Analiză: Matematica post-electorală este în favoarea democraților din Republica Moldova

Analiză: Matematica post-electorală este în favoarea democraților din Republica Moldova

Liderul PD, Vlad Plahotniuc (foto centru-dreapta). Foto: Facebok

Experții iau în calcul patru scenarii majore posibile pentru o nouă alianță de guvernământ în R. Moldova după alegerile de luna trecută. Trei dintre ele implică Partidului Democrat PD în viitoarea alianță de guvernare, se arată într-o analiză publicată de portalul del limbă engleză Balkan Insight.

Chiar dacă PD a ieșit pe locul al doilea, ca număr de mandate în alegerile parlamentare de luna trecută, experții sunt de părere că formațiunea este cea mai bine plasată pentru a păstra puterea într-o viitoare coaliție post-electorală la guvernare.

Patru partide au trecut pragul de 6% pentru a intra în parlamentul moldovean de 101 locuri, împreună cu alți trei candidați independenți.

Potrivit rezultatelor oficiale finale, partidul socialist pro-rus al Republicii Moldova, PSRM, a ieșit pe primul loc cu 35 de locuri, urmat de PD cu 30, cu blocul pro-european ACUM pe 26 și cu Partidul Ilan Șor, al cărui lider a fost condamnat în primă instanță pentru „furtul miliardului”, cu șapte locuri.

Blocul ACUM a exclus din start o alianță cu PSRM sau PD, partidul din ce în ce mai naționalist al magnatului Vlad Plahotniuc.

Mulți experți consideră că PD și PSRM se află în alianță neoficială de ani de zile, dar PD tatonează formal terenul pentru o eventuală coaliție cu blocul ACUM, intenție ce a fost rapid repudiată. Partidele care s-au aflat anterior în alianță formală cu PD s-au dezintegrat de facto sau nu au reușit să obțină suficiente voturi pentru a intra în parlament.

BIRN a stat de vorbă cu mai mulți analiști politici cu privire la posibile scenarii postelectorale:

1. Coaliție între PD și PSRM

Acesta este cel mai probabil scenariu. Chiar dacă PSRM și PD s-au aflat formal în opoziție unul față de celălalt în Parlament, acestea și-au dat mâna pe mai multe probleme politice majore în ultimii ani.

„Netezirea căii spre acest scenariu a început anul trecut, atunci când ideologia” pro-Moldova” a fost creată de PD. La fel, și alte teme naționaliste au fost încorporate în retorica acestui partid”, a declarat analistul politic de la IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.

O astfel de coaliție ar oferi Moscovei șansa unui cuvânt mai greu în această ecuație, a avertizat Tăbârță, unul care ar avea ramificații inclusiv pentru viitorul rol al regiunii separatist transnistrene.

Cine va da girul unei astfel de coaliții va dori anumite garanții pentru a primi anumite pârghii în Moldova și va cere și un anumit statut pentru regiunea transnistreană„, a declarat el pentru BIRN.

Tăbârță a spus că o astfel de coaliție ar putea relansa un plan de federalizare din 2003, susținut de Rusia, și cunoscut sub numele de Memorandumul Kozak, care prevede prinntre altele și cedarea mai multe prerogative Transnistriei și regiunii autonome Găgăuzia în viața politică de la Chișinău și cursul țării pe direcții majore de dezvoltare.

Alianța PD-PSRM trebuie acum aranjată în exterior. În special în SUA și România de către PD”, mai adăugat analistul.

2. Coaliție între PSRM și ACUM

Acest lucru pare a fi scenariul cel mai dorit de PD, după ce formațiunea a trimis o scrisoare blocului ACUM, pe 26 februarie, sugerând că trebuie puse deoparte diferențele dintre partide pentru a forma o majoritate în Parlament pentru binele țării.

Cu toate acestea, ACUM a exclus o alianță cu un partid despre care spune constant că nu a făcut nimic pentru a lupta împotriva corupției sau pentru a reforma statul.

Tăbârță a spus că ACUM ar avea de suferit în cazul în care a merge într-o astfel de alianță. „Orice abordare sau cooperare cu Partidul Democrat va avea un preț greu de plătit pentru blocul ACUM în ceea ce privește evaluarea lor politică și încrederea în ei pe viitor„, a spus el.

La rândul său, expertul politic, Mihai Isac, a declarat că liderul PD, Vlad Plahotniuc, printr-o astfel de mișcare, încearcă să își spele imaginea față de partenerii occidentali, dar și să compromită orice formă organizată de opoziție politică pro-europeană la adresa regimului său.

Probabil PD ar avea de suferit, a declarat el pentru BIRN, din cauza presiunii inevitabile venite din partea ACUM pentru implementarea de reforme, în special cea a sistemului judiciar.

