FOTOREPORTAJ// Cum s-a văzut marșul „Regimentului Nemuritor” pe ritmuri de „Katușa”

FOTOREPORTAJ// Cum s-a văzut marșul „Regimentului Nemuritor” pe ritmuri de „Katușa”

Tinerii din „Garda Tânără” a PSRM au desfășurat un banner lung cu panglica sovietică a Sfântului Gheorghe.

Circa 20.000 de persoane au mărșăluit, vineri, pe străzile Chișinăului pentru a sărbători victoria Armatei Roșii în cel de-al doilea război mondial. Președintele pro-rus Igor Dodon și Partidul Socialiștilor din Moldova PSRM au organizat, vineri, un marș pentru a sărbători cea de-a 75-a aniversare a Armatei Roșii sovietice de invadarea Berlinului la sfârșitul celui de-al doilea război mondial.

„Mă bucur că în coloana în care am fost nu au fost insigne de partid, trebuie să fie o sărbătoare egală pentru absolut toți. Sărbătoarea Victoriei este o sărbătoare a tuturor cetățenilor Republicii Moldova”, a declarat Igor Dodon. „, a declarat Igor Dodon. Totuși, în mulțime erau prezente sute de steaguri ale Partidului Socialist, iar întreaga organizație de tineret a partidului – Garda Tânără – a fost scoasă la acest eveniment. Aceștia au purtat un banner mare de aproximativ 50 de metri lungime, cu panglica Sfântului Gheorghe, colorat în negru și portocaliu .

De asemenea, socialiștii au afișat și un marș al „Regimentului nemuritor” cu adolescenți îmbrăcați în uniforme militare și purtând steaguri de luptă medievale moldovenești, precum și steaguri ale Armatei Roșii sovietice alături de cele ale R. Moldova.

Marșul a fost coordonat și de deputații socialiști prin intermediul unor stații de tip walkie-talkie. De asemenea, un grup de copii de școală primară au fost aduși la marș în uniformele în miniatură ale armatei sovietice.

În fața mulțimii s-au aflat președintele Igor Dodon, ambasadorul Federației Ruse în Moldova, Oleg Vasnetov, ambasadorul Belarusului în Moldova, Serghei Ciciuk, precum și liderul de iure al Partidului Socialiștilor, Zinaida Greceanîi, dar și alți deputați ai PSRM.

Cetățenii care participă la această paradă au strigat în limba rusă: „Ura!”, „Pobeda” și au cântat cântece militare rusești și unele dintre cele mai populare precum „Katușa„.

Share our work
Anticipatele parlamentare moldovenești, decise de Kremlin

Anticipatele parlamentare moldovenești, decise de Kremlin

Igor Dodon se vrea jucător politic major la Chișinău

Pre;edintele Republicii Moldova, Igor Dodon, se vrea jucător politic major la Chișinău

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, și președinta PSRM, Zinaida Greceanîi, au plecat la Moscova pentru consultări cu partea rusă, arată surse politice de la Chișinău, citate de presa locală, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform deschide.md, nu este cunoscută agenda exactă a celor doi politicieni, speculându-se că cei doi merg să se consulte în privința a ce urmează să facă mai departe PSRM în procesul de negoceri cu Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Conform datelor oficiale, în cursul săptămânii viitoare trebuie convocat Consiliul Politic Național al PSRM, unde vor fi luate deciziile privind continuarea procesului de vot.

Silenzio stampa

Purtătoarea de cuvânt a Președinției, Carmena Lupei, nu a răspuns la solicitările presei de la Chișinău pentru a confirma sau infirma plecarea la Moscova a președintelui Dodon, iar consilierul prezidențial Maxim Lebendinschi a spus că nu-i cunoaște agenda președintelui, a mai scris Deschide.md.

Reamintim că într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Dodon s-a referit la cele patru scenarii în baza cărora poate evolua în continuare situaţia politică: 1) coaliție neformală sau formală, între PSRM și Blocul ACUM; 2) o coaliţie dintre PSRM și PDM; 3) PDM cu transfugi „sau cum îl numesc deja și-n rândul diplomaților – „olivie” sau „vinegret politic”; 4) alegeri parlamentare anticipate.

