ANALIZĂ: „Notele de plată” ale Ucrainei și Rusiei pentru anexarea ilegală a Crimeii și Donbas

ANALIZĂ: „Notele de plată” ale Ucrainei și Rusiei pentru anexarea ilegală a Crimeii și Donbas

Președintele rus Vladimir Putin, în inspecție pe podul ce va lega Crimea de Rusia

Odată cu anexarea ilegală de către Rusia a peninsulei Crimeea în martie 2014, Ucraina nu a pierdut numai o bucată importantă din teritoriul său, dar și o importantă parte a economiei. Pierderile financiare sunt greu de estimat, atât în plan uman, cât și în cel financiar. Mișcarea lui Putin a fost atunci una mai mult spontană pe fondul temerilor de creștere a influenței occidentale în Ucraina.

Mass-media controlate de statul Rusia au servit ideea că „întoarcerea” Crimeei în componența Rusiei ar fi fost cel mai mare moment din istoria Rusiei de la victoria asupra Germaniei în 1945, idee ce adus unitatea poporului rus pe tot parcursul Războiului Rece și care a fost ventilată frecvent de propaganda internă în Uniunea Sovietică.

Dintre toate pierderile care au însoțit destrămarea Uniunii Sovietice, Crimeea a fost probabil cea mai obsedantă idee din mintea rușilor, astfel ca mișcarea lui Putin a devenit un fel de reparație istorică la cedarea acestei bucați de pământ Ucrainei sovietice.

Cu toate acestea, fostul membru al Centrului pentru Eurasia de la Consiliul Atlantic, Anders Aslund, precizează în raportul său privind situația economică a Ucrainei, după pierderea Crimeei și războiul din estul țării cu separatiștii proruși, că economia Ucrainei a pierdut aproape 100 de miliarde de dolari.

Pierderea vine ca urmare a ocupării și anexării rusești în februarie-martie 2014 și a agresiunii militare a Rusiei la Donbas din aprilie 2014.

„Cea mai simplă și mai largă măsură a pierderilor pe care Ucraina le-a suferit este prin urmare multiplicarea cotei de PIB pe care Ucraina a pierdut-o cu 4. Donbas a fost sursa a 10% din PIB-ul Ucrainei și Crimeea 3,7%.

Fondul Monetar Internațional (FMI) estima PIB-ul Ucrainei în anul pre-criză din 2013 la 179,6 miliarde de dolari, astfel valoarea totală a activelor din Crimeea și Donbas ar fi de 13,7% din suma de 179,6 miliarde de dolari.

Această sumă, înmulțită cu patru ar echivala cu 98,4 miliarde de dolari. Acest calcul ar fi valabil dacă Ucraina ar pierde aceste teritorii pentru totdeauna”, a remarcat Aslund, folosind metodele de calculare ale economistului Thomas Piketty.

Totalul pierderilor

Expertul a enumerat și principalele pierderi materiale ale Ucrainei în Crimeea.

„Pierderile principale ale Ucrainei în Crimeea sunt terenuri, active energetice, bănci cu active, întreprinderi și locuințe. Odată cu anexarea Rusiei, Ucraina a pierdut imediat toate proprietățile de stat, care includeau proprietățile Naftogaz, infrastructura, clădirile, terenurile și activele militare” a spus el, adăugând că cele mai mari pierderi au fost legate de activele de gaz, inclusiv cele din platforma maritimă a Mării Negre.

Situația economică și umanitară din Donbas este îngrozitoare și are un contrast puternic cu situația din Crimeea. În primul rând, războiul din Donbas a cauzat distrugeri substanțiale din mai până în august 2014. Producția economică a scăzut cu aproximativ două treimi, relatează Ukrinform.

În acest sens, este dificil pentru Ucraina să ramburseze pierderile cauzate de agresiunea Rusiei, în ciuda faptului că Ucraina și Rusia se luptă în plan juridic, precum este cazurile recente de litigii cu Rusia aduse în fața Institutului de Arbitraj de la Stockholm, a Curții Internaționale de Arbitraj de la Haga, Curtea de la Londra, CEDO la Strasbourg, Curtea Internațională de Justiție.