„Aceasta ar conduce la o slăbire semnificativă a controlului absolut al lui Plahotniuc asupra sectoarelor-cheie din R. Moldova”, a spus Isac.

3. Coaliție între PSRM și ACUM

O astfel de posibilitate a fost ridicată de analiști și o parte a presei opozantă PD-ului, dar a fost deja exclusă de ACUM.

„Da, socialiștii și ACUM au viziuni total diferite. Da, ei nu pot guverna împreună, dar, logic, firesc, moral este ca să elibereze spațiul, să radă aceste instituții captive, să creeze condiții pentru alegeri libere și corecte sau măcar decente”, a declarat Valeriu Pasa de la ONG-ul WatchDog .

Apoi, Pasa a precizat că partidele ar putea apela apoi la alegerile anticipate.

Pe același subiect, Mihai Isac a spus: „În pofida ideologiei și a agendelor politice diametral opuse, acest scenariu este susținut de o parte dintre liderii de opinie ca fiind un rău necesar pentru a demara procesul de dezoligarhizare a R. Moldova, în mod special în domeniul justiției, serviciilor secrete și forțelor de ordine.”

Isac a spus că un astfel de scenariu a fost susținut de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, lider de facto PSRM, și alți socialiști, dar „este puțin probabil ca acest moment să se producă un astfel de scenariu care ar duce la o scindare în blocul ACUM”.

4. Coaliție între PD, Partidul Ilan Șor și „dezertorii” din PSRM

Partidul Ilan Șor este văzut în general ca un instrument al PD, formațiune care ar putea să-l țină pe Șor afară din închisoare, în ciuda condamnării sale de primă instanță pentru „furtul miliardului” din 2014.

Cei trei independenți din Parlament sunt, de asemenea, considerați apropiați de Partidul Șor, oferind PD-ul un control de facto a 40 de locuri în Parlament. Nu este exclus faptul că PD ar putea încerca să recruteze 11 „transfugi” din PSRM pentru a guverna fără a fi nevoit să facă o alianță formală cu celelalte două mari blocuri.

„Unul dintre cele mai probabile scenarii este un guvern format de PD, Partidul Ilan Șor, independenți și dezertori socialiști”, a spus Tăbârță. „Un scenariu similar a fost aplicat în Parlament în 2015-2016”.

Cu toate acestea, toți cei 35 de deputați PSRM din viitorul legislativ au ținut marțea trecută o conferință de presă la care au exclus posibilitatea de a sari din barca PSRM și au semnat un angajament în acest sens.

PD pare să se pregătească pentru posibilitatea ca, în cazul eșuării acestor negocieri cu toate partidele, legea supremă să fie modificată astfel încât să permită guvernului actual, ieșit din funcțiune, să rămână la guvernare timp de încă 18 luni și să nu fie organizate alegeri anticipate.

Totuși, săptămâna trecută, într-un interviu, liderul PD Vlad Plahotniuc a avertizat asupra „unor efecte foarte grave asupra economiei și societății” în cazul unei alegeri anticipate.

Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
Analiză: Opoziția din R. Moldova critică sprijinul României pentru „oligarhul” Plahotniuc

Analiză: Opoziția din R. Moldova critică sprijinul României pentru „oligarhul” Plahotniuc

Colaj: Liderul PSD, Liviu Dragnea (stânga) și liderul PD Vlad Plahotniuc (dreapta)

Partidele de opoziție proeuropene de la Chișinău au acuzat guvernul României că sprijină un regim corupt în Republica Moldova – și că blochează eliberarea unui raport internațional condamnabil privind deficiențele democratice din această țară, se arată într-o analiză a portalului Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova. Pe măsura aproprierii alegerilor parlamentare ce se vor desfășura în Republica Moldova pe data de 29 februarie 2019, principalele partide din țară își îndreaptă privirea spre aliați și adversari externi.

Până în prezent, politica internă a Republicii Moldova s-a bazat mai degrabă pe teme geopolitice, și mai puțin pe orientarea concrentă a țării spre vest sau spre est. Dar implicarea din ce în ce mai mare a famiilor politice europene de centru-dreapta și centru-stânga, PPE și PES, a schimbat regulile jocului. Atât partidele pro-europene de stânga cât și cea dreaptă din R. Moldova își orientează din ce în ce mai mult retorica după „frații lor mari” din Bruxelles.

În acest context, Partidul Acțiunii și Solidarității Pro-Europene, PAS și Platforma Demnității și Adevărului, PPDA – condusă de Maia Sandu și Andrei Năstase – a lansat marți un atac asupra Partidului Social Democrat (PSD) din România, condus de Liviu Dragnea (foto).

