de Isac Mihai | iul. 1, 2021 | Federatia Rusa, Știri
Vladimir Putin, supărat pe noii europeni
Relațiile dintre Bruxelles și Moscova sunt ostatece ale rusofobiei “noilor europeni”, care promovează un vector al acutizării tensiunilor, consideră Dmitri Peskov, citat copios de media rusă.
“În ceea ce privește relațiile dintre Moscova și Bruxelles, așa cum observăm din ultimele evenimente, aceste relații sunt ostatece ale unei abordări absolut rusofobe, în primul rând din partea noilor europeni și a Poloniei. Aceștia într-adevăr ocupă o poziție destul de intransigentă”, a declarat oficialul la postul public de televiziune „Pervîi Kanal”.
“Sunt acele țări care vorbesc cel mai mult despre îngrijorarea lor în legătură cu o amenințare efemeră pe care o văd în Federația Rusă. Totodată, este vorba de acei noi europeni care urmează consecvent calea acutizării tensiunilor”, a adăugat Peskov.
Șarjă anti-SUA
Potrivit lui, aceștia își pun la dispoziție teritoriile pentru avioanele NATO, permit dislocarea trupelor americane.
“Ce observăm? Observăm militari americani sau militari NATO care se apropie tot mai mult și mai mult de frontierele noastre. Ce face Rusia în replică? Rusia întreprinde măsuri de asigurare a propriei securități. Este acest lucru favorabil stabilității și previzibilității pe continentul european? Nu. Apare un cerc vicios”, a declarat purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale ruse.
Acuzații dure
În pofida eforturilor depuse de Merkel și Macron, UE nu a acceptat să organizeze un summit între Bruxelles și Moscova. Potrivit ministrului rus de Externe, acesta este „dictatul” unei minorități rusofobe, în special din țările baltice și Polonia.
Propunerea Franței și a Germaniei de a se organiza un summit Rusia-UE a fost împiedicată din cauza poziției rusofobe a unei minorități din Europa, a scris Ministrului rus de Externe Sergei Lavrov într-un articol publicat luni în ziarul Kommersant și revista ”Rusia în politica globală” („Россия в глобальной политике”).
„Politica UE este stabilită din ce în ce mai mult de o minoritate rusofobă agresivă, lucru confirmat deplin la summitul de la Bruxelles din 24 și 25 iunie, care s-a axat asupra perspectivelor privind relaţiile cu Rusia. Inițiativa Angelei Merkel și a lui Emmanuel Macron cu privire la o întrunire cu Vladimir Poutin a fost împiedicată, deşi propunerea abia fusese făcută”, a scris Lavrov.
Rusia, supărată pe membrii NATO din estul Europei
Sancțiunile rămân
Imediat după discuțiile dintre președinții Putin și Biden la Geneva, din 16 iunie, „liderii UE și NATO s-au grăbit să declare că nimic nu s-a schimbat în abordarea lor cu privire la Rusia. Mai mult, au spus că sunt pregătiți în cazul unei deteriorări mai mari a relațiilor cu Moscova”, a mai spus ministrul.
Observatorii au constatat că SUA, prin faptul că a avut loc summitul ruso-american la Geneva, a dat undă verde acestei inițiative, dar ţările baltice și polonezii au pus capăt acestei «inițiative personale» din partea Berlinului și Parisului (iar ambasadorii Germaniei și Franței au fost chemați la Ministerul Afacerilor Externe din Ucraina pentru a explica „inițiativa”)”, a subliniat Lavrov.
Discuțiile din Bruxelles au dus, în cele din urmă, către o cerere adresată Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă pentru a elabora noi sancțiuni împotriva Moscovei, „fără a specifica vreun «păcat», ci doar pentru a avea câteva ca rezervă. Dacă vor, vor ei inventa ceva».
La summitul din 24 iunie, Angela Merkel și Emmanuel Macron nu au reușit să convingă omologii să restabilească un dialog direct cu Rusia și să organizeze o întrunire între UE și Vladimir Putin, similară celei de la Geneva.
Inițiativa a fost respinsă de statele baltice, Polonia, Suedia și Olanda. Regretând această situaţie, Rusia a anunţat totuși că este „în favoarea stabilirii unor relații de lucru” cu UE, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului.