Creșteri economice „a la russe”

Una dintre cele mai mari investiții rusești în Crimeea este podul care va lega Rusia continentală de peninsula Crimeea peste strâmtoarea Kerci. Acesta este singura cale de acces maritim din Marea Neagră către porturile ucrainene de la Marea Azov.

Construcţia podului de 19 km care leagă Crimeea de Rusia urmează să se încheie anul acesta. Mass-media din Federația Rusă și alte state au atras atenția asupra corupției endemice care afectează construcția acestui pod, care a ajuns să coste triplu față de suma calculată inițial.

Podul este proiectat cu o lungime totală de 19 km, iar 60% din suma de construcție de 2,5 miliarde de dolari a fost deja bugetată.

Săptămâna trecută, aflat în campanie electorală, Putin a declarat pe 14 martie că nu exclude deschiderea podului în luna mai a acestui an.

„Desigur, mi-ar plăcea ca oamenii să îl folosească deja în acest sezon de vară”, a spus Putin.

Rusia construiește podul în cadrul unui program federal cu denumirea „Dezvoltarea socială și economică a Republicii Crimeea și a orașului Sevastopol până în 2020”.

Contractul, în valoare de câteva miliarde de dolari SUA, a fost acordat în mod direct companiei oligarhului rus Arkady Rotenberg, un apropiat al lui Vladimir Putin, aflat pe lista de sancțiuni a UE pentru implicarea în războiul din Donbass și anexarea Crimeii.

De astfel, diplomația ucraineană a anunţat recent că Ucraina a depus un memoriu la o instanţă de arbitraj de la Haga, în cadrul Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), în sprijnul drepturilor sale asupra apelor teritoriale din jurul peninsulei Crimeea.

Cu toate acestea, calitatea vieții în Crimeea nu este una foarte bună, deoarece alimentele și combustibil sunt aduși din Rusia pe cale maritimă, fapt ce conduce la prețuri ridicate.

Guvernul de la Moscova preciza, în 2017, că veștile economice pentru Crimeea sunt de natură mai degrabă pozitivă. Numărul turiștilor în peninsulă a crescut anul trecut cu 21%, la 5,6 milioane de persoane, iar PIB-ul regional a crescut cu 8,5% în termeni reali în 2015, se spune într-un raport al guvernului rus, citat de Bloomberg.

De asemenea, raportul mai spune că veniturile și salariile medii au crescut dramatic sub conducerea Rusiei, deși oficialii recunosc că vânzările cu amănuntul au scăzut anul trecut cu 7,6%.

Jonglerii financiare

Cu toate acestea, în ultimii trei ani Rusia a pompat masiv bani în câștigurile populației locale pentru a-și asigura loialitatea noilor săi cetățeni din teritoriul ocupat. Cu toate aceastea și prețurile au crescut de câteva ori față de restul Ucrainei.

În 2013, salariul mediu lunar a fost mai mic de 3.000 grivne ucrainene (aproximativ 11.000 de ruble rusești). Mai târziu, la sfârșitul anului 2016 Crimeea medie a câștigat aproximativ 25.000 ruble rusești (aproximativ 10.000 de grivne).

„Diferența este de peste 120%. Dar, dacă analizăm aceleași valori în echivalentul dolarilor americani, luând în considerare ratele medii ponderate de schimb și inflația, situația se schimbă dramatic. În ultimii trei ani, salariul nominal mediu din Crimeea se modifică de la 356,1 USD până la 362,3 USD, ceea ce reprezintă doar o creștere de 2%”, se arată într-un raport al Centrului pentru Crize și Studii Politice de la Ankara, realizat în 2017.

Donbasul, pe aceeași „rețetă de succes”

Ca și în Crimeea, același lucru se poate aplica și Donbasului. Regiunea separatistă a avut deja a stabilit elementele de bază ale anexării: rubla a fost adoptată ca monedă oficială, 500 de tone de manuale în limba rusă a fost trimise în regiune pentru a înlocui programele ucrainene.

În plus, batalioanele militare ale separatiștilor includ acum un observator militar rus în fiecare unitate, stabilind un lanț clar de comandă care duce înapoi la Moscova.

