de Razvan Iorga | oct. 30, 2017 | Balcani, Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Deputatul liberal, Daniel Gheorghe, a iniţiat un proiect de lege care prevede posibilitatea ca etnicii români din afara graniţelor ţării şi care fac parte din comunităţile româneşti din afara României să poată solicita cetăţenia română, motivând că acest lucru ar contribui la redresarea demografiei. „În prezent, pe criteriul civic al redobândirii cetăţeniei române, se califică descendenţii cetăţenilor Regatului României sau României Mari de până la schimbările teritoriale din 1940, printre care se numără minoritari, alogeni, din Ucraina şi Republica Moldova. (…) În schimb, etnicii români aflaţi în statele din jur, dintre care mulţi şi-au păstrat identitatea românească cu mari sacrificii, nu au dreptul să redobândească cetăţenia română pentru că părinţii şi bunicii lor nu au fost cetăţeni români, ei fiind născuţi în teritorii care nu au aparţinut României”, se precizează în expunerea de motive a proiectului de lege.
Inițiatorul Daniel Gheorghe este de părere că alegerea de a se stabili în ţară făcută de etnicii români care vor dobândi cetăţenia română, conform prezentului proiect de lege, va contribui la redresarea tendinţelor demografice negative”. De asemenea, în documentul citat se precizează că Actuala formă a Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, îi tratează pe etnicii români la fel ca pe străini, textul normativ nefăcând distincţie între cele două categorii de cetăţeni.
„Cetăţenii îşi plătesc din mijloace proprii contravaloarea paşaportului ori a cărţii de identitate sau costurile transcrierii actelor de stare civilă (certificate de naştere, de căsătorie). Statul Român nu achită niciunul dintre aceste costuri. Impactul asupra protecţiei sociale este de asemenea zero, din moment ce în România majoritatea prestaţiilor sociale de care beneficiază populaţia, gen pensii, ajutoare de şomaj, asigurări sociale şi de sănătate se acordă pe baze contributive, adică celor care au contribuit la fondurile respective, nicidecum tuturor cetăţenilor fără deosebire”, adaugă Daniel Gheorghe, citat de Mediafax.
Potrivit textului legislativ, „Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română, persoanelor de origine română şi celor aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi – armâni, armânji, aromâni, basarabeni, cuţovlahi, daco-români, fărşeroţi, herţeni, istro-români, latini durnăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureşeni, megleniţi, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, români (rumâni) timoceni, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus – denumite români de pretutindeni”.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.21/1991 a cetăţeniei române, republicată, a fost depusă la Senat în calitate de primă camera sesizată şi este susţinută de parlamentari PNL şi ai minorităţilor.
de Razvan Iorga | oct. 12, 2017 | Principal, R. Moldova, România, Știri, UE
Un număr de 34 de deputați din Parlamentul Republicii Moldova au semnat, joi, o inițiativă legislativă care prevede modificarea articolului 13 din Constituție, mai precis înlocuirea sintagmei de „limbă moldovenească” cu limba română. „Am colectat semnăturile necesare pentru ca să purcedem la modificarea articolului 13 din Constituție. Astăzi, fracțiunea PLDM va expedia proiectul Curții Constituționale spre avizare. Sperăm că în viitorul apropiat, prin votul tuturor deputaților, vom modifica acest articol din Constituție și vom reveni la adevărul istoric”, a declarat liderul fracțiunii PLDM din Parlament și inițiatorul acestui proiect de lege, Tudor Deliu. Cei 34 de semnatari ai acestui proiect de lege sunt cei de la PLDM, PL, PPEM și o serie de deputați de la PD.
Săptămâna trecută, președintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat că Limba română este limba oficială în Republica Moldova și, într-un anumit context, autoritățile vor reveni la modificarea Constituției în ceea ce privește limba de stat.
„Limba română este limba oficială a Republicii Moldova, este și decizia Curții Constituționale. Însă inițiativa la care ne referim noi se referă strict la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și se referă complet la alt subiect și alte decizii a Curții Constituționale… Consider că, într-un anumit context, va fi nevoie și de modificarea articolului 13 (Limba de stat – n.r.)”, a menționat el.
de Razvan Iorga | mai 23, 2017 | R. Moldova, Știri
Autoritățile R. Moldova vor să creeze un cadrul mult mai restrictiv pentru a-și proteja spațiul informațional de intervențiile străine de propagandă, cu accent pe cele rusești. Peisajul mediatic este dominat de presa de limbă rusă, acolo unde principalele televiziuni retransmit posturi rusești cu tot cu mesajele politice aferente. „Este o problemă care este bine cunoscută, nu este doar pentru Republica Moldova și este o susținere foarte clară referitor la necesitatea combaterii propagandei. Însă, iarăși într-un context foarte clar, public, în lipsa atingerii unor interese și unor drepturi și unor libertăți fundamentale”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al principalului partid de guvernare – PD, Vitalie Gămurari, într-un briefing de presă. El a precizat că această problemă este una a întregii regiuni, iar state precum Ucraina și România se confruntă cu același fenomen.