Summit de tatonare
La întrunirea dintre Putin și Biden s-a discutat o gamă largă de probleme și a fost făcută o declarație comună cu privire la securitatea strategică. În fața jurnaliștilor, Vladimir Putin a descris întâlnirea ca fiind „constructivă”, iar Joe Biden a subliniat că a fost „bună” și „pozitivă”.
„Mi se pare că am reuşit să ne înțelegem reciproc, să ne înțelegem pozițiile în probleme cheie”, a adăugat Putin.
La rândul ei, administrația SUA a precizat că summitul a deschis calea către o posibilă îmbunătățire a relațiilor dintre cele două puteri, deși succesul nu este garantat, potrivit consilierului pentru securitate națională Jake Sullivan. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 21, 2020 | Federatia Rusa, România, Știri, UE
România se înrolează în falanga anti-Lukașenko
Președinții României, Poloniei și Lituaniei au semnat o declarație comună privind situația din Belarus, a anunțat luni dimineață Administrația Prezidențială de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei trei șefi de stat susțin construirea unui parcurs democratic al Belarusului și se oferă să sprijine autoritățile de la Minsk pentru inițierea unor reforme politice și economice.
Propunere pentru un Belarus Democratic
„Noi, Președinții Lituaniei, Poloniei și României, ca state membre ale Uniunii Europene:
-susținând ferm libertatea și promovarea principiilor democratice,
-evidențiind că alegerile libere, corecte și transparente sunt un drept democratic fundamental al oricărei națiuni,
-recunoscând drept legitime rezultatele alegerilor doar dacă acestea sunt organizate în conformitate cu Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și sunt monitorizate internațional,
-admițând explicit că nimeni altcineva decât Poporul Belarusului are dreptul de a decide destinul pentru țara sa,
-reasigurând asupra respectului nostru pentru o astfel de decizie realizată pe baze legitime,
-înțelegând că un Belarus prosper, construit pe încredere socială și o viziune comună, este esențial pentru o Europă mai stabilă și mai sigură.”
Ne declarăm voința să susținem Poporul Belarusului în construirea unui parcurs democratic, printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept ” se mai arată în Propunere pentru un Belarus Democratic, așa cum se numește declarația președinților Lituaniei, Poloniei și României.
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin
Situație complicată
Preşedintele bielorus Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994, se confruntă cu o mişcare inedită de contestare după alegerile de la 9 august, care l-au dat câştigător cu 80% din sufragii şi pe care opoziţia le-a denunţat ca fiind frauduloase.
Rezultatele alegerilor prezidenţiale au fost respinse de Uniunea Europeană, care pregăteşte sancţiuni împotriva unor înalţi reprezentanţi ai regimului belarus şi i-a cerut lui Aleksandr Lukaşenko să dialogheze cu opoziţia. Lukaşenko a refuzat în schimb orice concesie şi denunţă un complot occidental menit a-l înlătura de la putere. Printre principalele state care susțin administrația Lukașenko se numără Federația Rusă și China.
Primele manifestaţii din Belarus după alegerile de la 9 august au fost reprimate prin forţă. Trei persoane au murit, mai multe zeci au fost rănite şi peste 7.000 au fost arestate.
Sprijin financiar
Ministerul Afacerilor Externe de la București a transferat recent 100 de mii de euro pentru susținerea societății civile și a presei independente din Belarus.
Potrivit unui comunicat al MAE român, Contribuția României a fost transferată Organizației European Endowment for Democracy (EED), instituție europeană specializată în acordarea de asistență pentru proiecte de consolidare a democrației și drepturilor omului în vecinătatea Uniunii Europene.
Astfel, România se alătură celorlalți parteneri din UE, state membre și instituții, care dezvoltă proiecte în parteneriat cu EED, în beneficiul direct al societății civile din Belarus.
„Această susținere din partea României are ca obiectiv împlinirea așteptărilor legitime ale cetățenilor din Belarus, mai ales în condițiile în care sprijinirea evoluțiilor și reformelor democratice constituie baza cooperării UE cu statele din Parteneriatul Estic”, a declarat ministrul Bogdan Aurescu. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 16, 2020 | Alte regiuni, Știri, UE
Platforma Civică, cel mai mare partid de opoziţie din Polonia, va cere oficial invalidarea recentelor alegeri prezidenţiale din cauza utilizării resurselor de stat în campania preşedintelui Andrzej Duda, reales pentru al doilea mandat, relatează agențiile internaționale de presă, citând mass-media poloneză. „Votul în sine s-a desfăşurat poate bine, dar cadrul, implicarea finanţelor publice, implicarea mass-media publice au făcut ca regulile jocului să nu fie echitabile”, a declarat Borys Budka, liderul partidului de centru Platforma Civică (PO). Alegerile „nu au fost corecte”, a menționat el.
