de Razvan Iorga | iul. 20, 2017 | Principal, R. Moldova, Știri
Parlamentarii de la Chișinău au votat, joi dimineață, în cea de-a doua lectură, proiectul de lege ce prevede schimbarea actualului sistem de vot proporțional cu unul mixt, în varianta agreată de PD și PSRM. Cele două formațiuni au mai avut sprijinul și fracțiunii PPEM, condusă de facto de fostul premier proeuropean, Iurie Leancă. Totul s-a făcut în ciuda avertismentelor repetate de la Bruxelles ca sistemul de vot să nu fie schimbat, ca urmare a avizului recent dat în acest sens de către Comisia de la Veneția. Astfel, 74 de parlamentari au votat pentru acestă schimbare.
Ca urmare a ignorării avizului Comisiei de la Veneția și continuarea procedurilor de schimbare a sistemului de vot, cea mai mare și influentă familie politică la nivel european PPE, a cerut joi suspendarea finanțărilor pentru R. Moldova. „Având în vedere situația creată și ignorarea completă de către PD și PSRM a recomandărilor Comisiei de la Veneția, precum și a celor venite din partea Uniunii Europene, PPE cere Comisiei Europene să stopeze toate finanțările pentru Republica Moldova, precum și revizuirea Acordului de Asociere RM-UE”, a declarat astăzi liderul PPE, Joseph Daul.
Democrația în pericol
El a mai adăugat că ce s-a întâmplat astăzi în Parlamentul de la Chișinău nu are nicio legătură cu democrația și întărirea statului de drept, ci mai degrabă cu consolidarea puterii în mâinilor anumitor politicieni. „Este rușinos că Parlamentul Republicii Moldova a ales astăzi pentru cetățenii săi autoritarismul în locul democrației, corupția în locul transparenței și haosul în locul statului de drept. Este extrem de regretabil faptul că 74 de membri ai Parlamentului au ales să consolideze autocrația Partidului Democrat și cel Socialist în frunte cu liderul acestora Plahotniuc, în loc de a apăra interesele cetățenilor”, a completat Daul. De altfel, UE a declarat în premieră, prin oficialii săi, că ajutoarele financiare, în speță acele 100 de milioane de euro drept asistență macrofinanciară, vor fi condiționate și politic. Puterea de la Chișinău a decis să ignore aceste avertismente și a luat decizia schimbării sistemului de vot, fapt ce va atrage urmări din partea Bruxellesului.
Dodon promulgă pe repede-înainte
Președintele Igor Dodon a promulgat și el rapid legea, la numai patru ore de la votare. „Câteva clipe în urmă am promulgat Legea cu privire la trecerea la sistemul electoral mixt. Felicit toți cetățenii Republicii Moldova cu această ocazie. Consider că începe o nouă filă în istoria modernă a Republicii Moldova.Vom munci în continuare pentru atingerea tuturor obiectivelor anunțate. Moldova are viitor!”, a scris Dodon pe pagina de Facebook, cel care în trecut bloca orice inițiativă venită din Parlament.
Întrebat de jurnaliști când ar putea fi promulgat documentul, președintele Parlamentului Andrian Candu a declarat că este de părerea că documentul ar putea fi semnat de președinte abia peste câteva zile, deoarece redactarea documentului durează ceva timp de obicei. Nu și de data aceasta, promulgarea fiind cea mai rapidă de la instalarea lui Dodon în fruntea țării.
de Razvan Iorga | mai 22, 2017 | Știri, Turcia
Partidul Justiție și Dezvoltare (AKP) l-a reales duminică în fruntea sa pe președintele Recep Erdogan, după intrarea în vigoare a modificărilor constituționale rezultate în urma referendumului ce conferă președintelui noi prerogative, relatează agenția Anadolu. „Cu 1.414 voturi pentru, liderul nostru fondator a fost ales președinte”, a anunțat vicepreședintele formațiunii AKP, Hayati Yazici, după ce delegații partidului au votat în cadrul congresului desfășurat la Ankara. Erdogan era oricum sigur că va redeveni președinte al AKP, partid din care a fost nevoit să demisioneze formal în anul 2014, după ce a fost ales președinte al Turciei, pentru a respecta o prevedere constituțională abrogată acum odată cu revizuirea legii fundamentale, în urma referendumului din 16 aprilie.
