia privind de tranzit al mărfurilor, dar și glumele tot mai dese pe care presa de la Moscova le-a făcut la adresa lui Dodon în ultima sa vizită de la Moscova de la finalul lunii trecute.
Ultimul episod tensionat de campanie vine pe fondul dorinței Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de a-l rechema încă o dată de la post pe ambasadorul Andrei Neguță, un personaj cu bune relații la Moscova care i-a deschis în trecut lui Dodon mai multe uși la nivel înalt în Rusia.
Motivul oficial invocat de MAEIE este legat de pasivitatea lui Neguță față de deschiderea luna trecută a oficiului diplomatic transnistrean în centrul Moscovei. Astfel, lui Neguță i se reproșează că nu a întreprins măsuri să împiedice acest fapt, contrar intereselor Chișinău.
De altfel, după deschiderea de la Moscova, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski a declarat că astfel de oficii ar trebui deschise în viitorul apropiat și la Kiev sau Bruxelles. Ucraina și-a exprimat deja dezacordul pentru astfel de mișcare.
Transnistria, pârghia de presiune a Moscovei asupra Chișinăului
Într-un studiu lansat în vara trecută la Chișinău de către IDIS Viitorul, analistul Igor Munteanu explica pe larg acțiuni ale „paradiplomației” transnistrene, coordonate de Ministerul rus de Externe.
Potrivit studiului, „paradiplomația” transnistreană a raportat câteva succese, cu lideri și diplomați din regiunea separatistă care au vizitat Italia, Marea Britanie [inclusiv Ministerul britanic de Externe], Israel și Franța.
„Rusia vrea ca Transnistria să fie recunoscută ca un partener egal [în orice] negocieri [privind viitorul regiunii] și pe baza acestui statut egal, părțile ar trebui să se îndrepte spre o soluție confederală sau federală”, declara Munteanu pentru BIRN, explicând strategia Moscovei.
În paralel, pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, spunea că, în primele șase luni ale lui 2017, liderii republicii separatiste au avut 470 de întâlniri internaționale, cu 25% mai mult decât în perioada similară din 2016. De asemenea, Transnistria a fost vizitată și de 631 de delegații străine în 2017.
Aceste cifre indică clar o acțiune coordonată cu Moscova din partea Tiraspolului de a se face cât mai vizibil la nivel internațional, scopul fiind recunoașterea sub diverse forme.
MAEIE nu a dat detalii care sunt motivele celei de-a doua rechemări a lui Neguța în centrală. Acesta este amabasador la Moscova din mai 2017, dar a deținut acest post și între anii 2009 și 2012.
Acesta a fost rechemat la Chișinău după acordarea unui interviu în mass-media de la Moscova, acolo unde a făcut o serie de declarații interpretare la Chișinău ca fiind în favoare rămânerii trupelor ruse în Transnistria. Ulterior, a aderat la PSRM, fiind unul dintre artizanii relației acestei formațiuni cu Moscova.
Neguță nu a stat mult la Chișinău, iar după niște negocieri între Dodon și premierul Pavel Filip pe diverse poziții de amabasadori, Neguță a fost retrimis înapoi la Moscova, dar și alte persoane aproapiate lui Dodon au căpătat astfel de funcții, alături de oameni ai PD-ului.
Și de această dată, Dodon i-a luat apărarea lui Neguță.
Șeful statului a precizat că nu va semna decretul privind rechemarea ambasadorului R. Moldova în Rusia, Andrei Neguță, dacă Guvernul va aproba o astfel de decizie.
„În calitate de Președinte al țării, care conform Constituției este responsabil de politica externă si deține dreptul exclusiv de acreditare și rechemare a reprezentanților diplomatici ai Republicii Moldova – am declarat cu toată responsabilitatea că am deplină încredere în domnul Neguța și consider că dumnealui își îndeplinește datoria în interesul național al RM.
Consider decizia ministerului total neexplicabilă și irațională, deoarece dl Neguța își îndeplinește atribuțiile conform cerințelor înaintate și este unul din cei mai experimentați specialiști în domeniul diplomației externe. Din aceste considerente, chiar dacă Guvernul va aproba rechemarea ambasadorului moldovean la Moscova, nu voi semna decretul în acest sens”, a scris Dodon pe pagina de Facebook.
Tragedia umană, exploatată electoral
Tot acest scandal vine în plină campanie electorală, după ce președintele Igor Dodon a anunțat în urmă cu câteva zile eliberarea a doi ostatici moldoveni din mâna talibanilor, care erau ținuți captivi în Afganistan din 2015.
Ei făcuseră parte din echipajul unui elicopter aparținând forțelor aliate, ce s-a prăbușit în Afganistan, iar supraviețuitorii au fost luați prizonieri.
Imediat după anunțul lui Dodon, președintele Parlamentului Igor Candu a declarat că Dodon încearcă să profite de tragedia celor doi și să puncteze electoral.
