Coada lui Rogozin și visurile umede de votcă și caviar
Ca să folosim limbajul de lemn din epoca sovietică, Rusia nu contenește în „a se amesteca în treburile interne” ale R. Moldova. Stat pe care îl hărțuiește constant mai pe la toate colțurile. În plină campanie electorală, tovarășul Dmitri Rogozin, vicepremier al Federației Ruse, va veni iar pe plaiurile Moldovei, și alea constituționale și cele separatiste, pentru a băga mortul în casa moldovenilor, pe aceleași ritmuri de kazaciok.
Mai precis este vorba de vizita pe care o întreprinde, la Chișinău și Tiraspol, la începutul lunii octombrie. După ce Rusia și-a trimis iscoadele la Chișinău, în persoana inspectorilor Serviciului Federal de supraveghere în domeniul fitosanitar şi veterinar, Rosselhoznadzor, acum va trimite și „artileria grea”. Aceasta va fi reprezentată de flamboaiantul Rogozin, un personaj sinistru și dezbinător. Unul care nu ar în fișa postului decât misia otrăvirii R. Moldova cu tot felul de mere politice stricate.
Pe post de zeiță Eris, Rogozin va veni chipurile să fluture ramura de măslin în fața decidenților de la Chișinău. Sau mai degrabă foaia de parcurs plină de capcane politico-economice pe care Chișinăul ar trebui să o semneze în alb. În fapt, aceasta nu reprezintă decât o succesiune de elemente constitutive ale unui șantaj ce are ca singur scop distragerea atenției Chișinăului de la implementarea reformelor cerute de un document similar din partea UE. Un document despre ale cărui prevederi a trebuit să aflăm, pe surse, din presa rusă. Curat transparent! În cazul în care acele cerințe ar fi îndeplinite de guvernanții de la Chișinău, Rusia ar urma să își arate bunăvoința și milostivenia prin ridicarea embargoului economic impus produselor moldovenești pe piața Federației Ruse.
Chiar dacă în ultimii doi ani de zile, R. Moldova a arătat că și-a putut reorienta cu succes exporturile, inclusiv din punct de vedere calitativ, în proporție de două treimi (64%) spre piețele europene. Evident, cea românească constituind principala destinație de export. Deci, se poate, iar Rusiei îi dispar aceste elemente de șantaj politico-economice pe care nu ezită să le uziteze ori de câte ori are nevoie. Tocmai de aceea, misiunea lui Rogozin este să vină la Chișinău pentru a-și băga din nou coada în politica internă a R. Moldova în prag de alegeri prezidențiale.
Vizita acestuia este în strânsă conexiune cu una dintre principalele teme de campanie ale candidatului socialist la fotoliul prezidențial, Igor Dodon. Așa că încercarea lui Rogozin de reorientare a fluxului comercial extern al R. Moldova către Rusia nu constituie decât o ridicare a mingii la fileu pentru Dodon. În subsidiar, oferta ridicării embargoului pentru Chișinău nu este decât o reeditare a ofertei de împrumut de câteva miliarde de dolari, făcute la finalul lui 2013, către președintele de la Kiev, Viktor Ianukovici. O încercare disperată pe ultima sută de metri de a schimba macazul politic orientat spre UE al Chișinăului. Și știm foarte bine la ce a dus ulterior acest lucru pe Maidanul din Kiev.
De menționat este și dubla măsură cu care Rusia lucrează în regiune. Acele sofisme și minciuni cu care operează atât de abil în această zonă. La București, mesajul Rusiei este altul și anume că R. Moldova este deja în familia europeană și că numai cetățenii decid viitorul lor, așa cum a precizat abilul ambasador al Rusiei în România. Ori, domnule Kuzmin, pe cetățenii R. Moldova nu îi coafează atât titlu de „cetățean european” și „familia europeană”, vorbe ambalate frumos ce acoperă un conținut inexistent, cât nivelul de trai la care râvnesc pentru ei și familiile lor. Titlurile și medaliile nu mai țin de foame, ca în epoca sovietică. Oamenii din R. Moldova tânjesc doar spre un viitor mai bun, în care să trăiască mai bine și pe care, la ora actuală, doar Uniunea Europeană poate să îl ofere.