de Madalin Necsutu | iul. 15, 2016 | Federatia Rusa, R. Moldova, UE, Uncategorized @ro
Așchia nu sare departe de trunchi, spune o veche vorbă românească din bătrâni. Stilul mimetic, aproape papagalicesc, prin care socialistul Dodon a ajuns să-și imite verbal idolul de la Moscova spune multe despre direcția în care se va îndrepta R. Moldova. Cotat în sondaje cu prima șansă la prezidențiale, Dodon și-a dat în petec recent în cadrul unui interviu pentru portalul clubului Izborsk deschis recent și în Moldova. Evident, doar ca rușii să-și lanseze un nou vehicul de propagandă. Unul care ar trebui să gâdile rânza „intelectualilor rafinați” de pe Bâc. Numai că limbajul este la fel de agresiv, ca și inteligența precară a componenților săi.
Dodon nu face excepție. La fel ca și prietenul său Rogozin, care efectiv i-a umilit pe moldoveni în ultima sa vizită, călcând în picioare până și pe cadavrele deportaților în Siberia de către „iluștrii” săi înaintași, Dodon a fost folosit același limbaj. „Patriotul numărul” 1 a calificat R. Moldova drept o „republică bananieră care-și așteaptă doza de granturi și credite”. Ca un narcoman în așteptarea unei doze. Oare asta au ajuns oamenii din Moldova care vor să trăiască după standardele cele mai democratice în leagănul civilizației mondiale? Oare asta sunt părinții care au trăit în bezna comunistă și vor ca ai lor copii să aibă un viitor prosper și civilizat?
Chiar dacă nu pro-europenii sunt votanții săi, nu ai dreptul ca posibil viitor președinte să îi numești indirect pe aceștia maimuțe care își așteaptă banalele la gardul Uniunii Europene. Ca să înțeleagă până și Dodon, regele junglei din „republica bananieră”, așa trăiesc circa 510 milioane de oameni, atât cât numără populația UE. Da, și pe fonduri europene care merg spre dezvoltare și spre asistența în dezvoltare a unor spații limitrofe Europei și de asta există cele mai sărace state din Europa în rândul celor extra-comunitare. Așa cum este și țara unde vrea el să fie președinte și pe care o numește, evident patriotico-moldovenist, „republică bananieră”.
Dar spiritul său de pescar amator nu s-a oprit aici. Nici nu se putea, deoarece Dodon nu-i destul, dacă nu e și fudul. El i-a cerut în același interviu lui Rogozin undița ca să poată pescui în Uniunea Vamală. Că de acolo ar veni peștele cel mare și aducător de bunăstare, așa cum își minte el alegătorii din R. Moldova. Numai dacă ne uităm pe ultimele date statistice oficiale ale R. Moldova, exporturile UE față de tot spațiul CSI este de trei ori și ceva mai mare pe intervalul ianuarie-mai 2016. Cu un raport de 470 de milioane de dolari la 153 în favoarea UE. Dar matematica economistului Dodon, de altfel cu studii la Moscova, nu face nici cât o ceapă degerată. În schimb, la gargară demagogică nu-l întrece nimeni.
El i-a numit pe guvernanții pro-europeni de la Chișinău niște „fii de cățea ai Occidentului”. Adică tocmai pe cei care duc țara într-o direcție de trei ori mai prosperă decât ce oferă Uniunea Vamală, născută din proțapul Rusiei. Dodon joacă un rol de bufon, tras de ațe de păpușarii de la Kremlin. El este un actor lipsit de talent care vrea să performeze pe o scenă mult prea mare.
Cu toate că aparent vrea să joace un rol rege al junglei în această „republică bananieră”, Dodon nu este decât un personaj mic și negru pe care în cărțile de istorie îl vor aminti doar după coperta finală.