Zugzwang politic

„Blocul ACUM are o poziție foarte stranie, dacă vorbim în limbajul șahului, în calitate de Președinte al Federației de Șah o spun – ei sunt în Zugzwang politic. Ce înseamnă asta? Zugzwang în șah e atunci când orice mișcare înrăutățește situația celui care joacă. De aceea, eu consider că decizia de a nu discuta cu nimeni, poziția foarte categorică de a li se vota funcțiile de Speaker și de Premier, în condițiile când nu au mandate suficiente, cred că e o tactică greșită, dar decizia le aparține. Ținând cont de aceste elemente, primul scenariu este foarte dificil. Nu cred că va merge cineva – indiferent că e vorba de socialiști, democrați sau alți deputați, să voteze Speakerul și Premierul Blocului ACUM, toate legile. În acest caz care e rostul celorlalte partide de a accede în Parlament? Dacă se doresc discuții, sincere, atunci se discută între fracțiuni. Socialiștii au oferit posibilitate – ei au refuzat, Președintele a oferit posibilitate – au refuzat. Au ratat, cel puțin, la această etapă orice posibilitate de a schimba ceva în Republica Moldova. Orice pas ulterior va duce la aceea că PAS şi DA își vor pierde fața. Asta și este Zugzwang. Dacă acceptă discuțiile cu socialiștii, nu-și respectă promisiunile pe care le-au făcut. Dacă nu acceptă și rămân pe aceeași poziție – nu o să-i înțeleagă electoratul lor, și vor avea probleme și la locale, și la anticipate, în acest sens”, a mai declarat Dodon, citat de Tribuna.md.

Scenarită politică

Despre coaliția PSRM-PDM, despre care se discută foarte activ, şeful statului spune că „e una foarte dificilă”. „Chiar dacă sunt compromisuri pe mai mult proiecte sociale, pentru că socialiștii toți acești ani au avut o agendă centrată pe social și ea ar putea fi acceptată de PDM, pentru că și democrații ultimul an au avut o agendă socială destul de activă, divergențele de ordin politic și ideologic sunt destul de mari. Eu nu cred că va fi simplu de depășit toate acestea. Dar depinde de aceste partide, cât de gata sunt să facă compromisuri în interesul creării unei majorităţi parlamentare”, a declarat el.

Despre scenariul „vinegret politic”, preşedintele afirmă că „e destul de realist și cred că PDM ar putea merge pe această abordare, dar este riscul foarte mare din punct de vedere al legitimității”. „Chiar dacă ar închide ochii partenerii externi, în special cei din Vest, la asemenea scenariu, pentru a evita blocajul, PDM, în orice caz, va avea probleme foarte mari în ceea ce ține de partenerii străini, în special ce ține de UE şi Federația Rusă, probleme interne, îndeosebi economice, și, având legitimitatea scăzută, cel mai probabil, nu va avea acces la finanțările externe. Și am putea ajunge la un blocaj în toamnă”, a declarat Igor Dodon.

Despre scenariul anticipatelor, preşedintele crede că „este cel mai realist dintre toate”. „Alegerile ar putea avea loc în toamnă. Cum ajungem la ele? În acest scenariu nu se votează nici o lege, nici o hotărâre, în Parlament, până pe 9 sau 21 iunie. Constituția stipulează foarte clar că: pe parcursul a 3 luni, dacă nu se votează nici un act, atunci Parlamentul poate fi dizolvat de Președintele țării. Eu aș spune, la această etapă, că e cel mai probabil scenariu din toate acestea patru”, a menţionat el.

Igor Dodon spune că „Președintele și Președinția și-a îndeplinit rolul până aici”. „Noi am fi putut să nu ne implicăm, să lăsăm lucrurile să decurgă așa și să intervenim doar dacă este majoritate parlamentară, care va înainta un Premier, sau dacă trec 3 luni – să dizolvăm Parlamentul. Eu cred că noi am făcut maximum ce era în puterile noastre și mai departe partidele vor decide”, a mai spus şeful statului. (N.G.)