„Cineva le-a zis răpitorilor să-i mai țină puțin și să-i trimită acasă prin Moscova. Autoritățile noastre încearcă de 4 luni să afle cine a generat această situație de blocaj și cu ce scop. Astăzi este foarte clar cine. Este vorba de Igor Dodon, care a dorit ca ei să revină acasă doar în timpul campaniei electorale și să se folosească de acest lucru în mod cinic.
Acesta este motivul pentru care ostaticii nu au fost aduși direct în Moldova la familii, deși autoritățile au pregătit aducerea lor direct la Chișinău. Au fost duși la Moscova și ținuți acolo până ce Dodon se putea folosi electoral de acest caz”, a declarat Candu.
El a mai cerut autorităților competente pe acest caz să se implice, iar Procuratura Generală a reacționat pentru a cerceta aceste aspecte.
„Cerem în mod oficial președintelui Dodon să nu mai țina piloții moldoveni ostateci electorali în Moscova, după 3 ani în care au avut destul de suferit. De asemenea, autoritățile RM urmează să analizeze toată această situație și să dea calificative legale modului în care Igor Dodon s-a folosit de pârghii cinice pentru a-i răpi din nou din drumul lor spre Moldova.
Această acțiune este un act penal criminal. La fel cum un act de gravitate extremă este și modul în care Dodon exercită presiuni asupra lor să facă declarații care ar fi favorabile PSRM-ului în campania electorală”, a mai spus Candu.
Analiștii poltici de la Chișinău opinează că ambele părți încearcă să puncteze electoral pe marginea acestui scandal.
„Toate aceste evenimente legate de cetățenii moldoveni recuperați la Moscova, acum aceste declarații al MAE rus, dar și altele, fac parte din războiul hibrid pe care Rusia îl poartă la adresa R. Moldova”, a declarat analistul pe probleme de securitate, Rosian Vasiloi.
El a mai spus că, în timp timp ce Rusia vorbește de imixtiunea unui alt stat la Chișinău, Moscova prin trupele ei cantonate în Transnistria a efectuat singură sau cu forțele separatiste de la Tiraspol nu mai puțin de 28 de exerciții militare de la începutul lui 2019.
Expertul a opinat că prin astfel de declarații Moscova nu face decât să îi susțină deschis pe Igor Dodon și pe socialiștii săi și că o parte din vină o poartă și partidul de la guvernare pentru faptul că a acceptat tacit această colaborare dintre Moscova și PSRM, dar și că Igor Dodon nu a putut fi controlat în acest sens.
Dodon și Ceaika, alba-neagră cu viețile unor moldoveni
Mișcarea legată de rechemarea lui Neguță vine pe fondul unui incident în care a fost implicată o delegație din R. Moldova care a mers să îi aducă înapoi ce cetățenii R. Moldova de la Moscova.
MAEIE a precizat marți că autoritățile Federației Ruse continuă să tergiverseze accesul delegației moldovenești la cetățenii Republicii Moldova eliberați din mâinile talibanilor. Diplomații au mai spus că rușii refuză să precizeze care este locul în care se află, starea de sănătate și au calificat această atitudine drept o provocare deliberată, care prejudiciază serios relațiile bilaterale.
Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat miercuri la sediul MAEIE, unde i-a fost înmânată o notă de protest în legătură cu tergiversarea accesului delegației moldovenești la cei doi piloți moldoveni eliberați recent din Afganistan. Ambasadorul rus a declarat că cetățenii moldoveni s-ar afla în custodia unui ONG, iar Guvernul Federației Ruse nu este implicat în acest proces.
Ulterior, televiziunea rusă NTV, retransmisă și în R. Moldova de către personaje apropiate PSRM, a difuzat imagini cu cei doi și a precizat că aceștia se află în custodia unei fundații a lui Igor Ceaika, fiul Procurorul General al Rusiei.
Igor Ceaika este în același timp și reprezentant al asociației de business „Delovaia Rossia” în R. Moldova și Transnistria și este un apropiat al președintelui Igor Dodon cu care s-a întâlnit de mai multe ori. De asemenea, presa rusă a scris despre interesul lui Ceaika de la investi în afacerea cu minarea de critomonede din Transnistria.
În tot acest timp, cetățenii moldoveni rămân în custodia ONG-ului lui Ceaika, iar autoritățile moldovenești nu pot avea acces la ei.
Potențialul de scandal al acestui caz nu este încă finalizat, Dodon vorbind voalat prin vocile consilierilor săi de noi ieșiri în stradă a simpatizanților săi și a PSRM, în cazul în care autoritățile ar putea decide scoaterea din cursa pentru alegerile parlamentare a socialiștilor. Dodon joacă cartea victimizării pentru a atrage cât mai mult capital politic și de imagine asupra sa și formațiunii pe care încă o conduce de facto, iar o astfel de postură în avantajează.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | ian. 23, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE
Președintele prorus al R. Moldova, Igor Dodon (dreapta), alături de Mitropolitul Moldovei, Vladimir
Înaintea alegerilor parlamentare importante din februarie, prietenii Moscovei dintre politicienii moldoveni se pot baza pe influența Bisericii Ortodoxe care joacă un rol important în fosta republică sovietică. În R. Moldova, ca și în alte state din Europa de Est, problemele religioase rămân foarte importante în discursul politic. Aproximativ 97% din cetățeni din R. Moldova s-au declarat creștini ortodocși, se arată într-o analiză a portalului Balkan Insight, citată de EvZ Moldova.