Și aici Rusia trebuie să facă față finanțării vieții a circa 2,5 milioane de noi cetățeni cărora trebuie să le plătească salarii și pensii, iar efortul financiar nu este deloc mic. Exporturile regiunii se fac în marea lor majoritate în Rusia, iar economia locală suferă grave probleme din acest punct de vedere.

Realitățile economice din peninsula Crimeea și estul Ucrainei arată că nici Kievul și nici Moscova nu au avut până acum beneficii materiale de pe urma acestei anexări ilegale a Crimeei și a situației din Donbas.

Mai mult, populația locală nu a simțit nici ea vreun efect benefic în calitatea vieții din Crimeea, totul fiind doar o demonstrație de forță a Rusiei în fața Occidentului pe seama Ucrainei care se dorește a fi o viitoare membră a UE în anii ce vor urma. În final, localnicii sunt cei care plătesc acest preț scump al anexării ilegale.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work
Rușii au terminat circa 50% din podul care ca lega Crimeea de partea continentală a Rusiei

Rușii au terminat circa 50% din podul care ca lega Crimeea de partea continentală a Rusiei

Construcția podului din strâmtoare Kerci ce va lega peninsula Crimeea de teritoriul continental al Rusiei este gata în proporție de peste 50%, potrivit ultimelor rapoarte, a declarat Igor Astakov, directorul adjunct al Agenției Federale a Drumurilor din Rusia, în cadrul unei vizite de lucru în Kazan.  „Obiectivul principal din acest an și următorul este construirea podului peste strâmtoarea Kerci. Mai bine de 50% din construirea acestui obiectiv a fost realizată deja”, a spus el, citat de Tass.

Circa un an și jumătate a trecut de la începerea lucrărilor la acest pod, iar șantierul este în lucru în toate cele opt punct de construcție de pe mare și de pe uscat. Acum, inginerii instalează arcadele pentru autostradă și căile ferate ale podului. Astakov a mai spus că, în prezent, se lucrează la 40 de km de drumuri de acces către autostrada de pe pod, atât în Crimeea, cât și la Krasnodar. Podul este proiectat cu o lungime totală de 19 km, iar 60% din suma de construcție de 2,5 miliarde de dolari a fost deja bugetată.

Share our work
Podul care va lega Crimeea de Rusia, motiv de tensiuni între Kiev și Moscova

Podul care va lega Crimeea de Rusia, motiv de tensiuni între Kiev și Moscova

Kievul pregătește un proces de judecată împotriva restricțiilor de circulație navală introduse de către Rusia în strâmtoarea Kerci, ce leagă Marea Azov de Marea Neagră și peninsula Crimeea de Rusia continentală, a declarat ministrul-adjunct ucrainean al Infrastructurii, Iuri Lavreniuc, potrivit Tass. Motivul restricțiilor îl reprezintă dorința Moscovei de a construi un pod dinspre partea continentală a Rusiei către peninsula Crimeea, anexată de la Ucraina în 2013.

Rusia a lansat acest proiect de a construi un pod ce conectează Crimeea de uscat în februarie 2016 și a decis introducerea temporară a unor limite de navigare prin strâmtoarea Kerci, începând după a doua jumătate a acestei luni. Ministrul rus al Transporturilor, Maxim Sokolov a asigurat că restricțiile vor fi minimale.

„În prezent, pregătim un proces și calculăm pierderile materiale pentru porturile Mariupol și Berdiansk”, a declarat oficialul ucrainean citat. El a mai adăugat că „partea politică” a problemei este în mâna MAE ucrainean și a Consiliului pentru Securitate și Apărare Națională a Ucrainei.

Ministrul ucrainean al Justiției, Pavele Petrenko a declarat în octombrie 2016 că țara sa va iniția un demers juridic privind violarea granițelor maritime de către Rusia, proces ce va fi inițiat la Curtea de Justiție a ONU. Kievul a acuzat Rusia de deposedarea ilegală a Ucrainei de resursele sale maritime, precum și de poluare și de impact negativ asupra mediului din Marea Neagră, inclusiv de construirea unui pod peste strâmtoarea Kerci.