În consecinţă, Platforma Civică va depune joi un protest electoral la Curtea Supremă de Justiţie. „Dacă nu semnalăm sus şi tare neregulile, viitoarele alegeri vor fi şi mai denaturate”, a adăugat Budka.
Înfrângere la limită
La alegerile de duminică, Rafal Trzaskowski, primarul Varşoviei şi vicepreşedintele PO, a pierdut în faţa lui Andrzej Duda la diferenţă de 2%, considerat un rebel de majoritatea liderilor de la Bruxelles.
Declaraţia lui Budka se înscrie în aceeaşi linie cu o evaluare făcută de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care a considerat alegerile ca „fiind bine gestionate în pofida lacunelor în reglementarea unor aspecte importante”.OSCE a declarat că postul de televiziune public „a acţionat ca un vehicul de campanie pentru preşedintele în exerciţiu” şi că implicarea premierului în campania lui Duda „a estompat linia dintre stat şi partid”.
Proteste amânate
Îndemnul de organizare a unor proteste masive transmise pe rețelele sociale Facebook ori TikTok nu a sunt susținute de liderii principalelor partide de opoziție. În rândul membrilor Platformei Civice există puţine speranţe că alegerile vor fi invalidate de sistemul judiciare.
„Nu vreau să vorbesc în numele echipei de campanie, dar cred că această diferenţă este suficient de mare pentru ca noi să acceptăm rezultatul”, a declarat anterior fostul lider al PO, Grzegorz Schetyna. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 7, 2020 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE
Polonia rămâne unul din principalii parteneri militari ai SUA
Armatele poloneză şi americană au început în vestul Poloniei programul de exerciţii militare comune denumit ‘Defender-Europe 20 Plus’, relatează agenția DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În total circa 6.000 de militari, câteva sute de blindate și sisteme de artilerie din cele două ţări participă la aceste exerciţii care se vor desfăşura până pe 19 iunie.
Din cauza pandemiei de coronavirus programul de manevre militare a fost modificat faţă de cel prevăzut iniţial. Acesta prevedea trimiterea din SUA peste Atlantic a circa 20.000 de militari americani pentru ceea ce ar fi fost cel mai mare exerciţiu militar american din străinătate în ultimii 25 de ani.
Anulare germană
Germania şi-a anulat în luna martie 2020 participarea la acest exerciţiu, ca urmare a crizei sanitare provocate de pandemia mondială. Surse oficiale de la Berlin au menționat că partea germană i-a în considerare anularea tuturor angajamentelor germane de a participa la manevrele militare ale unor state NATO programate pentru 2020.
Potrivit unui responsabil militar american, Brett Sylvia, toţi participanţii la aceste exerciţii au fost testaţi negativ pentru noul coronavirus înainte să fie desfăşuraţi în Polonia şi testarea va continua la intervale regulate pe parcursul programului de manevre militare.
Speranțe poloneze
Varșovia speră ca o parte din soldaţii americani care vor fi retraşi din Germania de preşedintele Donald Trump, conform The Wall Street Journal, să fie instalaţi în Polonia, a declarat recent premierul Mateusz Morawiecki.
The Wall Street Journal a scris anterior că Donald Trump a ordonat Pentagonului să reducă numărul personalului militar dislocat permanent în Germania, principala ancoră a forţelor americane din NATO, pentru a reduce numărul la 25.000.
„Sper într-adevăr că, în urma numeroaselor discuţii pe care le-am avut şi după ce ne-am demonstrat soliditatea în calitate de partener al NATO, un anumit număr de soldaţi staţionaţi în prezent în Germania şi care vor fi retraşi de Statele Unite se vor regăsi în Polonia”, a declarat premierul Mateusz Morawiecki la postul de radio RMF.
În prezent, aproape 40 de mii de soldaţi și câteva zeci de mii de membrii ai familiilor lor locuiesc la una dintre cele 21 de baze militare americane din Germania. Efectivele pot depăși și cifra de 50.000 de cadre militare în momentul unor rotații pe teatrele de operațiuni din Irak ori Afganistan, precum și în timpul manevrelor NATO.