Concluzia pe EvZ Moldova
de Marcu Viadi | aug. 11, 2014 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Premierul Recep Tayyip Erdogan, ales duminica presedinte al Turciei intr-un prim scrutin prin vot universal, a lansat un mesaj de unitate afirmand ca doreste sa deschida o „era noua” intr-o tara foarte divizata sub conducerea sa. „Incheiem astazi o era si intram intr-o era noua”, a declarat Erdogan intr-un discurs tinut in fata miilor de simpatizanti ai sai reuniti la Ankara, in care a promis sa devina „presedintele celor 77 de milioane de turci”, uitand „disputele din trecut”. El si-a adjudecat duminica presedintia Turciei in urma unui scrutin cu final previzibil, avand in vedere slabiciunea opozitiei, care este pentru el o incununare a unei indelungate cariere politice, dar si un nou inceput la conducerea unei tari pe care doreste sa o remodeleze in profunzime dupa principiile islamo-conservatoare ale partidului sau Justitie si Dezvoltare (AKP), pe care-l conduce cu o mana de fier, comenteaza luni publicatia Le Monde. Erdogan a devenit primar al Istanbulului in anul 1994, apoi prim-ministru in 2002. Acum, dupa ce a castigat primele alegeri prezidentiale din Turcia inca din primul tur, cu 52% din voturi, Erdogan poate spera, daca va reusi sa se mentina la putere pana in anul 2023, sa intre in istorie alaturi de fondatorul republicii turce, Mustafa Kemal Ataturk.
O noua Turcie
‘Noua Turcie’ despre care el vorbeste are la baza cresterea economica si islamul. De altfel, de cand a ajuns premier in anul 2002, PIB-ul pe Turciei pe cap de locuitor aproape s-a triplat. Succesul sau se datoreaza in mare masura stilului populist si volubil. Nu a ezitat niciun moment sa vibreze coarda patriotica sau religioasa ori sa lanseze o provocare la adresa fostilor aliati din confreria predicatorului musulman Fethullah Gulen — deveniti cei mai inversunati adversari ai sai si pe care i-a acuzat ca au declansat scandalul politico-financiar de la sfarsitul anului trecut — impotriva armenilor, evreilor, femeilor si ziaristilor. Iar pentru electoratul sau conservator, nationalist si slab educat, acest tip de discurs are impact, noteaza publicatia. Dar pentru a-si consolida puterea, Erdogan a preferat mai degraba calea izolarii decat a cea gasirii de aliati. Astfel, el a eliminat orice disidenta in interiorul partidului AKP, iar cabinetul sau a format in ultima vreme un cerc inchis in care bantuie suspiciunile conspiratiilor, mai ales dupa scandalul de coruptie din anul 2013.
Acest stil de a guverna insotit de pozitiile radicale au accentuat polarizarea in interiorul societatii turce. Mai mult de jumatate dintre turci au in el o incredere aproape oarba, in schimb opozitia il acuza ca duce tara inapoi, catre o guvernare autoritara si un regim politienesc, dupa cum s-a vazut in reprimarea revoltei din Piata Taksim. De fapt, noul presedinte turc se adreseaza numai celor 20 de milioane de concetateni care-l urmeaza cu ochii inchisi, in special in Anatolia. Din anul 2008, el s-a rupt de Turcia liberala, urbana si orientata catre Europa, care l-a sustinut initial.
de Anatol Terzi | oct. 1, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Autorităţile turce au autorizat sâmbătă exhumarea osemintelor fostului preşedinte Turgut Özal, la insistenţa rudelor acestuia care susţin că politicianul a fost otrăvit.
La deschiderea mormântului defunctului preşedinte, care îşi odihneşte somnul de veci în cripta familiei la Istanbul, va asista un reprezentant al Parchetului. Data exhumării nu a fost încă anunţată. Potrivit versiunii oficiale, Turgut Özal, care avea probleme de greutate, a murit în urma unui atac de cord. Rudele fostului preşedinte consideră însă că acesta a fost victima unei conspiraţii a unor persoane influente în stat, care nu i-au iertat orientarea sa prooccidentală.
În istoria Turciei, Turgut Özal (1989-1993) a intrat ca o personalitate care a promovat apropierea modului de viaţă occidental de cel turc. Din funcţia sa de preşedinte, el dispunea de puteri limitate. De prerogative mai mari se bucură în această ţară primul ministru. Mai mult, puterea executivă, mai ales în vremurile lui Turgut Özal, era limitată din partea armatei. Între 1960 şi 1980, armata s-a aflat la originea câtorva lovituri de stat în Turcia. Printr-un acord tacit de la acea vreme, armata dispunea de dreptul de a înlătura politicienii care nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor. Astfel, în virtutea acestui consens neoficial, era exclusă venirea la putere a islamiştilor şi comuniştilor.