Share our work
Romania-Bulgaria. Pod guvernamental peste Dunare

Romania-Bulgaria. Pod guvernamental peste Dunare

Romania BulgariaGuvernele român şi bulgar s-au reunit, miercuri, în şedinţă comună la Bucureşti şi s-a convenit că un asemenea eveniment trebuie organizat în fiecare an. Un al doilea pod peste Dunăre, noi hidrocentrale şi terminarea conductei de gaz Giurgiu-Ruse sunt doar câteva dintre proiectele pe care România şi Bulgaria au de gând să le realizeze împreună. Dunărea va fi în centrul proiectelor pe care cele două ţări le vor pune în practică, inclusiv crearea unui aşa-numit „brand al Dunării” în regiune. Reuniunea a avut ca rezultat evaluarea proiectelor de cooperare bilaterală şi în cadrul Uniunii Europene, precum şi semnarea a mai multor documente referitoare la cooperarea sectorială între cele două ţări şi la interesele şi poziţiile comune în plan european. Cei doi Prim-Miniştri au semnat o Declaraţie comună pentru instituirea unui Consiliu de cooperare la nivel înalt, convenind organizarea anuală de Şedinţe comune de Guvern. De asemenea, primul-ministru Emil Boc şi omologul său bulgar Boyko Borissov au convenit asupra unei declaraţii comune privind aderarea celor două ţări la Spaţiul Schengen, în care exprimă aşteptările lor pentru revenirea asupra acestui dosar la reuniunea Consiliului European din octombrie a.c. în vederea identificării unei soluţii acceptabile pentru toate părţile, care să permită luarea fără întârziere a unei decizii pozitive pentru extinderea Spaţiului Schengen cu Bulgaria şi România.

Pregatiti pentru aderarea la Schengen

”Suntem pregătiţi pentru aderarea la Schengen, iar acest lucru a fost confirmat de Consiliu şi Parlamentul European. Cerem o soluţie corectă, bazată pe propriile noastre merite, pe respectarea regulilor şi nu pe schimbarea acestora în timpul jocului”, a declarat primul-ministru Emil Boc în conferinţa de presă comună cu omologul său bulgar. La rândul său, primul-ministru bulgar Boyko Borissov a dat asigurări că Uniunea Europeană nu trebuie să îşi facă probleme cu privire la modul în care cele două ţări apără graniţele care sunt şi frontiere externe ale Uniunii. În ceea ce priveşte documentele semnate la finalul şedinţei comune de la Bucureşti, premierul Emil Boc a prezentat succint domeniile şi proiectele concrete de colaborare vizate, exemplificand in acest sens: finalizarea podului Calafat – Vidin, construirea de noi poduri peste Dunăre (la Călăraşi – Silistra şi Bechet – Oreahovo), construirea de noi hidrocentrale pe Dunăre, finalizarea interconectorului de gaz Giurgiu-Ruse etc.

Strategia Dunarii

În plan european, România şi Bulgaria au puncte de vedere comune în ceea ce priveşte implementarea Strategiei Dunării, negocierile privind noua perspectiva financiară, cu accent pe menţinerea unor alocări importante pentru Politica Agricolă Comună (PAC) şi politica de coeziune, Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Sinergia Mării Neagre. România şi Bulgaria sunt ţări partenere în cadrul proiectului Nabucco şi au o şansă extraordinară de a valorifica Strategia Dunării şi proiectele din cadrul acesteia. Din această perspectivă, primul-ministru Emil Boc a amintit că România şi Bulgaria coordonează împreună un domeniu important din cadrul strategiei – axa prioritară cultură şi turism – şi a subliniat interesul comun pentru crearea unui brand al Dunării şi a unor noi rute culturale şi turistice. Premierul bulgar Boyko Borissov a evidenţiat potenţialul de dezvoltare a cooperării bilaterale şi faptul că schimburile comerciale între Bulgaria şi România au crescut de cinci ori în ultimii doi ani.