Share our work
Analiză: Matematica post-electorală este în favoarea democraților din Republica Moldova

Analiză: Matematica post-electorală este în favoarea democraților din Republica Moldova

Liderul PD, Vlad Plahotniuc (foto centru-dreapta). Foto: Facebok

Experții iau în calcul patru scenarii majore posibile pentru o nouă alianță de guvernământ în R. Moldova după alegerile de luna trecută. Trei dintre ele implică Partidului Democrat PD în viitoarea alianță de guvernare, se arată într-o analiză publicată de portalul del limbă engleză Balkan Insight.

Chiar dacă PD a ieșit pe locul al doilea, ca număr de mandate în alegerile parlamentare de luna trecută, experții sunt de părere că formațiunea este cea mai bine plasată pentru a păstra puterea într-o viitoare coaliție post-electorală la guvernare.

Patru partide au trecut pragul de 6% pentru a intra în parlamentul moldovean de 101 locuri, împreună cu alți trei candidați independenți.

Potrivit rezultatelor oficiale finale, partidul socialist pro-rus al Republicii Moldova, PSRM, a ieșit pe primul loc cu 35 de locuri, urmat de PD cu 30, cu blocul pro-european ACUM pe 26 și cu Partidul Ilan Șor, al cărui lider a fost condamnat în primă instanță pentru „furtul miliardului”, cu șapte locuri.

Blocul ACUM a exclus din start o alianță cu PSRM sau PD, partidul din ce în ce mai naționalist al magnatului Vlad Plahotniuc.

Mulți experți consideră că PD și PSRM se află în alianță neoficială de ani de zile, dar PD tatonează formal terenul pentru o eventuală coaliție cu blocul ACUM, intenție ce a fost rapid repudiată. Partidele care s-au aflat anterior în alianță formală cu PD s-au dezintegrat de facto sau nu au reușit să obțină suficiente voturi pentru a intra în parlament.

BIRN a stat de vorbă cu mai mulți analiști politici cu privire la posibile scenarii postelectorale:

1. Coaliție între PD și PSRM

Acesta este cel mai probabil scenariu. Chiar dacă PSRM și PD s-au aflat formal în opoziție unul față de celălalt în Parlament, acestea și-au dat mâna pe mai multe probleme politice majore în ultimii ani.

„Netezirea căii spre acest scenariu a început anul trecut, atunci când ideologia” pro-Moldova” a fost creată de PD. La fel, și alte teme naționaliste au fost încorporate în retorica acestui partid”, a declarat analistul politic de la IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.

O astfel de coaliție ar oferi Moscovei șansa unui cuvânt mai greu în această ecuație, a avertizat Tăbârță, unul care ar avea ramificații inclusiv pentru viitorul rol al regiunii separatist transnistrene.

Cine va da girul unei astfel de coaliții va dori anumite garanții pentru a primi anumite pârghii în Moldova și va cere și un anumit statut pentru regiunea transnistreană„, a declarat el pentru BIRN.

Tăbârță a spus că o astfel de coaliție ar putea relansa un plan de federalizare din 2003, susținut de Rusia, și cunoscut sub numele de Memorandumul Kozak, care prevede prinntre altele și cedarea mai multe prerogative Transnistriei și regiunii autonome Găgăuzia în viața politică de la Chișinău și cursul țării pe direcții majore de dezvoltare.

Alianța PD-PSRM trebuie acum aranjată în exterior. În special în SUA și România de către PD”, mai adăugat analistul.

2. Coaliție între PSRM și ACUM

Acest lucru pare a fi scenariul cel mai dorit de PD, după ce formațiunea a trimis o scrisoare blocului ACUM, pe 26 februarie, sugerând că trebuie puse deoparte diferențele dintre partide pentru a forma o majoritate în Parlament pentru binele țării.

Cu toate acestea, ACUM a exclus o alianță cu un partid despre care spune constant că nu a făcut nimic pentru a lupta împotriva corupției sau pentru a reforma statul.

Tăbârță a spus că ACUM ar avea de suferit în cazul în care a merge într-o astfel de alianță. „Orice abordare sau cooperare cu Partidul Democrat va avea un preț greu de plătit pentru blocul ACUM în ceea ce privește evaluarea lor politică și încrederea în ei pe viitor„, a spus el.