Concluzia pe EvZ Moldova
Un singur candidat va participa la alegerile prezidenţiale de la Chişinău. Este vorba despre Marian Lupu, care participă din partea Alianţei pentru Integrare Europeană.
Parlamentul de la Chişinău a stabilit vineri data de 16 decembrie pentru alegerea preşedintelui ţării. Parlamentul urma să aleagă preşedintele la 18 noiembrie, dar scrutinul nu a avut loc pentru că nu a fost înregistrat niciun candidat. Republica Moldova nu are un preşedinte ales de peste doi ani, iar dacă legislativul nu va reuşi să-l aleagă pe şeful statului, va fi dizolvat şi vor fi organizate noi alegeri anticipate, care ar fi al patrulea scrutin parlamentar în mai puţin de trei ani. Preşedintele Republicii Moldova este ales cu votul a 3/5 dintre deputaţi
Alegerile prezidenţiale în Rusia au fost fixate pe 4 martie 2012 prin votul dat vineri de Consiliul Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus. În cadrul unei sesiuni plenare, 142 de senatori prezenţi în sală s-au pronunţat pentru această dată. Obligaţia fixării alegerilor prezidenţiale revine, prin Constituţie, camerei superioare a parlamentului rus, iar o decizie în acest sens trebuie luată nu mai devreme de 100 de zile înainte de scrutin şi nu mai târziu de 90 de zile înainte de ziua votului. Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunţat însă încă din 22 iulie că Rusia va desfăşura alegerile prezidenţiale la 4 martie 2012, la acea dată neştiindu-se cine va candida la şefia statului. În principiu, alegerile urmau să aibă loc la 4 sau 11 martie, ‘însă cum ziua de 11 este lucrătoare, alegerile se vor desfăşura la 4 martie’, a declarat un purtător de cuvânt al CEC. Premierul rus Vladimir Putin a decis ca ziua de duminică 11 martie 2012 să fie declarată lucrătoare, în timp ce 9 martie, vineri, va fi zi de sărbătoare. Scopul acestei decizii este de a permite ca ruşii să se odihnească timp de trei zile la rând, deoarece 8 martie este zi de sărbătoare, Ziua internaţională a femeii. CEC informase anterior că, potrivit legislaţiei în vigoare, alegerile prezidenţiale nu pot avea loc într-o zi de sărbătoare.
Premierul moderat kirghiz Almazbek Atambaiev a obţinut peste 60 la sută din voturi la alegerile prezidenţiale din Kîrgîzstan, potrivit primelor rezultate oficiale publicate duminică de Comisia Electorală Centrală. Atambaiev a obţinut 63,94 la sută din voturi, conform rezultatelor anunţate după numărarea voturilor provenite de la 8 la sută din secţii. Principalii săi contracandidaţi, naţionaliştii Adkhan Madumarov şi Kamcibek Taciev, au obţinut 15,44 la sută şi, respectiv, 14,67 la sută din voturi, transmite Agerpres. Alegătorii din Kîrgîzstan au votat duminică pentru desemnarea unui nou preşedinte, într-un scrutin tensionat care ar trebui să asigure stabilitatea fostei republici sovietice, teatrul unei revoluţii sângeroase urmate de violenţe etnice în 2010. Adkhan Madumarov a denunţat „nereguli fără precedent” în desfăşurarea scrutinului, afirmând că va recurge la toate mijloacele legale pentru a-şi apăra poziţia. „Astăzi vedem încălcări fără precedent şi suntem gata să ne apărăm voturile şi drepturile alegătorilor noştri prin toate mijloacele legale”, a declarat Madumarov, imediat după închiderea birourilor de vot. Alegerile prezidenţiale reprezintă un test esenţial pentru Kîrgîzstan, care nu a înregistrat niciodată în istorie un transfer paşnic de putere de la declararea independenţei, în 1991, şi care s-a confruntat, în martie 2005 şi în aprilie 2010, cu două revoluţii sângeroase.