Aceștia l-au acuzat pe Dragnea că susține un „guvern oligarhic” la Chișinău condus de Vladimir Plahotniuc și Partidul Democrat. „După suportul moral oferit de Dragnea lui Plahotniuc odată cu invalidarea alegerilor din Chișinău câștigate de forțele pro-europene și pro-românești, iată că guvernul de la București a decis să blocheze un raport critic la adresa regimului lui Plahotniuc”, se arată într-o declarație comună semnată de lidera PAS Maia Sandu și liderul PPDA, Andrei Năstase.

Criticile acestor au survenit după ce România și Ungaria au blocat de comun acord, luni, eliberarea unui raport al Consiliului Afacerilor Externe al UE cu privire la un recul al standardelor democratice în Republica Moldova – pe care guvernul moldovean s-a obligat să le susțină în baza Acordului de asociere semnat cu Uniunea Europeană în 2014.

„Devine deja legitate faptul că, ori de câte ori are nevoie de acoperire politică internațională pentru fărădelegile și hoțiile din Republica Moldova, oligarhul Plahotniuc poate conta pe sprijinul necondiționat al lui Liviu Dragnea și Victor Orban”, se mai arată în declarație. Ambii lideri politici din R. Moldova l-au criticat pe Ministrul de Externe al României, Teodor Melescanu, și pe cei pe care i-au numit „prietenii loiali ai Kremlinului în Budapesta”.

„Avem o mare nedumerire: care dintre prevederile de mai sus, în opinia domnului Meleșcanu, nu ar întruni condițiile pentru adoptarea unui raport, așa cum au convenit, în interesul cetățenilor Republicii Moldova, toate celelalte țări europene? (…) Se pare că interesele clientelare dintre Dragnea și Plahotniuc au întâietate”, a mai scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook. În schimb, ea a cerut forțelor politice din România să ajute cetățenii și partidele moldovenești care se bazează pe sprijinul din partea Bucureștiului.

Izbucnire la adresa PSD-ului lui Dragnea

Năstase și Sandu au cetățenia română. Cu toate acestea, niciunul dintre cei doi nu au adoptat o poziție clară unionistă, sprijinind reunirea Republicii Moldova cu România, în parte pentru a evita retorica partidelor pro-ruse care ar fi folosit acest lucru ca armă în campaniile lor electorale.

Analiștii din Chișinău văd episodul ca fiind mai mult un atac asupra unei anumite ținte din România, respectiv Dragnea, decât asupra României în sine. „Nu este un izbucnire împotriva României, ci împotriva partidului care conduce în prezent la București, care oricum nu are cea mai bună imagine la Bruxelles”, a declarat analistul politic al Republicii Moldova, Ion Tabarta, pentru BIRN.

„Se vrea poate un front comun înpotriva oligarhilor de la București și Chișinău”, a adăugat el. Tăbârță a reamintit că, în ultimii ani, Partidul Democrat a încercat să se apropie de PSD-ul de centru-stânga din România, iar PAS și PPDA s-au apropiat de Partidul Național Liberal de centru-dreapta și de Uniunea Salvați România.

„Am auzit la Bruxelles multe voci criticând politicile R. Moldova, iar acum toate acestea au fost adunate în acest raport”, a observat el. „Opoziția din Moldova suspectează că toate aceste probleme au fost rezolvate la nivel de stat pe filiera legăturilor oligarhice”, a adăugat el. Partidul Democrat de la Chișinău a făcut diverse mișcări controversate în ultimul an, care au iritat Bruxelles, precum și partidele de opoziție.

UE a ridicat întrebări reale dacă acest partid pro-european auto-declarat are vreo intenție reală de reformare a Moldovei, astfel încât să se poată angaja pe calea europeană sau nu.

Problemele cu UE au început odată cu trecerea, în iulie 2017, de la un sistem de vot proporțional la unul mixt, împotriva avizului Comisiei de la Veneția. Tensiunile s-au intensificat în iunie 2018, după ce instanțele din R. Moldova au anulat rezultatele alegerilor pentru primăriile din Chișinău, pe care liderul opoziției Nastase le-a câștigat, sub pretextul că legea electorală aar fi fost încălcată. Această afirmație a fost dovedită ulterior a fi una falsă. În același timp, Partidul Democrat a promovat un amendament la codul electoral, permițând campaniilor electorale să se desfășoare până în ultima zi înainte de alegeri.

Astfel de mișcări au pus la încercare răbdarea Comisiei Europene, care a suspendat acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova în cuantum de 100 de milioane de euro, invocând erodarea standardelor democratice din țară.