Relația specială dintre cele două sfere este adesea caracterizată drept o situație avantajoasă pentru ambele părți.
Biserica primește bani și prestigiu din partea statului și a politicienilor – în timp ce politicienii populiști primesc binecuvântarea episcopilor și a clerului superior în vânătoarea lor de voturi.
În problemele Bisericii Ortodoxe din Moldova se implică și puternic liderul Patriarhiei Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kirill. Acest lucru se datorează faptului că Mitropolia Moldovei este subordonată canonic Moscovei, fiind un aliat fidel al Rusiei și al Bisericii ruse.
Imitând situația din politica moldovenească, unde principala formațiune pro-rusă, Partidul Socialist, se aliază de conjunctură cu partidul de guvernământ – Partidul Democrat – pentru a adopta unele decizii importante, precum schimbarea sistemului de vot, Biserica Ortodoxă are o atitudine similară, devenind aliată de conjunctură cu o varietate de politicieni și partide, care au interese similare, consideră experții.
„Episcopii, care sunt „stăpâni” pe anumite regiuni, vor fi în prima linie a luptelor politice”, a declarat Victor Gotisan, expert în probleme politice și religioase, pentru BIRN, despre alegerile parlamentare din februarie.
El menționează că socialiștii vor căuta sprijin în nordul țării, cu ajutorul puternicului episcop pro-rus Marchel de Bălți. De asemenea, democrații se vor concentra asupra centrului țării, unde episcopul Siluan de Orhei va juca un rol important.
Episcopul Siluan pare un aliat sigur al Partidului Democrat, PD. În ziua de 7 februarie, care este Ziua Crăciunului, în calendarul ortodox pe stil vechi, el a folosit această ocazie sfântă pentru a-l lăuda pe președintele PD, Vladimir Plahotniuc, pentru activitățile sale.
„Mulțumesc, domnule președinte [Plahotniuc]. Felicitări cu luminoasa sărbătoare!” a spus episcopul, reamintind credincioșilor că în 2006, Plahotniuc a donat bani Mănăstirea Churchi din raionul Orhei.
Episcopul Siluan are, de asemenea, legături bune cu Partidul Șor, condus de Ilan Șor, omul considerat de o parte a mass-media și a societății drept creierul și principalul responsabil pentru așa-numitul „furt al miliardului” din sistemul bancar din Moldova.
Cu toate acestea, Gotisan declară că Biserica moldovenească este lăsată uneori într-o dilemă sensibilă, cuprinsă între viziunea Moscovei asupra R. Moldova și cea a politicienilor locali.
„Patriarhia Rusă impune o anumită viziune pro-estică, pe care clericii trebuie să o promoveze, fapt ce nu e pe place formațiunii care deține controlul acestei țări, Partidul Democrat”, a menționat el.
Platformă pentru influența Rusiei
Experții consideră că Biserica Orotodoxă este unul dintre canalele cele mai eficiente prin care Rusia își promovează interesele în Moldova, stat aflat la răscrucea dintre Est și Vest.
Lupta pentru „inimile și mințile” alegătorilor din Moldova în ceea ce privește alegerea politică este adesea făcută folosind instrumente emoționale, pe care clerul obedient Moscovei din fosta republică sovietică le mânuiește cu pricepere.
„Biserica, mass-media și partidele pro-ruse sunt de fapt cei trei factori majori ai influenței Rusiei în afacerile interne ale R. Moldova. Biserica Ortodoxă din Moldova este un instrument foarte util”, a remarcat Gotișan.
Influența clericală poate fi văzută în mod clar în campaniile electorale, când episcopii, precum Marchel din Bălți se transformă în agenți electorali de facto pentru candidații pro-ruși.
În 2016, episcopul Marchel l-a sprijinit deschis pe candidatul pro-rus, Igor Dodon, care a câștigat cursa.
El a atacat-o în termeni duri pe principala candidată pro-europenă, Maia Sandu, declarând că este o „femeie infertilă” și care încerca să „facă lucrarea diavolului”.
Odată ce Dodon a devenit președinte, a întors favoarea, alocând bani pentru reconstruirea sediului episcopiei din Bălți, folosind fonduri de la președinție și bani din alte fonduri private deținute de oameni apropiați de Partidul Socialist.
Analistul politic Mihai Isac a declarat pentru BIRN că atât clericii moldoveni, cât și ruși au intervenit în mod regulat în politica moldovenească.