Pericol pe granița de est
„Adevăratul pericol se ascunde la graniţa de est, astfel încât o deplasare a forţelor americane către flancul estic (al NATO) va reprezenta o consolidare a securităţii pentru întreaga Europă”, a continuat Morawiecki, făcând aluzie la Rusia.
Preocupată de preluarea de către Rusia a mai multor teritorii situate în Georgia şi Ucraina în ultimul deceniu, Polonia militează pentru o prezenţă militară americană permanentă pe teritoriul său.
Anul trecut, preşedintele Trump a crescut la 5.500 de oameni efectivele staţionate prin rotaţie în Polonia, care consideră de mult timp Statele Unite ca principalul garant al securităţii sale în cadrul NATO.
Casa Albă şi Pentagonul au refuzat să confirme sau să infirme informaţiile din Wall Street Journal, care apar într-un context de tensiuni între guvernul SUA şi aliaţii săi europeni cu privire la acordurile de cooperare.
Oficiali ai administrației de la Washington au declarat în mod repetat că Germania nu cheltuieşte suficient pentru propria apărare, acuzații respinse categoric de Berlin.
Fort TRUMP, deziderat polonez
Anterior, preşedintele polonez Andrzej Duda a declarat că Polonia este dispusă să plătească cel puţin două miliarde de dolari pentru instalarea unei baze militare americane pe teritoriul său pe care promite s-o numească ”Fort Trump”, ofertă pe care preşedintele american Donald Trump a anunţat la momentul respectiv că o examinează “foarte serios”.
“Polonia este pregătită să contribuie semnificativ la prezenţa Statelor Unite în Polonia”, a declarat anterior Trump în Biroul Oval, înainte de întâlnirea cu omologul său polonez din 2018. “Dacă sunt gata să facă acest lucru, despre asta vom vorbi cu siguranţă”, a spus preşedintele american. El a subliniat că Statele Unite au avut în vedere această solicitare a Poloniei ”din punctul de vedere al protecţiei militare a ambelor ţări, dar şi al costurilor” pe care le implică. (K.P.)
de Isac Mihai | mai 7, 2020 | Alte regiuni, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Statele baltice, nemulțumite de modul în care Kremlinul interpretează istoria
Preşedinţii celor trei ţări baltice – Lituania, Letonia şi Estonia – au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de „falsificare a istoriei”, înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-o declaraţie comună, cei trei şefi de stat, ale căror ţări ocupate cândva de URSS sunt în prezent membre ale UE şi NATO, au cerut „adevăr şi justiţie”, altfel spus recunoaşterea crimelor din epoca comunistă şi a responsabilităţii URSS în declanşarea războiului.
Acuzații dure
„Denaturarea evenimentelor istorice care au dus la cel de-al Doilea Război Mondial şi la divizarea Europei în urma conflictului reprezintă un efort deplorabil de falsificare a istoriei şi pune sub semnul întrebării fundamentul însuşi al ordinii internaţionale contemporane”, au avertizat cei trei preşedinţi.
Aducând în acelaşi timp un omagiu tuturor victimelor conflictului şi soldaţilor ţărilor aliate care au zdrobit regimul nazist, cei trei declară că Uniunea Sovietică a recurs la forţele armate şi la represiune pentru a le supune naţiunile în timpul Războiului Rece.
Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a calificat drept „revizionism istoric” recentele tentative ale Moscovei de a minimaliza acordul secret Ribbentrop-Molotov din 1939 cu privire la împărţirea Europei între Germania nazistă şi URSS. „Istoria nu trebuie rescrisă. Aceasta duce la concluzii rele şi la decizii rele”, a spus Nauseda într-un interviu acordat AFP, preluat de mass-media internațională.
Revizionism istoric
Omologul său leton, Egils Levits, a apreciat că „falsificarea istoriei este un fel de război hibrid” dus de Moscova.
„Pentru noi, războiul s-a terminat în 1993, când ultimul soldat rus a părăsit teritoriul Republicii Lituania”, a mai declarat preşedintele lituanian Nauseda pentru mass-media internațională.
Ziua de 9 mai este celebrată în Rusia ca Ziua Victoriei, dar pentru mulţi locuitori din ţările baltice această dată simbolizează începerea ocupaţiei de către sovietici.
Moscova refuză să recunoască drept ocupaţie integrarea prin forţă a ţărilor baltice în URSS în 1944-1945 şi nu a cerut scuze niciodată pentru aceasta.