Interese primordiale

Interesul României în Moldova a fost constant acela de a bloca forțele pro-ruse și de a le împiedica să preia puterea într-o țară cu care are o frontieră comună. Dar situația din regiune riscă să devină din ce în ce mai imprevizibilă, în timp ce partidele aflate la guvernare „pro-UE” la Chișinău flirtează în subsidiar și cu Rusia – țară cu ambițiile în creștere în regiune.

România este o țară de graniță pentru UE și NATO, iar Moscova are staționați aproximativ 1.500 de soldați pe teritoriul R. Moldova, în regiunea separatistă a Transnistriei, la aproximativ 100 de kilometri de granița cu România. „Lucrurile s-ar putea schimba radical dacă actualul guvern de la București va cădea”, a spus Tăbârță. „Un nou guvern la București și-ar putea revizui serios relația cu Chișinăul”, a spus el, referitor la șansele partidelor de centru-dreapta, care nu vor susține regimul PD la Chișinău, se preia puterea la București.

Materialul a fost tradus după onaliză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
ANALIZĂ: Scandalul alegerilor anulate aprinde Mișcarea de Rezistență în Moldova

ANALIZĂ: Scandalul alegerilor anulate aprinde Mișcarea de Rezistență în Moldova

Polițiști aduși să păzească casa liderului PD, Vlad Plahotniuc, la ultimul protest major din Chișinău, de pe 1 iulie. Foto credit: BIRN

Decizia instanțelor de a invalida alegerile pentru Primăria de la Chișinău a mobilizat mulți oameni pentru a contesta organizarea administrativă oligarhică a Moldovei – dar rezultatele reale ale mișcării vor veni pe viitor. Anularea rezultatelor alegerilor locale pentru Primărie, câștigate luna trecută de Andrei Năstase, a fost picătura care a umplut paharul pentru mulți oameni din R. Moldova, scrie portalul Balkan Insight într-o amplă analiză a situației politice și sociale din R. Moldova, preluat de EvZ Moldova.

Hotărârea inițială a unei instanțe locale din Chișinău, din 20 iunie, a fost confirmată la 25 iunie de către Curtea Supremă de Justiție.

Năstase a fost ales de aproape 53% din populația orașului, câștigând în mod neașteptat alegerile împotriva unor candidați mai bine plasați, susținuți de partidul socialist pro-rus și de coaliția de guvernământ pro-occidentală.

Instanța și-a argumentat decizia controversată de a anula alegerile, după apariția în direct a lui Nastase pe Facebook în ziua votării, atunci când a cerut oamenilor să-și folosească dreptul de vot – fără însă a menționat vreun candidat sau nume de partid care să fie votat.

Andrei Nastase, liderul Partidului Platformei pentru Demnitate și Adevăr din opoziție, PPDA, a declarat într-un interviu pentru BIRN că în scenariul cel mai defavorabil, potrivit legii, ar fi putut primi o amendă, dar nu s-a așteptat niciodată la anularea alegerilor.

Fostul procuror și avocat, în vârstă de 43 de ani, este acum liderul carismatic al unei mișcări populare împotriva lui Vlad Plahotniuc, oligarhul miliardar și politicianul care conduce Partidul Democrat aflat la guvernare – și care spun criticii că subordonează guvernul, majoritatea parlamentară, întreaga administrație și aparatul judiciar din Moldova în interesele sale.

Năstase conduce această mișcare în alianță cu formațiunea pro-europeană Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu.

Năstase a intrat pentru prima oară în atenția publicului în toamna anului 2015, când, alături de alți adepți, a organizat în centrul Chișinăului o campanie de tip „occupy”, în scopul de a-l contesta pe Plahotniuc.

Cu toate acestea, când s-a aliat cu fostul lider al PSRM și actualul președinte prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, mulți analiști au fost dezamăgiți.

Mai există și alte controverse legate de trecutul său. Rapoartele mass-media l-au descris ca un apropiat al controversaților oameni de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa, care trăiesc acum la Frankfurt – evitând condamnările la închisoare – și care înainte au fost partenerii de afaceri ai lui Plahotniuc.

În ultimii doi ani, însă, Năstase s-a rebranduit din activist în lider politic pro-european și, alături de cei mai apropiați aliați ai săi, a deschis numeroase uși la Bruxelles, sub îndrumarea Partidului Popular European (PPE), în căutarea sprijinului lor politic.

Curând după anularea victoriei sale la alegerile de la Chișinău, Andrei Năstase, Maia Sandu și liderul Partidului Liberal Democrat, Viorel Cibotaru, au creat Mișcarea de Rezistență – Acum.

„Ceea ce este important este crearea acestei mișcări populare, de rezistență civică la nivel național, iar apoi putem decide asupra formelor de manifestare”, a declarat Năstase BIRN.