„Intervenția Patriarhiei Rusiei în alegerile din Moldova este deja o tradiție – și a fost reconfirmată în ultimele alegeri prezidențiale din 2016, când Dodon a beneficiat de sprijinul direct al Patriarhului rus Kirill”, a menționat expertul.
În același timp, mass-media din R. Moldova a relatat, în 2017, despre o întâlnire dintre Dodon și oligarhul rus Konstantin Malofeyev, pe Muntele Athos din Grecia, considerat loc sfânt în religia ortodoxă.
Acolo, președintele Republicii Moldova i-ar fi cerut să sprijine găzduirea la Chișinău a reuniunii anuale a Congresului Mondial al Familiilor, un eveniment ultra-conservator, susținut aparent de Malofeyev și alții oameni apropiați lui.
Isac a menționat că Dodon a făcut „pelerinaje electorale anuale” la ceea ce el a numit „mănăstirea preferată a lui Vladimir Putin pe Muntele Athos, St Panteleimon”.
Curând după aceea, în septembrie 2018, partenerul de afaceri al oligarhului Malofeyev, Aleksei Komov, a venit la Chișinău pentru a organiza Congresul Mondial și pentru a face lobby pentru implementarea unui sistem de educație de tip home-schooling în Moldova, sistem care este deja în curs de implementare în Rusia, Ucraina și Belarus.
Experții au descris întregul eveniment ca o mare acțiune de sprijin politic pentru Dodon și socialiști, care au fost foarte activi în timpul Congresului prin discursuri și prezența lor.
Pe de altă parte, mai mica rivală din ortodoxia din Moldova, Mitropolia Basarabiei, care este subordonată canonic Patriarhiei Române, nu are aceleași resurse și influențe.
„Nu am observat același scenariu în cazul Mitropoliei Basarabiei. Poate că acest lucru se datorează și faptului că a învățat o lecție în această privință din legăturile cu PPCD”, a spus Gotișan.
În anii 2000, Mitropolia Basarabiei a sprijinit deschis un partid pro-român, Partidul Popular Creștin Democrat, PPCD, care pleda pentru reunificarea României – de care Moldova a aparținut între cele două războaie mondiale.
Cu toate acestea, s-a speculat că șeful PPCD, Iurie Roșca, a fost un agent rus implantat. Acum acesta este acuzat că se ocupă de filiala moldovenească a agenției de știri Sputnik din Rusia, precum și de răspândirea propagandei rusești în R. Moldova și în România.
Afectată de conflictul religios din Ucraina
Biserica a devenit, de asemenea, prinsă în disputa acerbă pentru controlul ortodoxiei din Ucraina, care a izbucnit după ce Patriarhul Constantinopolului, considerat primul între egali dintre liderii ortodoxiei mondiale, a acordat independența ecleziastică a Bisericii Ortodoxe în Ucraina.
Rusia a reacționat cu furie, iar conducătorii Bisericii moldovenești, loiali Rusiei, au condamnat cu vehemență ceea ce ei au numit o mișcare schismatică.
„Biserica iartă tuturor oamenilor, dar în acest caz cei care au făcut această schisma în Biserică nu pot fi iertați”, a declarat Mitropolitul Vladimir de Chișinău și întreaga Moldovă. Dodon a criticat, de asemenea, autocefalia Bisericii ucrainene.
Gotișan afirmă că Biserica din R. Moldova nu are intenția de a repeta scenariul ucrainean, dar ar putea să obțină unele beneficii în urma acestui conflict.
„Dacă o gestionează cu înțelepciune [problema bisericii din Ucraina], biserica moldovenească ar putea încerca să obțină niște dividende de la Patriarhia Rusă, cum ar fi mai multă autonomie”, a precizat el.
Isac a concluzionat că în Ucraina, ca și în Moldova, Biserica va continua să joace un rol important în politică. În Ucraina, autocefalia bisericii a fost „o victorie pentru președintele Petro Poroșenko”, a menționat el.
Poroșenko a anunțat deja că va lansa un turneu național împreună cu noul Mitropolit al Ucrainei, Epifanie, în preambul viitoarelor alegeri prezidențiale din martie.
Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | ian. 14, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, Turcia, UE
Republica Moldova se pregătește pentru o serie de alegeri importante în acest an, care s-ar putea dovedi decisive în reconfigurarea scenei politice și determinarea viitorului statului pentru o lungă perioadă de timp. Moldova se confruntă cu un an electoral plin în 2019, se precizează într-o analiză a portalului de limbă engleză Balkan Insight. Ciclul începe cu alegerile parlamentare din 24 februarie. Simultan, un referendum va avea loc pentru reducerea numărului de deputați în parlamentul de la Chișinău de la 101 la 61.
În luna mai, regiunea autonomă Găgăuzia își va alege un nou lider, în timp ce în vară vor fi organizate alegeri locale, atunci când alegătorii vor alege noii primari și membrii consiliilor pentru toate entitățile administrative din Moldova.
