ANALIZĂ// Referendum simultan cu alegerile parlamentare din R. Moldova, doar o manevră a puterii acuză opoziția

ANALIZĂ// Referendum simultan cu alegerile parlamentare din R. Moldova, doar o manevră a puterii acuză opoziția

Lidera PAS Maia Sandu și cel al PPDA, Andrei Năstase, la un protest din PMAN din Chișinău. Foto credit: BIRN

Partidul de guvernământ din Republica Moldova declară că vrea să reducă numărul deputaților din Parlament. Oponenții săi spun că încearcă doar să câștige mai multe voturi. Opoziția din R. Moldova se declară împotriva unei inițiative a partidului de guvernământ de a organiza un referendum privind reducerea numărului de parlamentari în aceeași zi cu alegerile parlamentare din luna februarie a anului viitor, considerându-l drept un partid populist ce își doresște să câștige mai multe voturi și să își asigure o legislatură cât mai flexibilă, scrie EvZ Moldova după o analiză a portalului de limbă engleză Balkan Insight

Miercurea trecută, președintele pro-rus al țării, Igor Dodon, a promulgat o lege amendată de către de către Partidul Democrat (PD) și adoptată în Parlament pe 30 noiembrie, permițând desfășurarea unui referendum în aceeași zi pe cu alegeri parlamentare ce vor avea loc pe 24 februarie 2019.

Liderul PD Vlad Plahotniuc a declarat luna trecută că partidul său a fost mai întâi reticent în a organiza un referendum pe această temă, din cauza costului de organizare a acestuia, un cost care ar fi evitat prin organizarea acestuia în aceeași zi cu alegerile parlamentare.

PD dorește reducerea numărului de deputați de la 101 la 61, o mișcare care ar putea să prindă bine la cetățenii moldoveni obosiți de clasa politică a țării. Parlamentarul PD Sergiu Sîrbu, cel care a propus amendarea la Codul electoral, a declarat că problema este „una tehnică, dar importantă”.

Partidele de opoziție, însă, văd această inițiativă ca pe o pledoarie din partea partidului de guvernământ în a înclina balanța acestor alegeri în favoarea PD.

„Acest referendum nu are nici un scop”, a declarat pentru BIRN, Tudor Deliu, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova. „Este pur și simplu momeală electorală și una foarte atrăgătoare pentru populație”.

Deliu a menționat că, în cazul unui vot „Da”, va fi necesară o lungă serie de acte legislative pentru a pune în aplicare schimbarea, inclusiv un amendament la Constituția R. Moldova care va necesita sprijinul a două treimi din deputații, o acțiune care s-ar putea dovedi insurmontabilă.

„Ei vor veni în fața poporului și vor spune că ei [PD] sunt cei care vor să reducă numărul deputaților și că oamenii vor avea acum dreptul de a-i demite pe cei aleși din fotoliile lor”, a spus Deliu. „Aceasta este o aberație totală„.

Precedentul Curții Constituționale

Lidera Partidului de Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, dar și a opoziției potrivit sondajelor de opinie, a declarat că planul legat de referendum este unul menit pentru a distrage atenția de la agenda campaniei plină de acuzațiile de corupție și de la derapajele democratice ale guvernului.

La rândul său, celălalt lider al opoziției, președintele PPDA Andrei Năstase a declarat pentru BIRN că ideea a aparținut inițial formațiunii sale și că el este cel care lansat de fapt ideea reducerii numărul parlamentarilor în 2015, atunci când a adunat circa 405.000 de semnături pentru un astfel de scrutin.

Maia Sandu a mai remarcat și coordonarea dintre PD și PSRM-ul președintelui prorus Igor Dodon în promovarea amendamentului care să permită desfășurarea referendumului, fapt ce dă naștere și mai intens speculațiilor cum că cele două parte ar putea să facă front comun pentru guvernare după alegeri, în ciuda diferențelor ideologice promovate în politică de către acestea.