La rândul său, expertul politic, Mihai Isac, a declarat că liderul PD, Vlad Plahotniuc, printr-o astfel de mișcare, încearcă să își spele imaginea față de partenerii occidentali, dar și să compromită orice formă organizată de opoziție politică pro-europeană la adresa regimului său.

Probabil PD ar avea de suferit, a declarat el pentru BIRN, din cauza presiunii inevitabile venite din partea ACUM pentru implementarea de reforme, în special cea a sistemului judiciar.

„Aceasta ar conduce la o slăbire semnificativă a controlului absolut al lui Plahotniuc asupra sectoarelor-cheie din R. Moldova”, a spus Isac.

3. Coaliție între PSRM și ACUM

O astfel de posibilitate a fost ridicată de analiști și o parte a presei opozantă PD-ului, dar a fost deja exclusă de ACUM.

„Da, socialiștii și ACUM au viziuni total diferite. Da, ei nu pot guverna împreună, dar, logic, firesc, moral este ca să elibereze spațiul, să radă aceste instituții captive, să creeze condiții pentru alegeri libere și corecte sau măcar decente”, a declarat Valeriu Pasa de la ONG-ul WatchDog .

Apoi, Pasa a precizat că partidele ar putea apela apoi la alegerile anticipate.

Pe același subiect, Mihai Isac a spus: „În pofida ideologiei și a agendelor politice diametral opuse, acest scenariu este susținut de o parte dintre liderii de opinie ca fiind un rău necesar pentru a demara procesul de dezoligarhizare a R. Moldova, în mod special în domeniul justiției, serviciilor secrete și forțelor de ordine.”

Isac a spus că un astfel de scenariu a fost susținut de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, lider de facto PSRM, și alți socialiști, dar „este puțin probabil ca acest moment să se producă un astfel de scenariu care ar duce la o scindare în blocul ACUM”.

4. Coaliție între PD, Partidul Ilan Șor și „dezertorii” din PSRM

Partidul Ilan Șor este văzut în general ca un instrument al PD, formațiune care ar putea să-l țină pe Șor afară din închisoare, în ciuda condamnării sale de primă instanță pentru „furtul miliardului” din 2014.

Cei trei independenți din Parlament sunt, de asemenea, considerați apropiați de Partidul Șor, oferind PD-ul un control de facto a 40 de locuri în Parlament. Nu este exclus faptul că PD ar putea încerca să recruteze 11 „transfugi” din PSRM pentru a guverna fără a fi nevoit să facă o alianță formală cu celelalte două mari blocuri.

„Unul dintre cele mai probabile scenarii este un guvern format de PD, Partidul Ilan Șor, independenți și dezertori socialiști”, a spus Tăbârță. „Un scenariu similar a fost aplicat în Parlament în 2015-2016”.

Cu toate acestea, toți cei 35 de deputați PSRM din viitorul legislativ au ținut marțea trecută o conferință de presă la care au exclus posibilitatea de a sari din barca PSRM și au semnat un angajament în acest sens.

PD pare să se pregătească pentru posibilitatea ca, în cazul eșuării acestor negocieri cu toate partidele, legea supremă să fie modificată astfel încât să permită guvernului actual, ieșit din funcțiune, să rămână la guvernare timp de încă 18 luni și să nu fie organizate alegeri anticipate.

Totuși, săptămâna trecută, într-un interviu, liderul PD Vlad Plahotniuc a avertizat asupra „unor efecte foarte grave asupra economiei și societății” în cazul unei alegeri anticipate.

Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
Analiză: Ciondănelile post-electorale ar putea modela viitorul R. Moldova

Analiză: Ciondănelile post-electorale ar putea modela viitorul R. Moldova

Buletine de vot scoase de la tipar pentru alegerile parlamentare de la Chișinău, de pe 24 februarie 2019. Foto: CEC

Forțele de stânga au ieșit câștigătoare la alegerile din R.Moldova, dar totuși fără ca niciun partid din rândul lor să obțină suficiente locuri în viitorul Parlament pentru a conduce de unul singur, astfel că negocierile politice ulterioare vor determina dacă țara va rămâne pe drumul pro-European sau se va îndrepta spre un curs mai apropiat de Rusia, se arată într-o analiză a Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova. 