Aceste alegeri, care au loc într-o perioadă de incertitudine politică, ar putea duce la o schimbare politică majoră, deoarece cele două partide principale – Partidul Democrat, PD, de guvernământ, anterior pro-UE, și principalul partid pro-rus de opoziție, Partidul Socialist, analizează o posibilă alianță.
Sondajele recente arată că socialiștii au un avantaj, cu sprijinul a aproximativ 35% din alegători, față de doar 12% pentru partidul de guvernământ.
Cu toate acestea, experții consideră că socialiștii pot forma o coaliție de guvernământ doar dacă își unesc forțele cu alte partide, cum ar fi democrații.
Această opțiune pare din ce în ce mai probabilă, având în vedere că pozițiile Partidului Democrat și cele ale opoziției proeuropene par a fi din ce în ce mai ireconciliabile înaintea următoarelor alegeri.
Pe de altă parte, liderii socialiștilor și ale democraților, președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, și omul de afaceri-transformat-politician Vlad Plahotniuc, par să aibe tot mai multe idei și inițiative similare în ultima vreme.
Ambii au susținut modificarea sistemului electoral al țării, în ciuda sfaturilor și chiar a avertismentelor atât ale UE, cât și ale Comisiei de la Veneția.
Datorită acestor schimbări și a situației politice existente, condițiile procesului electoral în 2019 vor fi nefavorabile pentru opoziția pro-europeană, condusă de Partidul de Acțiune și Solidaritate, PAS și Platforma pentru Demnitate și Adevăr, PPDA , consideră expertii.
„Începând cu acuzațiile fantastice făcute împotriva liderilor opoziției, numirea unor persoane controversate în poziții cheie din sistemul judiciar și utilizarea excesivă a resurselor administrative, partidul lui Plahotniuc pare hotărât să rămână la guvernare cu orice preț”, a menționat analistul politic Mihai Isac, pentru BIRN.
Isac și alți experți avertizează asupra unei „alianțe necurate” între Dodon și Plahotniuc, care ar putea submina corectitudinea viitoarelor alegeri.
Pe măsură ce PD-ul își radicalizează pozițiile și recurge la retorica populistă, UE și-a exprimat îngrijorarea tot mai mare cu privire la situația politică din Moldova și la corectitudinea viitoarelor alegeri.
După ce instanțele au anulat în mod controversat rezultatele alegerilor pentru primăria Chișinău din iunie 2018, după ce un candidat al opoziției a câștigat, UE și-a exprimat nemulțumirea prin suspendarea ajutorului macrofinanciar în valoare de 100 de milioane de euro.
Suspendarea ajutorului UE rămâne în vigoare până după alegerile parlamentare din februarie 2019.
Isac a menționat că, după ce democrații au adoptat mai mult sau mai puțin „o nouă doctrină oficială și au abandonat de facto reformele judiciare și lupta împotriva corupției, duo-ul Plahotniuc-Dodon este pregătit să domine viața politică … pentru următoarele cicluri electorale”.
Cu toate acestea, experții consideră că, dacă democrații își mențin locul în următoarea guvernare de coaliție după alegeri, se așteaptă ca aceștia să încerce să reconstruiască punțile de legătură cu Bruxelles, pentru a obține din nou ajutorul financiar al UE.
Descoperiți în fața amenințării rusești
O altă provocare majoră cu care se confruntă Moldova în anul următor este activitatea militară a Rusiei în regiune, ca urmare a confruntărilor recente din Marea Azov și Marea Neagră între navele ucrainene și cele rusești.
Această situație este complicată de faptul că Ucraina se pregătește, de asemenea, pentru alegerile parlamentare și prezidențiale în 2019, ceea ce ar putea crea tensiuni politice și militare în regiune, avertizează experții.
Moldova este insuficient pregătită pentru astfel de provocări, cu o armată slabă, mică și subfinanțată de doar 7.000 de soldați.
În schimb, regiunea pro-rusă separată a Transnistriei are forțe militare de peste 15.000 de soldați.
Guvernele moldovenești au demonstrat o lipsă consistentă a interesului față de armată, doar 0,4% din PIB-ul anual fiind alocat forțelor armate.
Moldova rămâne, așadar, extrem de vulnerabilă la orice amenințare militară care vine de pe malul stâng al Nistrului, unde, pe lângă forțele proprii ale Transnistriei, Rusia menține un contingent de aproximativ 1.500 de soldați.
În anul 2017, analizele de specialitate și oficialii militari moldoveni au confirmat că în regiunea secesionistă au avut loc peste 200 de exerciții militare comune care implicau trupe rusești și transnistrene.
Pe de altă parte, în 2018 Moldova și-a intensificat exercițiile de pregătire militară și interoperabilitate cu NATO și armatele regionale, în special cu cele din statele vecine, Ucraina și România.