Share our work

Giurgiu-Ruse, un pod prea indepartat de taxele romanesti

Giurgiu-Ruse (foto transporter.ro)

Giurgiu-Ruse (foto transporter.ro)

Guvernul bulgar a aprobat propunerea ca taxa pentru trecerea podului sa fie redusa pentru autoturisme de la 6 la 2 euro, a anuntat ministrul Dezvoltarii regionale, Rosen Plevneliev, citat de presa regionala. Reducerea se va aplica numai in cazul autoturismelor care traverseaza podul venind din Bulgaria spre Romania. Taxele in cealalta directie raman neschimbate, din cauza faptului ca partea romana nu a fost de acord cu reducerea lor, a precizat ministrul. Plevneliev a spus ca masura va duce, initial, la pierderi de circa 1,5 milioane de euro pentru bugetul de stat, care insa vor fi compensate prin cresterea traficului si prin numarul mai mare de turisti romani care vor vizita Bulgaria. “Premierul Boiko Borisov a spus clar, cand a vizitat ultima oara Romania, ca Bulgaria va lua masuri pentru a reduce taxa de pod peste Dunare. Acesta a fost unul dintre primele subiecte discutate in timpul vizitei sale la Bucuresti. Bulgaria asteapta o pozitie din partea Romaniei, dar ministrul nostru pentru Dezvoltare Regionala, Rosen Plevneliev, lucreaza asupra unei analize a situatiei si o propunere in acest sens va fi prezentata in curand Consiliului de Ministri, pentru a reduce taxa de pod peste Dunare”, a afirmat, la sfarsitul lunii februarie, Plamen Nunev, parlamentar al partidului de guvernamant GERB. Parlamentarul bulgar a subliniat ca, daca Guvernul adopta decizia de reducere a taxei, mai multi ministri bulgari vor merge la Ruse pentru a anunta schimbarea. Taxa a fost redusa numai pentru autoturisme. Camioanele usoare trebuie sa plateasca, in continuare, 12 euro, camioanele sub 12 tone, 18 euro, iar camioanele peste 12 tone, 25 de euro.

Se asteapta o reactie similara si din Romania

Reducerea taxelor de traversare a singurului pod peste Dunare care leaga Romania de Bulgaria intreprinsa unilateral de Bulgaria corespunde total intereselor colegilor nostri din judetul Giurgiu si astept ca in scurt timp si partea romana sa ia o asemenea decizie, a declarat pentru Agerpres prefectul judetului bulgar Ruse, Plamen Stoilov. In cadrul sedintei sale de miercuri, guvernul bulgar a aprobat propunerea ca taxa pentru trecerea podului sa fie redusa pentru autoturisme de la 6 la 2 euro si pentru microbuze cu pana la 23 de locuri – de la 12 euro la 6 euro. Urmeaza sa fie analizate posibilitatile pentru reducerea taxelor si in cazul autobuzelor si camioanelor. Reducerea se va aplica numai in cazul masinilor care traverseaza podul venind din Bulgaria spre Romania, taxele in cealalta directie ramanand neschimbate deoarece partea romana nu a fost de acord cu reducerea lor. Stoilov a mai spus ca podul are nevoie de o renovare completa deoarece se afla intr-o stare jalnica. Podul nu a fost renovat timp de 50 ani si cele doua tari trebuie sa ajunga la un acord cat mai repede pentru renovarea lui, deoarece in momentul de fata fiecare parte nu face decat sa umple gropile de pe carosibil. Ca sa fie obtinuta o finantare europeana, trebuie sa existe un proiect de renovare, iar pana acum nu exista niciun asemenea proiect, a spus Stoilov. In opinia sa anul 2014 este termenul limita pentru realizarea renovarii podului. Constructia trebuie nu numai sa fie reparata, ci si sa fie modernizata prin construirea unor trotuare si a unor piste pentru biciclisti, crede Stoilov. Asteptam ca la un moment dat si Romania sa adopte o decizie pentru reducerea taxelor de traversare a podului, a spus pentru Agerpres Vesela Cerneva, purtator de cuvant al Ministerului bulgar al afacerilor externe. In opinia dnei Cerneva, faptul ca nu s-a ajuns la un acord de reducere simultana a taxelor de pod nu poate afecta relatiile bune intre Romania si Bulgaria. Reducerea taxelor va stimula schimburile economice si turismul intre Romania si Bulgaria, crede omul de afaceri din Ruse Emilian Enev. Taxele de traversare a podului reprezinta o piedica inutila in apropierea celor doua tari. Sper ca si Romania va reduce taxele deoarece intr-o perspectiva mai lunga beneficiile unei asemenea masuri sunt mai mari decat eventualele pierderi.