Partidul pro-rus al Socialiștilor din Moldova, PSRM, precum și partidul naționalist, anterior pro-european, PDM, au ieșit drept câștigătoare în alegerile parlamentare de duminica trecută din Republica Moldova, unul pe lista națională, iar celălalt pe cele circumscripțiile uninominale, ca număr de mandate.

Dar după această perioadă de guvernare a PDM din ultimii ani, marcată de scandaluri majore de corupție și lupte ale democraților adversarii și foștii săi aliați, provocarea acum pentru partidele care au trecut pragul de accedere în Parlament este de a aduna o majoritate cu care să guverneze.

Noua majoritate va determina, de asemenea, dacă Moldova va continua pe calea sa europeană sau va lua o nouă direcție, apropiindu-se de Moscova.

În concluzie, în Parlamentul următor vor fi reprezentate în total patru partide: PSRM va avea 35 de mandate în legislatura de 101 locuri; PDM va avea 30, în timp ce ACUM, un bloc politic format din două partide proeuropene – PAS și PPDA – vor avea 26 de mandate.

Al patrulea partid, de factură pro-rusească și condus de primarul condamnat al Orheiului, Ilan Șor, va fi reprezentat de opt parlamentari. Alți trei candididați independenți vor intra în Parlament.

Strategii post-electorale

Președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, care este liderul de facto al PSRM, a declarat luni că el și partidul său vor aștepta un timp înainte de a decide ce să facă despre încercarea de a forma o coaliție de guvernământ pentru a vedea cum va alege Comisia Electorală Centrală (CEC) să se ocupe de numeroasele acuzații de fraudă din ziua votării.

„Pentru a emite o opinie dacă alegerile au fost sau nu legitime, fie că a fost sau nu frauduloase, trebuie să așteptăm deciziile finale ale organelor se vor ocupa de aceste probleme”, a spus Dodon.

Cu toate acestea, negocierile din spatele scenei ar fi putut deja fi demarate.

Liderul PDM Vlad Plahotniuc a declarat că partidul său este dispus să negocieze un potențial guvern de coaliție cu orice partid care a trecut pragul electoral sau cu candidați independenți după validarea mandatelor lor.

„Nu există restricții privind criteriile pe care trebuie să le îndeplinească partenerii de dialog – nici doctrina, nici diferențe de opinie din trecut”, a spus Plahotniuc.

El a insistat, de asemenea, că PDM este deasupra „orgoliilor personale”.

Dar blocul pro-european ACUM a sugerat că nu ar accepta rezultatele, denunțând alegerile drept „cea mai întunecată pagină din istoria Moldovei” de la independența față de Uniunea Sovietică în 1991.

„Noi, blocul ACUM [ACUM], nu recunoaștem că alegerile sunt libere și corecte. Am acumulat dovezi și informații despre frauda comisă în ziua alegerilor”, a declarat co-președintele ACUM, Maia Sandu.

Ea a menționat că toate probele pe care le-a strâns blocul vor fi formulate într-un raport care va fi lansat cât mai curând posibil.

Principalul ONG care a monitorizat procesul electoral în Moldova, Promo-LEX, a remarcat peste 400 de incidente sau încălcări ale legii, dar a concluzionat că, în general, alegerile au fost libere.

Cu toate acestea, peste 38.000 de cetățeni moldoveni care trăiesc în regiunea separatistă transnistreană au fost aduși într-o manieră organizată pentru a vota, potrivit filmărilor adunate de mass-media independentă din R. Moldova.

Au fost vehiculate suspiciuni că fiecare votat ar fi fost plătit cu sume de până la 20 de dolari pentru votul său, PSRM, PDM și Partidul Șor fiind acuzate de acest lucru de către rivalii lor politici.

Părțile au negat oferirea de mită. Cu toate acestea, unii oameni au recunoscut pe camera de filmat că au primit bani pentru voturile lor.

PDM încearcă să-și extindă conducerea

Analiștii politici consideră PDM drept marele câștigător al zilei de duminică, însă partidul va trebui să depășească anumite probleme pentru a aduna o majoritate de guvernământ și să rămână la putere.