Moldova va continua astfel de exerciții militare, precum și reformele pentru profesionalizarea armatei în 2019, urmărind crearea unei armate profesionale în următorii câțiva ani, consideră experții.
Cu toate acestea, tentativele de federalizare a Moldovei, ca modalitate de soluționare a diferendului transnistrean, va rămâne o altă provocare pentru Republica Moldova în anul următor.
Atât Rusia, cât și socialiștii moldoveni promovează această idee ca o modalitate de a rezolva dilema transnistreană și, în același timp, să blocheze efectiv țara într-o alianță permanentă cu Moscova.
„În 2019, Moldova este amenințată de posibilitatea federalizării, promovată activ de Partidul Socialist și în mod tacit de liderul indiscutabil al democraților, Vladimir Plahotniuc, care a purtat mai multe runde de discuții cu Victor Gusan… liderul de facto al Transnistriei”, a remarcat Isac.
Același expert a adăugat că Moscova susține federalizarea Moldovei și ca un precedent juridic internațional care ar putea fi ulterior aplicat Ucrainei, pentru a rezolva conflictul cu forțele pro-ruse separatiste din estul Ucrainei.
Instabilitatea politică amenință perspectivele economice
Ca și în situația politică, economia Moldovei se confruntă, de asemenea, cu provocări majore, spun experții.
Aceștia remarcă mișcările populiste care au început în decembrie, când guvernul a adus pensii și salarii în administrație chiar înainte de alegeri, ceea ce va adăuga presiunea asupra bugetului țării.
Viitorul economiei Moldovei depinde îndeaproape de relațiile cu UE, atât în ceea ce privește ajutorul financiar, cât și comerțul.
Exporturile Moldovei pe piețele UE au crescut cu 67% în 2018, iar în 2019 există loc pentru o creștere mai mare dacă țara rămâne pe calea UE după alegeri, spun economistii.
„Riscurile pentru prognoza economică a anului 2019 sunt abundente, provenind atât din surse interne, cât și din exterior”, se arată în cel mai recent studiu publicat pe 13 decembrie de Expert-Grup, un think-tank cu sediul la Chișinău.
Acești experți consideră că în anul 2019 PIB-ul Moldovei va crește între 3,5 și 5,2 la sută, iar rata de creștere a exportului va varia între 7,7 și 8,7 la sută.
În timp ce acest lucru pare sănătos, vor crește și importurile, menținând astfel deficitul comercial actual.
Dilema energetică nerezolvată
Cu toate acestea, o problemă mai mare pentru Moldova în 2019 va fi problema nerezolvată a aprovizionării cu energie.
România depune eforturi mari pentru conectarea Moldovei la sistemul energetic european, dar până la sfârșitul anului 2019 Moldova va trebui să renegocieze un nou contract de furnizare a gazelor naturale cu Gazpromul rus – perioadă în care țara rămâne în continuare dependentă de 100% gaz din Rusia.
„Până la sfârșitul anului 2019, Gazprom va finaliza construcția gazoductului Turkish Stream. Până atunci, contractul de furnizare a gazului dintre Gazprom și Moldovagaz expiră, iar contractul de tranzit prin Ucraina și Moldova va expira „, a declarat fostul șef al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Victor Parlicov, pentru BIRN.
El pune la îndoială faptul că noua conductă România-Moldova, care va trece prin Iași, Ungheni și Chișinău, va fi finalizată până la sfârșitul anului 2019.
„Nu cred că vor reuși [n.r.-construirea conductei] într-un an … Acest proiect nu a fost gândit pentru profit, este clar”, a spus Parlicov, adăugând că scopul său principal a fost acela de a permite Moldovei să evadeze din actuala dependență totală de Gazprom.
Sergiu Gaibu, de la Grupul Expert, a declarat pentru BIRN că Gazprom mai are încă o rețea bine structurată de reprezentanți ai lobby-ului în Moldova, inclusiv președintele pro-rus Dodon, care se opune legăturii energetice dintre Moldova și UE.
„Acești lobby-iști au provocat întârzieri masive în omplementarea celui de-al treilea pachet energetic al UE [conceput pentru a deschide piețele de gaz și energie electrică în UE], ceea ce ar reduce în mod semnificativ controlul exercitat prin monopolul Gazprom în Moldova”, a concluzionat Gaibu.
Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | dec. 28, 2018 | Editorial, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE
Mulți ar zice că anul 2018 a fost greu pentru R. Moldova. Și n-ar greși cu nimic. Însă, 2019 se anunță a fi unul și mai dificil. Totul este legat de incertitudinea rezultatului alegerilor parlamentare din anul viitor de la Chișinău. Miza este de fiecare dacă foarte mare pentru R. Moldova, atât în plan intern, cât și internațional.
Dar să le luăm pe rând și să vedem care au fost unele dintre cele mai importante momente în economia lui 2018. Trend-ul pe anul în curs al abuzului de putere din partea partidului de guvernământ s-a menținut.