El a avertizat că tactica lor ar putea merge până la acte de nesupunere civică împotriva guvernului, pe care îl consideră prea apropiat de președintele pro-rus.

Avertizări asupra unui „scenariu ucrainean”

Într-o declarație recentă, Năstase a avertizat că un scenariu ucrainean de tip Euromaidan nu ar putea fi exclus în Moldova, susținând că Plahotniuc ar putea chiar „împușca oamenii dacă își va vedea libertatea și averile dobândite ilicit în pericol”.

„Să nu uităm că [președintele înlăturat al Ucrainei, Viktor] Ianukovici a fost odată un lider pro-european. Să nu uităm că Ianukovici a șantajat Europa … și că Ianukovici a schimbat, de asemenea, sistemul de vot în beneficiul său „, a susținut el.

După ce a fost blocat de la preluarea funcției al Capitalei, Năstase se teme că același scenariu ar putea avea loc după alegerile parlamentare din noiembrie.

Alegerile locale din orașele de la Chișinău au fost văzute pe scară largă ca un test pentru următoarele alegeri la nivel național.

Dar schimbarea reală a politicii din Moldova a devenit mai greu de realizat, parțial din cauza introducerii sistemului electoral mixt care va fi aplicat la scrutinul din luna noiembrie.

În cadrul acestui sistem, jumătate dintre parlamentari vor fi aleși pe listele de partid, iar cealaltă jumătate în circumscripțiile individuale.

Una dintre strategiile pe care Plahotniuc ar intenționa să o utilizeze în alegeri este ca ai săi candidații Partidului Democrat să-i facă pe candidați să candideze ca și independenți, iar pe lângă asta să coopereze cu Partidul Socialist pentru a-și învinge adversarii.

„Plahotniuc nu are altă șansă de a obține rezultate bune”, spune Năstase, care adaugă că, în ciuda refuzurilor publice, există o „alianță secretă” între democrații de guvernământ și socialiștii de opoziție pentru mai mult de un an și jumătate.

O dovadă pentru aceasta este că ambele partide, cele mai mari din Moldova, au sprijinit introducerea noului sistem electoral mixt, în ciuda criticilor din partea Uniunii Europene.

Alianța împotriva unui regim „dictatorial”

În timp ce victoria neașteptată a lui Nastase în alegerile pentru Primărie a oferit un impuls mobilizării opoziției, Năstase și-a consolidat și mai mult relațiile politice cu liderul mai popular al PAS, Maia Sandu, care până acum a fost simbolul principal al unei alternative reale pro-europene în Republica Moldova.

Maia Sandu, în vârstă de 46 de ani, absolventă a Universității Harvard din SUA, este o figură de încredere în multe cancelarii ale UE, precum și la Washington.

Fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale de la Washington, ea a condus între urmă cu câșiva ani și Ministerul Educației al Moldovei într-un guvern anterior, atunci când a solicitat făcut mai multe reforme dure, dar necesare.

Sandu a pierdut cursa prezidențială din R. Moldova în noiembrie 2016, după ce Partidul Democrat și PSRM s-au aliat împotriva ei.

Într-un interviu pentru BIRN, Maia Sandu a spus că invalidarea alegerilor pentru primăria Chișinăului a fost o decizie abuzivă,

„Ne confruntăm cu o nouă situație în Republica Moldova, deoarece până acum nici un alt rezultat al alegerilor, chiar și atunci când acestea au fost contestate de concurenți sau de observatori naționali sau internaționali, nu a fost invalidat vreodată de vreo instanță”, a spus ea.

Sandu a cerut formarea unei mișcări de rezistență pentru a uni oamenii împotriva „obiceiurilor dictatoriale” ale Partidului Democrat și liderului acestuia, Vlad Plahotniuc.

„Aceasta este încercarea noastră de a uni societatea, de a informa oamenii despre ceea ce se întâmplă și despre pericolul acestor decizii abuzive”, a spus ea.

„Moldova se confruntă cu o problemă a dominației oligarhice asupra mass-media, așa că vom încerca, de asemenea, să informăm corespunzător publicul”, a adăugat Sandu.

Întrebat dacă ar exclude posibilitatea unei așa-numite „alianțe nefirești” între socialiștii pro-ruși și pro-democrații pro-europeni, Sandu a spus cu voce tare: „Nu!”

„Lui Plahotniuc i-a căzut și ultima mască de pro-european prin aceste acțiuni [după votul primăriei]. De aceea a impins sistemul electoral mixt, pentru că – după cum arată votul – alegerile ar fi putut fi câștigate de către socialiștii de la Chișinău dacă acest lucru ar fi fost deja pus în practică „, a spus Sandu.

