Poroșenko a promulgat legea prin care se vor închide treptat școlile minorităților, inclusiv cea română

Poroșenko a promulgat legea prin care se vor închide treptat școlile minorităților, inclusiv cea română

 

Ministrul Educației de la Kiev, Lilia Grinevici

Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a promulgat, luni seară, legea care va pune în aplicare noua reformă a educației din Ucraina și care stipulează închiderea treptată a școlilor cu predare în limba maternă pentru minorități, inclusiv cea a românilor, relatează TSN. „Ucraina a demonstrat și va demonstra în continuare o atitudine față de minoritățile naționale care corespunde cu obligațiile noastre internaționale, care este în concordanță cu standardele europene, fiind un model pentru țările vecine”, a subliniat Petro Poroșenko. El a mai afirmat că noua lege sporește rolul utilizării limbii ucrainene în procesul de învățământ. În același timp, Președintele Ucrainei a subliniat importanța respectării în timpul procesului de învățământ a drepturilor minorităților naționale din țară.

Noua lege a educaţiei din Ucraina prevede introducerea treptată a noului sistem şi, prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limbă română cu discipline care vor fi predate în limbă ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare şi a grădiniţelor). Predarea materiilor în limbă română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022, reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027-în clasele superioare (9-12).

Reforma sistemului de învăţământ din Ucraina a stârnit un val de critici, comunitatea de români din Ucraina vorbind despre un proces de lichidare a şcolilor româneşti şi de ucrainizare a minorităţilor etnice. În acest sens, a fost semnat un apel către preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, prin care se solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerată a fi una care ar putea genera noi conflicte şi instabilitate în ţară. Chiar și președintele României, Klaus Iohannis și-a anulat vizita oficială pe care ar fi urmat să o întreprindă la Kiev, fapt de care l-a anunțat săptămâna trecută pe Poroșenko la Adunarea Generală a ONU de la New York.

Negocieri cu Ungaria și România

Pe de altă parte Ministrul educației și ştiinței din Ucraina, Lilia Grinevici, a salutat promulgarea de către preşedintele Petro Poroşenko a noii Legi ucrainene a învăţământului şi a subliniat că a convenit deja asupra unei întâlniri cu ministrul resurselor umane din Ungaria, la jumătatea lunii octombrie şi a unei întâlniri cu ministrul român al educației, pe 27 septembrie.

Grinevici a amintit în acest sens că Ministerul de Externe al Ucrainei a purtat consultări cu ambasadorii acestor țări și a explicat particularităţile procesului de implementare a articolului lingvistic din noua Lege a educaţiei, care a nemulţumit minorităţile română şi maghiară.

„Am susţinut că nu restrângem drepturile copiilor care aparţin minorităților naționale, ci, mai degrabă, extindem aceste drepturi. Argumentul este că astăzi, copiii care învaţă în școli cu predarea în limbi minoritare din clasa I până în clasa a XI-a studiază toate materiile numai în limba maternă a acestor minorități și, din păcate, nu stăpânesc limba ucraineană” – a explicat ministrul. Totodată, Lilia Grinevici şi-a exprimat convingerea că relațiile Ucrainei cu țările vecine nu se vor deteriora. „Când discutăm despre modalități concrete de implementare a acestei legi, se elimină multe speculații politice și mituri. Vom elabora un plan comun în cadrul consultărilor bilaterale despre cum să facem astfel încât să extindem posibilităţile acestor copii”, a declarat oficialul ucrainean, citată de Rador.

Posibile amendamente

Ministrul ucrainean al Educației a mai remarcat că posibilitatea introducerii unor amendamente la această lege poate fi luată în calcul numai după o discuție extinsă a experților cu privire la acest subiect. „Putem face modificări, dar numai după discuții extinse la nivel de experți. Pentru popoarele autohtone, de asemenea, se menţine dreptul de a studia toate materiile în limba minorității naționale, deoarece ne dăm seama că popoarele autohtone nu au nicio altă ţară vorbitoare a limbii lor. Aici este foarte importantă dezvoltarea terminologiei educaționale și științifice. Legea nu stabileşte lista popoarelor autohtone, ci doar dreptul acestor popoare” , a conchis ea.