De asemenea, o mișcare în acest sens a fost anunțată și de către președintele Parlamentului, Andrian Candu, în cadrul unui interviu pentru presa de la Chișinău. „ Și aici mă refer la o chestiune care a fost invocată de multe ori, inclusiv în discuții cu reprezentanții mass-media în săptămâna libertății presei – accesul la informație. Doi – tot ce înseamnă media online, inclusiv rețelele de socializare, fiindcă și ele devin surse foarte importante pentru noutăți, dar și mijloc de informare a populației. Trei – sistemul de securitate informațională, inclusiv reglementarea folosirii dronelor. Patru – promovarea producției locale și, prin urmare, lupta împotriva dezinformării și propagandei”, a spus Candu.
În prezent, piața de publicitate pentru mass-media din R. Moldova se află în regim de monopol și este coordonată doar de câteva grupuri media foarte puternice, fapt ce sufocă funcționarea instituțiilor media de talie mijlocie și mică, precum și presa locală. Tot acestea sunt, în mare parte, care retransmit posturile rusești cu puternice mesaje politizate împotriva Occidentului.
de Anatol Terzi | mart. 30, 2017 | R. Moldova, Uncategorized @ro
Lupta instituțională dintre Președinție și Parlament ar putea lua o nouă turnură în Republica Moldova. Acțiunile politice repetate ale președintelui Igor Dodon împotriva Legislativului și a Executivului ar putea determina o ripostă din partea acestora. Președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, a declarat joi că și președintele R. Moldova ar putea fi lipsit de imunitate, la fel ca parlamentarii, așa cum prevede un proiect de lege privind modificarea Constituției în ceea ce privește imunitatea deputaților în fața organelor de justiție. Documentul a fost votat joi în primă lectură în Parlamentul de la Chișinău.
„Dacă vorbim despre reducerea competențelor președintelui, eventual, de ce nu? cu toții trebuie să fim egali în fața legii, inclusiv și președintele R. Moldova”, a declarat Candu, întrebat dacă și președintele ar trebui lipsit de imunitate în fața justiției, la fel ca parlamentarii. El a mai spus că tentativa lui Dodon de organizare a referendumului nu este decât o acțiune politică populistă, dar care va costa statul foarte mulți bani, sume ce ar putea fi direcționate spre scopuri mai bune în favoarea cetățenilor. „Ce ține de legalitate, încă de pe vom mai exprima pe marginea decretului semnat pentru că încă se examinează legalitatea introducerii întrebărilor în acest referendum consultativ”, a declarat Candu.
Dodon, invitat să coboare cu picioarele pe pământ
El a mai spus că ideea lui Dodon este populistă și că acesta ar costa în jur de 50-60 de milioane, bani care nu sunt în conturile statului și că oricum aceștia ar putea fi folosiți pentru majorarea pensiilor. Candu a mai spus că, în Europa, numărul de deputați diferă și că nu este proporțional cu cel al populației. El a precizat că, dacă Dodon a dat exemplul Germaniei privind reprezentativitatea în Parlament raportat la numărul de cetățeni, atunci de ce să nu se concentreze și pe limitarea competențelor prezidențiale, așa cum se prezintă prerogativele președintelui Germaniei.
„Cei care zboară în tot felul de idei năstrușnice să coboare puțin (cu picioarele -n.r.) pe pământ și să mai discute cu oamenii (…)Să mergem în teritoriu s vorbim și să întrebăm cetățenii, profesorul sau medicul, ce e mai important pentru el: să-i majorăm salariul, să îi asigurăm viața mai bună, sau să ne luptăm noi pe instituții în privința competențelor”, a spus Candu cu referire la retorica lui Dodon.
Ce prevede proiectul de lege privind ridicarea imunității parlamentarilor
Proiectul de lege propus de PD ce vorbește despre modificarea Constituției la capitolul imunitate pentru parlamentari în fața organelor de lege a fost votat joi în primă lectură de către parlamentari. Pentru susținerea sa au votat parlamentarii de la PD și PLDM, precum și deputații independenți. Împotriva proiectului au votat cei de pe zona de stânga, respectiv PSRM și PCRM. Aceștia din urmă au acuzat faptul că astfel se va da mână liberă puterii pentru comiterea de abuzuri. Pentru a liniști spiritele, deputatul PD Sergiu Sîrbu, unul dintre inițiatorii proiectului a încercat să- liniștească pe colegii săi din Parlament.
„Dacă eu nu am încălcat legea, nu are de ce să-mi fie frică. Indiferent că eu sunt deputat sau nu, aceste temeri și îngrijorări sunt în zadar. Vă asigur că vă vom proteja de toate abuzurile și nu vom permite ca niciun fir de păr să cadă de pe Dvs.”, a declarat Sârbu. Comuniști, cât și socialiștii, au spus că nu vor vota niciodată un astfel de proiect de lege care ar putea permite anchetatea selectivă și abuzivă a lor din partea puterii. Pe aceeași poziție cu ei s-a situat recent și președintele Igor Dodon, asta deși a pledat în campania electorală pentru egalitate în fața legii, inclusiv pentru oamenii politici. Între timp, acesta și-a schimbat viziunea, odată ajuns președinte, și nu mai dorește introducerea unor asemenea modificări.
Mai exact, proiectul PD vrea modificarea alineatul 3 al articolului 70 din Constituția Republicii Moldova ce prevede că „Deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa”.