Sandu a exclus, de asemenea, orice posibil compromis de formare a unei coaliții cu Partidul Democrat, chiar dacă a existat o presiune din partea UE pentru un astfel de scenariu, pentru a-i scoate din joc pe socialiștii pro-Kremlin.

„Singurii care pot exercita presiuni sunt cetățenii care votează pentru noi. Apărăm interesele acestor oameni și vom acționa în funcție de necesitățile alegătorilor „, a spus ea.

„Alegătorii noștri vor să trăiască într-o țară democratică, unde oamenii cinstiți trăiesc bine, într-o țară din care nu doresc să fugă”, a concluzionat Sandu.

Până acum, cele trei partide care formează Mișcarea de Rezistență – ACUM au câștigat sprijinul unui număr de personalități publice proeminente, inclusiv analiști politici, lideri ONG, sportivi și intelectuali.

Plahotniuc, totuși, a intrat și el în ofensivă, învinuindu-i pe Maia Sandu și pe Andrei Năstase pentru rezoluția votată pe 5 iunie, de către Parlamentul European, dcoument în care s-a cerut că orice sprijin bugetar suplimentar pentru Moldova să fie tăiat.

„Această rezoluție, ce a fost cretă de Maia Sandu și Andrei Năstase împotriva poporului moldovenesc, nu își va atinge scopul cinic căruia s-a urmărit – de a face pe oameni să sufere din punct de vedere financiar. Rezoluția are doar un efect politic, dar altfel nu va funcționa” , a declarat săptămâna trecută Plahotniuc.

Mișcarea Parlamentului European a venit la o zi după ce Uniunea Europeană a înghețat plata primei tranșe dintr-un ajutor macrofinanciar de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, care a precizat că voia recentă anulare a alegerilor pentru Primăria Chișinăului a încălcat principalele precondiții pentru acordarea acestui sprijin financiar: respectarea democrației și a domniei legii.

Plahotniuc a atacat rezoluția Parlamentului European, susținând că banii au fost intenționați „să îmbunătățească alimentația copiilor în grădinițe și școli și să crească salariile cadrelor didactice”.

Share our work
COMENTARIU// Scenarii, manipulări și alte ecuații politice cu mai multe necunoscute la Chișinău

COMENTARIU// Scenarii, manipulări și alte ecuații politice cu mai multe necunoscute la Chișinău

sursa: TV8

Decizia recentă a de anulare a rezultatelor alegerilor pentru Primăria Chișinăului dă naștere unei noi stări de confuzie la Chișinău. La prima vedere, pe termen mediu, PD-ul pare să fi pierdut partida, oferindu-le posibilitatea pe parcursul verii celor din opoziția extraparlamentară de la Chișinău – PAS și PPDA – la care se mai alătură cu PLDM-ul, să tragă din toate direcțiile.

Pe de altă parte, este posibil ca PD-ul să-și fi oferit singur „fatvaua” politică necesară pentru a se victimiza în fața partenerilor proeuropeni că a încercat în toate felurile, dar nu că există în niciun chip șanse de colaborare cu PPDA și PAS. În acest caz, nu ar mai rămâne pentru aceștia decât „soluția imorală” a oficializării concubinajului cu PSRM lui Dodon, după alegerile parlamentare din toamnă.

PSRM-ul și-ar mai domoli discursul anti-UE, iar PD-ul nu ar mai răbufniri la adresa Moscovei, într-o coaliție chipurile de uniune națională. Bruxelles, prin fostul său ambasador la Chișinău, Pirka Tapiola, s-a arătat în trecut deschisă la o astfel de soluție. PSRM-ul nu va fi greu de atras într-o asemenea construcție, atât timp cât și Dodon poate suporta cu bani din Bahamas „jocul valizelor” cu Plahtoniuc pentru a-și cumpăra reciproc apoi „soldații” din Parlament.

Înot politic sincron

Ceea ce este interesant este sincronzarea mesajelor lui Dodon și Plahotniuc, la numai o zi distanță după decizia finală a Curții Supreme de Justiție de la Chișinău pe rezultatul alegerilor.

În jurul orelor prânzului, Dodon a ieșit cu predică virtuală și un cearșaf de scenarii de tipul „ce s-ar întâmpla dacă”, în timp ce Plahotniuc a ieșit cu un interviu la ziarul „neoficial de casă” al său, din păcate „Timpul”.

Acesta din urmă a anunțat cu emfază că el nu a cedat în fața presiunilor externe și că nu s-a amestecat în justiție în această decizie controversată. Totuși, tonul răspunsurilor, evident aranjate chiar de el și echipa sa de comunicare, tradează o stare de nervozitate imensă, care tradează mitul invicibilității și cinismului glacial care înconjoară figura acestui politician în mentalul colectiv.