Romania si Bulgaria colaboreaza intens

O delegatie condusa de seful Departamentului Schengen din M.A.I., chestor sef de politie Marian Tutilescu, a avut joi, 10 martie, la Ruse, in Republica Bulgaria, o intalnire de lucru cu adjunctul ministrului de Interne al Republicii Bulgaria, Dimiter Georgiev. In cadrul intalnirii, reprezentantii la varf ai celor doua ministere vor aborda, din punct de vedere strategic, cooperarea intre cele doua tari in etapa de pre-aderare la Spatiul Schengen, dar si dupa data integrarii. De asemenea, discutiile expertilor romani si bulgari se vor axa pe activitatea structurilor politiei si politiei de frontiera, cu accent pe actiunile specifice care se desfasoara in zona de frontiera, precum si pe aspectele referitoare la implementarea prevederilor Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea politieneasca transfrontaliera in materie penala, semnat la Vidin, la 19 mai 2009.  De asemenea, In perioada 16 ianuarie – 14 februarie 2011, la nivelul Inspectoratului de Politie al Judetului Brasov, au fost desfasurate activitati comune de siguranta publica cu politisti bulgari. Astfel, in perioadele 16 – 30 ianuarie, respectiv 31 ianuarie – 14 februarie, cate patru politisti bulgari au actionat in municipiul Brasov, alaturi de politisti romani. Activitatile s-au desfasurat avand la baza principiului reciprocitatii, pe parcursul sezonului estival 2010, in zona statiunilor turistice de pe litoralul bulgaresc, a actionat acelasi numar de politisti romani. Misiunile comune executate au vizat cu preponderenta segmentul de siguranta publica si patrulare, dar au fost desfasurate si activitati pe linie de politie rutiera, politistii bulgari participand si la raziile si actiunile organizate la nivelul inspectoratului. Activitatile delegatiei bulgare pe segmentul de ordine publica au fost orientate catre zona centrala a municipiului Brasov, frecventata de un numar mare de turisti. Pe timpul misiunilor desfasurate, politistii bulgari i-au insotit pe cei romani, conform mandatului avut, la: 3 actiuni cu efective marite (una in municipiul Brasov si cate una in comunele Crizbav si Dumbravita), verificarea a 28 de unitati comerciale, aplanarea a 5 stari conflictuale, interventia la 19 evenimente semnalate prin SNUAU 112, verificarea a 179 autovehicule, dintre care 37 inmatriculate in Bulgaria, dar si la actiuni cu caracter preventiv in 5 unitati de invatamant. Atat la debutul activitatilor, cat si la schimbarea seriilor au fost prezenti si reprezentanti ai conducerii Politiei Bulgare, care au apreciat desfasurarea unor asemenea tipuri de misiuni si si-au manifestat intentia de a continua aceasta colaborare si in perioada urmatoare. „Regulile privind realizarea controalelor rutiere comune in zona de frontiera, precum si a misiunilor de patrulare comune a autoritatilor competente din Romania si Republica Bulgaria in vederea asigurarii ordinii si linistii publice” au fost elaborate in urma intalnirii dintre ministrii de interne ai celor doua state, la sfarsitul lunii mai si a intalnirii dintre delegatiile celor doua Politii nationale in cursul lunii iunie 2010, in care au fost abordate discutii privind identificarea unor masuri concrete de imbunatatire a cooperarii romano-bulgare. Scopul acestora este de a stabili un cadru general de desfasurare si proceduri de urmat de catre autoritatile competente, in vederea efectuarii de controale comune ale traficului rutier in zona de frontiera si a patrulelor mixte de ordine publica. La nivelul expertilor celor doua politii au fost stabilite aspectele practice ale implementarii regulilor care privesc aceste controale rutiere pe perioda sezonului estival, inclusiv desfasurarea unor actiuni” in oglinda” pe teritoriul celor doua state. Prin semnarea acestui document intre partea romana si bulgara, se extinde modelul de bune practici existent la nivelul european, in ceea ce priveste cooperarea politieneasca internationala, stabilind noi standarde de cooperare, atat la nivel regional, cat si la nivelul Uniunii Europene, in perspectiva aderarii la Spatiul Schengen a celor doua state.

Share our work