După schimbarea sistemul de vot dintr-unul proporțional într-unul mixt, împotriva recomandărilor UE, PD a continuat să-și fortifice pozițiile și să creeze un sistem bine gândit care să o favorizeze la următoarele alegerile parlamentare.
Pentru a nu afișa imagologic niciun semn de slăbiciune, după ce liderul PPDA Andrei Năstase a câștigat cursa pentru Primăria Chișinăul în iunie, PD a tras din culisele judecătorești toate ițele necesare pentru ca liderul menționat al opoziției să nu nu ajungă în fotoliul de primar.
Acest lucru a constituit picătura care a umplut paharul la Bruxelles, de acolo de unde imediat după anularea rezultatelor alegerilor din iunie, s-a spus „stop joc!”. Comisia Europeană a oprit prima tranșă din ajutorul macro-financiar de 100 de milioane de euro pentru Guvernul de la Chișinău.
S-a invocat atunci, într-un limbaj diplomatic, scăderea standardelor democratice. Dar, în fapt, Bruxelles-ul a spus a tăiat dialogul cu un guvern ce a dovedit că nu este interesat decât de putere și este gata de măsuri nedemocratice, chiar cu accente dictatoriale, pentru a nu pierde puterea.
Colac peste pupăză, întreprinzători ca un SRL, cei de la putere au găsit metoda de avarie și anume un controversat pachet fiscal, acolo unde diavolul stătea în detalii. Mai precis, posibilitatea de cumpărare a cetățeniei moldovenești contra unor sume cuprinde între 100.000 – 250.000 de euro și apoi amnistierea fiscală contra unui procent de 3% la stat.
Pentru noile cetățenii au fost oferite 5.000 de locuri, iar numele viitorilor cetățen moldoveni a fost trecut la secret. Cu alte cuvinte, orice mafiot poate să-și ia cetățenia moldovenească și pentru o taxă de 3% la stat poate să „înălbească” orice sumă obținută pe căi oneroase.
Pericolul este cu atât mai mare cu cât Moldova are putea deveni o nouă gaură neagră de spălare a banilor, după scandalul Landromatului rusesc, atunci când în anii trecuți nu mai puțin de 20 de miliarde de dolari au fost spălate prin intermediul sistemelor bancare și judecătorești din R. Moldova și după „furtul miliardului” din 2014.
Toate suprapuse pe un conflict înghețat cu tente de creștere mocnită, după trupele ruse și transnistrene au efectuat âmpreună, în 2017, peste 200 de exerciții miliare.
Cu așa un peisaj politic intern este greu de crezut că R. Moldova poate continua un parcurs european ingenuu.
Anul 2019 nu se anunță deloc mai liniștit. Algerile parlamentare de „Dragobete” se anunță ca fiind unele cu rezultat incert, iar scenariile nu sunt deloc optimiste pentru partidele pro-europene. Deși a susținut 10 ani că este un partid pro-european, PD și-a dat arama pe față și să metamorfozat într-un „Pro-Moldova”.
Mai mult, vicele său Andrian Candu a spus că „niciodată să nu spui niciodată”, întrebat fiind recent dacă PD ar putea face coaliție la guvernatare cu partidul pro-rusesc PSRM. Un plan devoalat care a arătat încă o dată că „binomul PSRM – PD” este pe cale să se arate în toată splendoarea sa, dacă calculele puterii o vor cere după data de 24 februarie 2019.
La rândul său, Dodon s-a arătat din nou timid la avansuri PD-ului cu care cochetează deja de când a fost ales președinte în 2016. Chiar dacă va reveni la putere în 2019, creditul PD-ul la Bruxelles a expirat, iar relația va fi suficientă și doar de complezență.
Asta chiar dacă formațiunea va încerca să invoce machiavelismul ca scuze pentru acțiunile sale din 2017 și 2018. Bruxellesul va sufla și în iaurt când va veni vorba de ei, cu tot lobby-ul bine plătit acolo, inclusiv cel al eurparlamentarilor români.
O altă problemă majoră la Chișinău va fi la finele lui 2019 faptul că R. Moldova îi va expira contractul pentru livrare de gaze cu Gazprom, iar România nu va putea face în timp util gazoductul Ungheni-Chișinău.
Practic, R. Moldova va merge cu pantalonii în vine la negocierile cu Gazprom, care ar putea impune absolut orice condiții dorește pentru un nou contract. Și nici nu are de ce să nu o facă, mai ales că în 2019 se va finalizata magistrala Turkish Stream, cea care va ocoli R. Moldova și o va scoate din circuit strategic spre Balcani prin care Rusia livra gaze în această zonă.
Totodată, Ucraina va trece și ea în 2019 prin alegeri parlamentare și prezidențiale, fapt ce va avea un impact regional și ar putea avea reverberații și spre Chișinău într-un joc geopolitic extins.