Mesajul său a fost atât către oponenții săi politici – PAS și PPDA – pe care i-a acuzat de ipocrizie cum că nu au mai protestat atunci când Usatîi a fost interzis, cât și către partenerii occidentali care i-ar fi cerut să se amestece.

Pe ambii s-au acuzat mai pe față sau voalat de ipocrizie. Aluzie la intervențiile de luni seară ale Ambasadei UE și SUA la Chișinău privind încrederea cetățenilor în sistem de justiție din R. Moldova. Într-o apoteoză a acestei stări surescitate la maximum, Plahotniuc a precizat că și PD-ul ar putea ajunge victima unor astfel de decizii-surpriză și inexplicabile ale justiției.

S-a supărat și banii lor

Mai mult, Plahotniuc a tunat și fulgerat la adresa UE care nu ar mai trimite bani la Chișinău și astfel ar pedepsi cetățenii. Într-un mod laș, retorică sa pro-europeană se identifică din ce în ce mai tare cu cea pro-rusească a PSRM-ul pe acest palier.

Liderul PD a trecut astfel la o retorică „hard to get” la adresa europenilor care nu vor pompa bani în R. Moldova. Totuși, niciun cuvânt despre zecile de milioane de euro oferite până în prezent pentru reformarea justiției, din care guvernul său nu a făcut decât să renoveze clădiri și să cumpere produse de birotică și papetărie.

Când românii au redevenit „romici”

Apropo de duble standarde, Plahotniuc este foarte ofuscat de „folosirea politicienilor străini în alegeri”. Printre străini, liderul PD face referire la liderul PNL-ului din România, Ludovic Orban, care l-a susținut deschis pe Andrei Năstase.

Dar nu la fel de supărat a fost Plahtoniuc atunci când în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale s-a demonstrat, negru pe alb, cu toate documentele necesare, că socialiștii lui Dodon au primit bani rusești, prin offshor-uri din Bahamas. Sume pe care apoi aceștia le-au vărsat în campania electorală a lui Dodon. Dar poate o poză și un clip video cu un politician, fac cât un milion și jumătate de euro convetit din ruble rusești.

Iar acei „străini”, sunt cei care care au reparat în locul guvernării PD circa 1.000 de grădinițe, au mai trimis vreo câteva sute bune de microbuze pentru că acei copii defavorizați să meargă la școală.

Mai mult au mai oferit zeci de mii de burse pentru viitorul tinerilor din R. Moldova și se pregătesc să dea și gaze și curent, ca locuitorii de peste Prut să nu mai stea la mana Moscovei și Transnistriei, via firme de apartament, cu frica gerului în cazul opririi robinetului.

Dodon Gură de Aur

La rândul său, Igor Dodon încearcă și el să exploateze momentul și să tragă dividende în contul PSRM-ului său, prin aceeași lipsă de imaginație și supralicitare în ceea ce privește șansele acestui partid la viitoarele alegeri parlamentare.

Dodon s-a revenit din nou la retorică cu că socialiștii ar putea deține puterea supremă din toamnă și de a forma singuri propriul guvern.

Haosul și rușinea pe care le vedem azi în Moldova este rezultatul guvernarii de dupa 2009. Unioniștii de azi, cei de la putere și cei din opoziție, sunt creaturile politice ale guvernarilor “proeuropene” din acesti ani. Ei toti impreuna, si cei din majoritatea parlamentara si liderii protestelor din strada, au creat sau au salutat crearea AIE1, AIE2, AIE3, de fiecare data alegind “raul mai mic”. Acum culeg roadele…”, a scris Dodon pe contul său de Facebook, în timp ce se pregătește să meargă la Bruxelles să pledeze din nou politica copiată de la Voronin „cu fundul în două luntre” sau a „vițelului bând cu două mame”.

Scenarita l-a îmbolnăvit și pe Dodon, care a făcut astfel o serie de previziuni politice între Horoscop și previziunile lui Nostradamus. Cu socialiști zburdând de unii singuri și majoritar în Parlament, sau alegeri anticipate, deoarece PPDA și PAS nu îl vor accepta pe Plahotniuc la guvernare.

Astfel, Dodon i-a arătat pisica lui Plahotniuc sau poate doar a întărit acest preludiu viziual al PD-ul, constrâns să se suie în aceeași barcă cu PSRM și să vâslească împreună pe Bâcul politicii moldovenești. În final, Dodon a mai făcut o afirmație și un pronostic la fel de proaste ca cele precedente, declarându-și aghiotanți drept câștigători încă din blockstart-uri pentru viitoare cursă la Primăria Chișinăului, pentru ca la final să fie cei mai mari pierzători ai zilei. 