Preşedintele Vladimir Putin şi alţi înalţi responsabili ruşi au acuzat recent Polonia că ar fi contribuit la declanşarea celei de-a doua conflagraţii mondiale. Această teză a fost respinsă cu indignare de Varşovia şi de aliaţii săi occidentali.
Ţările baltice şi-au recâştigat independenţa odată cu destrămarea URSS în anii 1990-1991, pe fondul unor represiuni violente ale mișcărilor de eliberare de către structurile KGB și ale armatei sovietice.
Buturuga estoniană
Autoritățile de la Tallin vor ca Rusia să returneze teritoriile pe care le consideră anexate de Moscova, a spus președintele parlamentului de la Talin, Henn Põlluaas, citat de mass-media rusă la sfârșitul anului trecut.
Estonia este singura țară membră NATO ce nu are un tratat de frontieră cu Rusia. Cele două țări se contrazic de multă vreme – ultimul conflict diplomatic având loc în această primăvară – în privința unui tratat din 1920 ce stabilea granița ruso-estoniană, tratat pe care Estonia îl consideră drept certificatul de naștere al țării, dar despre care rușii spun că este nul.
”Nu vrem niciun metru pătrat de teritoriu rus. Doar îl vrem pe al nostru înapoi. Rusia a anexat aproximativ 5% din teritoriul Estoniei”, a spus președintele parlamentului estonian, Henn Põlluaas. ”Anexarea teritoriilor estoniene nu este diferită de ocuparea și anexarea Crimeei”, a spus Põlluaas.
Liderul parlamentar a răspuns astfel după ce diplomatul rus Sergei Belyayev a declarat că Moscova va ratifica tratatul de frontieră doar dacă Estonia renunță la pretențiile teritoriale. Kremlinul a spus că declarațiile lui Põlluaas sunt inacceptabile.
Războiul despăgubirilor
Miniştrii justiţiei din Estonia şi Letonia, Urmas Reinsalu, respectiv Dzintars Rasnačs, au declarat în 2018 că cele două ţări baltice intenţionează să ceară Moscovei despăgubiri pentru ‘ocupaţia sovietică’.
Într-o declaraţie comună, miniştrii justiţiei din cele două ţări subliniază importanţa păstrării amintirii despre pierderile umane suferite în urma ocupaţiei sovietice şi a explorării posibilităţilor de a înainta Federaţiei Ruse – în calitate de succesor legal al URSS – o cerere de despăgubire pentru prejudiciile provocate’, se menţionează în comunicatul Ministerul Justiţiei din Estonia. Ministrul justiţiei eston Urmas Reinsalu i-a expus omologului său leton eventualele măsuri posibile din punctul de vedere al dreptului internaţional în acest sens. La rândul său, ministrul leton Dzintars Rasnačs a evocat eventuale acţiuni care ar putea fi întreprinse pe acest subiect la nivelul ONU.
În aprilie 2016, experţii letoni au estimat la circa 185 de miliarde de euro cifra despăgubirilor care ar putea fi pretinsă Rusiei pentru prejudiciile provocate de URSS. O reprezentantă a comisiei care a făcut aceste calcule, Ruta Pazdere, declarase atunci că pierderile demografice suferite de Letonia ar putea depăşi ca despăgubire câteva zeci de miliarde de euro.
Liderul rus Vladimir Putin folosește în scop politic moștenirea istorică sovietică
Sute de miliarde
Cu doi ani înainte, Letonia avansase suma de 300 de miliarde de euro drept despăgubiri pentru ‘ocupaţia sovietică’, conform Baltic News Network. De cealaltă parte, Moscova susţine că nu poate fi vorba de vreo ocupaţie a ţărilor baltice în 1940 de către URSS, conform agenţiei de presă RIA Novosti. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Rusia nu este de acord cu termenul de ‘ocupaţie’ utilizat cu referire la perioada în care cele trei ţări baltice au făcut parte de URSS şi deci nu consideră că este posibil să se vorbească despre vreo despăgubire, potrivit agenţiei de presă TASS. Anterior, Ministerul de Externe al Rusiei a explicat că examinează alăturarea celor trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – la URSS ca fiind în conformitate cu normele dreptului internaţional de la acea vreme, potrivit agenţiei de presă citate. Potrivit istoricilor, cele trei ţări baltice au fost ocupate de Uniunea Sovietică ca urmare a prevederilor pactului de neagresiune sovieto-german din 1939, adică a celebrului Pact Ribbentrop-Molotov. (N.G.)