Cu alte cuvinte, lucrurile nu sunt deloc roz pentru viitorul apropiat al R. Moldova, iar 2019 ar putea fi anul decisiv pentru drumul european al R. Moldova în sensul curmării de facto al acestui vector luat în urmă cu o decadă, cu toate riscurile ce derivă de aici.
Cel mai important ar fi anularea dreptului de călătorie fără vize al moldovenilor UE și menținerea sau chiar micșorarea cotelor de export pe piețele europene ale produselor moldovenești, în condițiile în care deja 67% din exporturile R. Moldova merg către UE. Rămâne de văzut în ce măsura R. Moldova se va metamorfoza politic încă o dată în 2019!
Corespondență de la Chișnău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | nov. 22, 2018 | Editorial, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, UE
Președintele R. Moldova Igor Dodon, discurs în fața camerelor în Duma de Stat a Rusiei, 21 noiembrie 2018.
De ani buni de zile, PSRM nu reușește să ofere niciun lider autentic în afară de Igor Dodon. Și pentru aceste alegeri parlamentare, Dodon va călca din nou pe litera constituției și va juca rolul de locomotivă pentru partidul pe care de facto încă îl conduce.
Pentru el, legea supremă s-a dovedit de mai multe ori doar o chestiune arbitrară ce poate fi încălcată în picioare. O mentalitate pe care Dodon o perpetuează și epoca sovietică până în ziua de azi.
Poziționarea sa, la mitingul din 18 noiemberie, ca cel care îi așteaptă pe ceilalți lideri ai formațiuni în capul străzii ce dă în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, dă măsura imagologică a cine este cu adevărat șeful în PSRM.
Igor Dodon nu a făcut niciodată transferul de imagine personală către partid, ci l-a ținut mai degrabă prizonier al propriilor interese. Nu a încurajat ridicarea vârfurilor din PSRM, deoarece în calitate de fost uzurpator al bătrânului Vladimir Voronin, îi este frică că într-o zi vor urma și alți tineri mai energici care îl vor detrona. Îi vor rupe partidul și îi va lua puterea prin mașinațiuni.
Dodon vede în PSRM doar un vehicul prin care își poate realiza visul. Acela de a deveni un președinte omnipotent pe modelul lui Lukașenko în Belarus sau Putin în Rusia, ceilalți de sub el fiind doar niște obedienți executanți.
În aceste alegeri parlamentare, Dodon a început deja să se comportent ca un agent de campanie pentru PSRM încă de la începutul toamnei. Atunci, Dodon a negociat cu oligarhul rus Konstatin Malofeev aducerea la Chișinău a Congresului Mondial al Familiei, un eveniment electoralo—ultraconservator pentru pe care Kremlinul îl păstorește din spate de ani buni de zile printr-o mână de „idioți utili”.
De altfel, Dodon a zburat din nou la Moscova, acolo unde a cerut din nou ajutorul Rusiei pentru aceste alegeri. Își va face câteva poze în care își va asocia imaginea cu o serie de lideri de la Moscova și va vorbi cu diaspora moldovenească de acolo. Marea lor majoritate sunt votanți de stânga pro-ruși și este poate cel mai fidel electoral al PSRM, astfel că Dodon a ales să acorde atenție primară acestui segment.
PSRM funcționează în continuare ca un colhoz politic subordonat figurii unui soi de pseudo-dictator populist. Plata dinspre neacealnic este generoasă și nimeni nu are obiecții sau ambiții de mai mult. Deocamdată, totul se păstrează în limite rezonabile.
Socialiștii nu au reușit să crească organic, ci doar ca alternativă oarbă la actuala guvernare care nu a rezolvat prea multe probleme în rândul populației, dar au flurat tot timpul steagul UE, susținând declarativ că s-ar afla sub valorile lui.
Dodon este doar un cărător politic al proiectului Moscovei la Chișinău de a îndepărta acest stat de drumul european. Rolul nu este de a construi, ci de a dărâma. De a face opoziție la orice tentativă de occidentalizare a spațiului R. Moldova. O mentalitate retrogradă care convine de minune Moscovei de a ține R. Moldova ostatică intereselor de pe orbita sa.
Personalitatea sa este una slugarnică, demnă de puțin respect, fapt pe care îl arată mai toți liderii CSI, dar și presa rusă care scrie despre el că este un „băgăcios”. Un copil agitat ce se chinuie să facă poze cu cei mari. Un fel de „domnul Goe” Dodon care face asta atât la Moscova, cât și de fiecare dată când apucă, in corpore, să participe la câte vreun eveniment de mari dimensiuni, așa cum a fost cel recent de la Paris, atunci când s-a marcat trecerea a 100 de ani de la finele Primului Război Mondial.
Republica Moldova are viitor numai dacă scapă de cei ca Dodon și PSRM și atât timp cât alege calea europeană cu adevărat. Cu forțe politice proaspete care să dea un nou impuls acestui parcurs și cu care Bruxelles-ul poate comunică fără rezerve și suspiciuni de iluzionism politic a la russe.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