„PDM va încerca să stabilească o majoritate, bazându-se pe sprijinul partidului Ilan Șor, al candidaților independenți și al unor parlamentari care vor fi convinși prin diverse metode de a se alătura unei eventuale coaliții guvernamentale formate în jurul democraților”, a declarat expertul politic Mihai Isac pentru BIRN .

În trecut, PDM a fost acuzat că folosește mită sau amenințări pentru a convinge alți deputați să se alăture sau să-și părăsească partidele. Partidul a negat acest lucru.

Între timp, analistul politic Dumitru Minzarari a scris pe pagina sa de Facebook că, în opinia sa, PSRM -ul lui Dodon va dori să coabiteze cu PDM în următorul guvern, alternativa fiind ca PDM să îi racoleze o parte din deputați.

PSRM ar fi interesat mai mult să fie formal în coalitie cu PDM, pentru că în alternativă va „dărui” oricum deputații necesari. Participarea formală le va permite să pretindă la fotolii în guvern”, a scris Mînzărari pe Facebook.

Isac a subliniat că PDM și PRSM au cooperat în trecut, în ciuda faptului că fiecare acuză cealaltă parte că sunt marionete ale Moscovei sau Bruxelles-ului.

„În ultimii ani, PDM și PRSM s-au prezentat între Moscova și Bruxelles ca oameni de paie. Dar, de fapt, ei au cooperat pe anumite obiective majore comune, cum ar fi sistemul electoral mixt „, a spus Isac.

Analistul român, Armand Goșu, a scris într-un editorial pe site-ul Contributors.ro că poate vedea trei scenarii posibile în care PDM ar putea avea majoritatea și astfel să-și extindă perioada de guvernare.

„Plahotniuc fură deputați de la alte partide și-și face majoritate simplă; mare coaliție între democrați și socialiști (67 deputați din 101); alegeri parlamentare anticipate în vară, odată cu cele locale”, a sugerat Goșu.

Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
ANALIZĂ: Alegerile din Moldova nu s-au desfășurat pe picior de egalitate pentru toate partidele

ANALIZĂ: Alegerile din Moldova nu s-au desfășurat pe picior de egalitate pentru toate partidele

Campania electorală în R. Moldova a fost una murdară, opinează analiștii politici

Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie din Moldova a fost una extrem de murdară, spun analistii, iar partidele proeuropene au fost cele mai frecvente ținte, se arată într-o analiză a portalului de limbă engleză Balkan Insight , citat de EvZ Moldova.

Moldova este la doar câteva zile distanță de alegerile parlamentare, dar chiar înainte de votare, criticii guvernului vorbesc despre greșelile dintr-o campanie marcată de abuzuri privind folosirea resurselor adminitrative, de trucuri murdare sau de brațul lung al Rusiei.

Mizele sunt ridicate, având în vedere echilibrul delicat al republicii sovietice între integrarea în rândul țărilor occidentale și cultivarea vechilor legături cu Moscova.

Preț de 10 ani de la „Revoluția Twitter” din 2009 împotriva comuniștilor de atunci, Moldova a parcurs calea integrării în Uniunea Europeană, dar scandalurile de corupție și derapajele democratice au deteriorat relațiile cu Bruxelles-ul.

Analistii susțin ca forțele pro-europene din cadrul opoziției au fost vizate în mod incorect de Partidul Democrat si partidele pro-ruse. Cu majoritatea mijloacelor de informare în masă afiliate marilor partide și a resurselor de stat aflate la dispoziția PD, aceștia susțin că terenul pe care se joacă această partidă politică nu este la fel pentru toți jucătorii implicați.

Mai mult de 80% din mass-media din Moldova este concentrată în mâinile partidelor politice, potrivit unor rapoarte independente de la Chișinău. „Prima impresie este că a fost o campanie destul de urâtă”, a declarat analistul politic Ion Tăbârță.

„Chiar dacă nu au existat până acum dezvăluiri șocante, a fost o campanie destul de disproporționată, iar forțele celor implicați în alegeri nu au fost egale”, a declarat el pentru BIRN.