Năstase a mai declarat spus că nu se opune pe fond noțiunii de referendum, „dar cum este acesta propus acum, eu nu să accept”.

„Curtea Constituțională a spus foarte clar că nu este corect să organizăm un referendum care ar putea influența alegerile„, reamintind o hotărâre judecătorească în acest sens din septembrie 2014.

„Cei de la putere au schilodit Constituția R. Moldova, au schilodit acte normative, Codul Electoral, tot ce au vrut ei”, a declarat Andrei Năstase pentru BIRN.

Năstase a câștigat alegerile pentru Primăria Chișinău, în iunie 2018, dar instanțele au anulat votul sub acuzația de fraudă. Aceasta s-a dovedit ulterior a fi una falsă. Ca răspuns, Uniunea Europeană a suspendat un pachet de ajutor macrofinanciar de 100 de milioane de euro destinat R. Moldova, cea mai săracă țară din Europa, invocând o nerespectare a standardelor democratice.

Opoziția a acuzat deja partidul de guvernământ de implicare în joc viciat înainte de vot, inclusiv prin încercarea de a-i ilustra pe liderii de opoziție ca pioni ai Moscovei.

Uniunea Europeană a semnat un Acord de Asociere cu Moldova în 2014, dar oficialii de la Bruxelles au devenit tot mai deranjați de nerespectarea de către oficialii de la Chișinău a normelor democratice. Din acest motiv, UE a subliniat importanța alegerilor libere și corecte în luna februarie.

Năstase a concluzionat că Europa a trimis un mesaj clar împotriva încercării puterii „de a discredita opoziția”.

Materialul a fost tradus după un interviu publicat de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnat de Mădălin Necșuțu

Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
Serbia. Plan de asasinare a lui Tadici

Serbia. Plan de asasinare a lui Tadici

Tadic-Irinej-DacicOficiali cu rang înalt din cadrul Ministerului de Interne sârb au primit informaţii cu privire la un plan de asasinare a preşedintelui Boris Tadici.
Conform presei sârbe, printre ţintele posibilelor asasinate se află preşedintele Boris Tadici, Patriarhul Bisericii Ortodoxe din Serbia, Irineu, ministrul de Interne Iviţa Dacici precum şi şeful poliţiei Milorad Veliovici. Potrivit sursei citate, un oficial al Ministerului de Interne sârb (MUP) a primit un mesaj în care se spunea că „spre deosebire de asasinatele din centrul sportiv Banja Luka Borik, alte noi asasinate vor fi mai puţin spectaculoase”.
Ziarul adaugă, citând sursa MUP rămasă sub protecţia anonimatului, că tonul mesajului avea mai mult un caracter de avertizare decât de ameninţare şi că a fost trimis prin intermediul operatorilor de telefonie mobilă interni, transmite Mediafax. „A fost trimis de cineva care cunoaşte lumea interlopă, care a aflat de pregătirile pentru asasinare”, a declarat sursa citată, adăugând că informaţia a fost tratată cu seriozitate sporind măsurile de securitate ale poliţiei.
Poliţia bosniacă a dezvăluit recent că au fost descoperite explozibil şi arme într-o sală din Banja Luka, în ajunul unei reuniuni desfăşurate la data de 9 ianuarie, la care a luat parte şi preşedintele Serbiei, Boris Tadici. O purtătoare de cuvânt a poliţiei a declarat pentru presă că a fost arestată o persoană din regiunea Banja Luka, fiind bănuită de terorism. „Această persoană a mărturisit că a introdus armele în sală, dar am lansat o anchetă pentru a clarifica în întregime circumstanţele, mobilul şi eventualele legături cu alte persoane”, a menţionat responsabila bosniacă.
Potrivit postului naţional de radio, poliţia a descoperit trei kilograme de explozibil, mai multe grenade, puşti şi câteva sute de cartuşe în spaţiul rezervat presei, în sala de sport Borik din oraşul bosniac.

Share our work