Din păcate, acesta este tabloul sumbru al celor mai puternici oameni ai zilei de la Chișinău. Unii care se lansează în atacuri și scenarii de toate tipurile în loc să-și vadă de reforme, program de guvernare și mai puține de vizite în jet-uri de fițe de la Moscova-Dubai-Washington. Politicieni care să aibă grijă de mâna de oameni care au rămas din cea mai săracă și mai coruptă țară a Europei, nu să vândă capșune pe Facebook pentru revitalizarea economiei țării.

Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu

Share our work
Guvernul de la Chisinau, remaniat din temelii cu „tehnocrați” de catre Plahotniuc

Guvernul de la Chisinau, remaniat din temelii cu „tehnocrați” de catre Plahotniuc

Liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, a anunțat marți o remaniere a guvernului Filip, în care vor mai rămâne doar patru miniștri, în timp ce alte șapte persoane vor umple portofoliile miniștrilor retrași. Potrivit lui Plahotniuc, aceste modificări vor transforma Executivul de la Chișinău într-unul tehnocrat, dar cel mai probabil se vrea a fi și o reîmprimenire cu figuri ce au o oarecare trecere în fața UE din experiențe politice anterioare.

Când am decis să facem reforma guvernului, am anunțat că vor urma schimbări, iar miniștrii care s-au antrenat în asigurarea acestui interimat au fost conștienți de acest lucru. Această perioadă de tranziție s-a încheiat, trecem la dinamizare. Am început cu secretarii de stat selectați din mediul profesional. Acum facem același lucru cu miniștrii. Remanierea pe care o anunțăm vizează mai mult de jumătate din portofoliile ministeriale. Vom avea șapte membri noi din cei 13. Am optat pentru caracterul tehnocrat. Am întărit prezența doamnelor în guvern și am ajuns deja la patru doamne”, a menționat Plahotniuc.

Amenințările lui Dodon

Cum era de așteptat, remanierea guvernamentală anunțată, marți, de către liderul PD Vlad Plahotniuc, a stârnit diverse reacții din partea opozaniților politici. Cel mai acid a fost președintele Igor Dodon care a declarat că va semna pentru înlocuirea vechilor miniștri, dar și pentru numirea celor noi.

Din această cauză, Guvernul sau Parlamentul l-ar putea suspenda din nou temporar pe Dodon pentru numirea noilor miniștri, așa cum s-a întâmplat în cazul actualului ministru al Apărării, Eugen Sturza.

„Am văzut în lista candidaturilor mai multe nume cunoscute, de tristă faimă, care s-au compromis politic. Unii dintre aceștia au demonstrat și inconsecvență, și lipsă de profesionalism, și oportunism regretabil. Locul unora dintre ei e la răcoare, nu în fotolii de vicepremier”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

La rândul său, lidera PAS Maia Sandu vede noua restructurate guvernamentală drept una politizată. „Remanierea guvernamentală arată că Partidul Democrat nu are cadre suficiente să demareze reformele necesare pentru oameni. Toate sondajele, dar şi scăderea drastică a bunăstării majorităţii cetăţenilor arată că guvernarea Plahotniuc-Dodon se află în criză. Criză de imagine, criză de idei şi criză de credibilitate. Iată de ce, pentru a salva aparenţele, au adus la guvernare oameni din vechea garnitură PLDM-istă. Dar toţi aceşti oameni noi-vechi se află sub papucul lui Plahotniuc şi vor mima în continuare reformele, aşa cum au făcut până acum”, scrie Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

Reîncălzirea scandalului Gaburici

Printre cei nominalizați în noua garnitură guvernamentală se află și fostul premier Chiril Gaburici. Acesta a plecat din funcție cu scandal, după ce jurnaliștii au descoperit un fals în cazul diplomei sale de Bacalaureat, iar procurorii au deschis o anchetă pe această temă.

În acest context, vicepreședintele Partidului Liberal, Valeriu Munteanu, a solicitat prim-ministrului, Pavel Filip, informații privind autenticitatea diplomei de bacalaureat a lui Chiril Gaburici, dar și deznodământul cauzei penale deschise pentru falsificarea actului de studiu al ex-premierului.

Cine sunt noii miniștri

PD a nominalizat, marți, șapte persoane care ar urma să lucreze în noul guvern:

Iurie Leancă – Viceprim-ministrur pentru Integrare Europeană;

Cristina Lesnic – Viceprim-ministru pentru Reintegrare;

Alexandru Tănase – Ministru Justiției;

Chiril Gaburici – Ministru al Economiei și Infrastructurii;

Svetlana Cebotari – Ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale;

Liviu Volconovici – Ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului;

Tudor Ulianovschi – Ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Share our work