Socialiștii pe primul loc

Ion Tăbârță a mai declarat că PD a exploatat resursele de stat pentru a influența alegătorii și că partidul de guvernământ a avut un pact de „neagresiune” nescris cu partidul prorus PSRM, ambele țintinând aproape exclusiv înspre blocul politic proeuropean ACUM, o alianță dintre Partidul Acțiune și Solidaritate, PAS, condus de Maia Sandu și a Platforma Demnitate și Adevăr, PPDA, a lui Andrei Năstase.

De asemenea, amestecat în această poveste este și partidul pro-rus, condus de Ilan Shor, condamnat în primă instanță pentru furtului unui miliard de dolari americani în 2014. Partidul său este văzut în general de către analiști ca un proiect al PD menit să atace opoziția, dar și să atace PSRM.

„Partidul Șor este un fel de buldog care fost asmuțit asupra opoziției pro-europene de centru-dreapta”, a spus Tabarta. „Blocul politic ACUM a fost împiedicat de unele obstacole și a fost denigrat de către mass-media subordonate politic”, a mai adăugat el.

Un sondaj publicat pe 5 februarie de Institutul Internațional Republican (IRI) a pus PSRM în top cu 39% din opțiunile alegătorului, urmat de PD cu 14%, PAS cu 13% și PPDA cu 9%. Ultimele două formează blocul ACUM.

Cartea rusească

Rusia și-a făcut preferințele extrem de clare, căutând o victorie socialistă care ar oferi sprijin pentru președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, văzut pe scară largă ca lider de facto al Partidului Socialist. „Implicarea Moscovei a fost masivă ca de obicei”, a spus expertul politic Mihai Isac.

„Kremlinul și-a transmis mesajul prin mass-media de limbă rusă, cât și prin Biserica Moldovei, care este subordonată Patriarhiei Rusiei”, a declarat Isac pentru BIRN. De asemenea, el a acuzat partidul de guvernământ că încearcă să înăbușe votul diasporei, acolo unde trăiesc circa un milion de moldoveni.

Moldovenii din România, Europa de Vest și Statele Unite tind să voteze pentru partidele proeuropene, de centru-dreapta, iar cele din Rusia favorizează Socialiștii.

„O problemă deosebită este reprezentată de discriminarea, sub diferite pretexte, a alegătorilor din diasporă, unde au fost organizate puține secții de votare”, a spus Isac.

Președintele rus Vladimir Putin s-a înscris și el personal în campanie, primindu-l pe Dodon la Kremlin luna trecută și promițându-i sprijin pentru mărfurile moldovenești exportate în Rusia. Acestuia i s-a mai promis sprijin pentru eliminarea unor penalități pentru moldovenii care trăiesc în Rusia și regimul de ședere în această țară.

Piloții ca pioni

La 11 februarie, Dodon a anunțat că doi piloți moldoveni de elicopter, care au fost capturați în Afganistan de către talibani în noiembrie 2015 au fost eliberați grație Moscovei. Potrivit versiunii oficiale a comunicării, eliberarea lor ar fi fost negociată de un ONG condus de Igor Ceaika, un prieten al lui Dodon și fiul Procurorului General aș Rusiei, Yuri Chaika. Dodon a făcut anunțul după o întâlnire cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasnețov.

„Fără sprijinul prietenilor noștri din Federația Rusă, eliberarea piloților moldoveni din captivitate ar fi fost imposibilă”, a spus Dodon. El a menționat că el și ambasadorul au făcut schimb de opinii cu privire la campania electorală. PD l-a acuzat pe Dodon de exploatarea situației celor doi piloți pentru câștiguri politice.

Mai multe zile la rând, ONG-ul lui Igor Ceaika a refuzat diplomaților moldoveni permisiunea de a vedea piloții. El a declarat că autoritățile de la Chișinău sunt „isterice” și a spus că, în prezent, piloții primesc tratament, după care vor fi eliberați după alegerile parlamentare. Conform Constituției Republicii Moldova, președintele nu trebuie să fie membru sau să susțină în mod explicit vreun partid. Dar asta nu a împiedicat soția lui Dodon să sprijine socialiștii prin fundația ei caritabilă „Din Suflet”.

Share our work