Share our work
R. Moldova va avea ca nou sistem votul mixt, PPE cere suspendarea ajutoarelor financiare europene

R. Moldova va avea ca nou sistem votul mixt, PPE cere suspendarea ajutoarelor financiare europene

Parlamentarii de la Chișinău au votat, joi dimineață, în cea de-a doua lectură, proiectul de lege ce prevede schimbarea actualului sistem de vot proporțional cu unul mixt, în varianta agreată de PD și PSRM. Cele două formațiuni au mai avut sprijinul și fracțiunii PPEM, condusă de facto de fostul premier proeuropean, Iurie Leancă. Totul s-a făcut în ciuda avertismentelor repetate de la Bruxelles ca sistemul de vot să nu fie schimbat, ca urmare a avizului recent dat în acest sens de către Comisia de la Veneția. Astfel, 74 de parlamentari au votat pentru acestă schimbare.

Ca urmare a ignorării avizului Comisiei de la Veneția și continuarea procedurilor de schimbare a sistemului de vot, cea mai mare și influentă familie politică la nivel european PPE, a cerut joi suspendarea finanțărilor pentru R. Moldova. „Având în vedere situația creată și ignorarea completă de către PD și PSRM a recomandărilor Comisiei de la Veneția, precum și a celor venite din partea Uniunii Europene, PPE cere Comisiei Europene să stopeze toate finanțările pentru Republica Moldova, precum și revizuirea Acordului de Asociere RM-UE”, a declarat astăzi liderul PPE, Joseph Daul.

Democrația în pericol

El a mai adăugat că ce s-a întâmplat astăzi în Parlamentul de la Chișinău nu are nicio legătură cu democrația și întărirea statului de drept, ci mai degrabă cu consolidarea puterii în mâinilor anumitor politicieni. „Este rușinos că Parlamentul Republicii Moldova a ales astăzi pentru cetățenii săi autoritarismul în locul democrației, corupția în locul transparenței și haosul în locul statului de drept. Este extrem de regretabil faptul că 74 de membri ai Parlamentului au ales să consolideze autocrația Partidului Democrat și cel Socialist în frunte cu liderul acestora Plahotniuc, în loc de a apăra interesele cetățenilor”, a completat Daul. De altfel, UE a declarat în premieră, prin oficialii săi, că ajutoarele financiare, în speță acele 100 de milioane de euro drept asistență macrofinanciară, vor fi condiționate și politic. Puterea de la Chișinău a decis să ignore aceste avertismente și a luat decizia schimbării sistemului de vot, fapt ce va atrage urmări din partea Bruxellesului.

Dodon promulgă pe repede-înainte

Președintele Igor Dodon a promulgat și el rapid legea, la numai patru ore de la votare. „Câteva clipe în urmă am promulgat Legea cu privire la trecerea la sistemul electoral mixt. Felicit toți cetățenii Republicii Moldova cu această ocazie. Consider că începe o nouă filă în istoria modernă a Republicii Moldova.Vom munci în continuare pentru atingerea tuturor obiectivelor anunțate. Moldova are viitor!”, a scris Dodon pe pagina de Facebook, cel care în trecut bloca orice inițiativă venită din Parlament.

Întrebat de jurnaliști când ar putea fi promulgat documentul, președintele Parlamentului Andrian Candu a declarat că este de părerea că documentul ar putea fi semnat de președinte abia peste câteva zile, deoarece redactarea documentului durează ceva timp de obicei. Nu și de data aceasta, promulgarea fiind cea mai rapidă de la instalarea lui Dodon în fruntea țării.

Share our work