Naftogaz, miză strategică în războiul electoral de la Kiev

Naftogaz, miză strategică în războiul electoral de la Kiev

Naftogaz, miză strategică

Naftogaz, miză strategică

Fostul prim-ministru al Ucrainei, liderul Partidului „Batkivșcina”, Iulia Timoșenko, a declarat că dacă va cîștiga alegerile prezidențiale, va lichida Compania de gaz „Naftogaz”, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „În primul rînd, vom lichida „Naftogaz” ca un intermediar, care nu este necesar. De asemenea, dacă „Naftogaz” va crea alte structuri intermediare, iar acum conducerea intenționează să facă acest lucru, pentru vînzarea gazelor naturale ucrainenilor <…> toate acestea vor fi lichidate”, a declarat Timoșenko.

Interese economice

Totodată, politiciana a remarcat că nu se poate admite vînzarea a 49% de acţiuni ale sistemului de transport al gazelor a Ucrainei. Potrivit spuselor ei, aceasta este o încercare a președintelui Petro Poroșenko, prin intermediul unor persoane terţe, de a le achiziționa.

Timoşenko, supranumită anterior și prințesa gazului pentru interesele în acest domeniu, a declarat că grupul său parlamentar a înregistrat un proiect de lege în Radă, care interzice orice manipulare cu sistemului de transport al gazelor din Ucraina, pe care fostul prim-ministru îl estimează la 300 de miliarde de dolari.

Favorită în sondaje

Liderul partidului „Batkivșcina” Iulia Timoșenko, liderul partidului „Poziția Civică” Anatoli Grițenko și președintele Petro Poroșenko conduc în sondajele de opinie despre viitoarele alegeri prezidențiale din Ucraina, a relatat Interfax.

Un sondaj de opinie publicat joi, 20 septembrie 2018,  arată că dacă alegerile ar avea loc duminică, Timoșenko ar câștiga 18% din voturi, Grițenko ar primi ceva mai mult de 10%, iar Poroșenko – 9,9%.

Reamintim că alegerile prezidențiale din Ucraina vor avea loc cel mai probabil în ultima zi a lunii martie. Același sondaj de opinie a arătat că aproape jumătate din ucraineni cred că puterile președintelui trebuie să rămână la fel de mari ca în prezent, în vreme ce un sfert spun că ar trebui reduse.

Amânare strategică

Conform mass-media de la Kiev, alegerile prezidențiale din Ucraina vor avea loc pe 31 martie 2019. Surse din Administrația Prezidențială de la Kiev, citate de mass-media, au menționat faptul că amînarea alegerilor a fost analizată de staff-ul electoral al actualului președinte Petro Poroșenko, dar respinsă pentru a evita provocarea unor proteste masive din partea susținătorilor formațiunilor de opoziție. (N.G.)

Share our work
Dodon continuă războiul mut împotriva integrității teritoriale a Ucrainei

Dodon continuă războiul mut împotriva integrității teritoriale a Ucrainei

Igor Dodon refuza sa recunoasca in mod clar apartenenta Peninsulei Crimea la Ucraina

Igor Dodon refuza sa recunoasca in mod clar apartenenta Peninsulei Crimea la Ucraina

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, ezită să răspundă dacă recunoaște integritatea Ucrainei, însă declară că „în 27 de ani de independență a Republicii Moldova, conducerea țării vecine a recunoscut integritatea teritorială a statului ucrainean și nimic nu s-a schimbat”. Declarația a fost făcută de către șeful statului la emisiunea „Puterea a patra”, de la postul de televiziune N4, preluată de mass-media de Chișinău.
„În 27 de ani de independență ai Republicii Moldova, conducerea de vârf a acestui stat, niciodată nu a pus sub semnul întrebării integritatea teritorială a statelor vecine și nimic nu s-a schimbat. Noi avem problema transnistreană, care nu e soluționată. Noi vrem să fim prieteni și cu Federația Rusă și cu Ucraina. Sper că mai târziu va exista un dialog între aceste două țări prietene nouă. Însă, conducerea de vârf a Moldovei și cetățenii trebuie să tragem învățătura din greșelile prietenilor noștri”, a afirmat Dodon în cadrul emisiunii.

Refuz total

Întrebat de către moderatorul emisiunii „Cui ar trebui să aparțină Crimeea?”, Igor Dodon a refuzat să răspundă la această întrebare, afirmând că „s-a expus deja”.
Totodată, președintele țării a menționat că este mereu deschis să se întâlnească cu președinții statelor vecine. „Ceea ce ține de întrevederea cu președinții statelor vecine, eu totdeauna sunt deschis pentru întrevederi fie în Republica Moldova sau în România ori Ucraina. Pe agendă noi nu avem programate întrevederi cu domnul Poroșenko, nici la noi nici la ei, însă poate pe platformele internaționale va fi posibilitate de a ne vedea”, a mai spus Dodon.

Condițiile lui Poroșenko

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a declarat, în timpul unei ședințe cu reprezentanții corpului diplomatic ucrainean, că este gata să discute cu Igor Dodon doar în condițiile în care ultimul susține integritatea teritorială a statului ucrainean, relatează postul EspresoTV.
„Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că este gata de dialog și eu susțin că sunt gata de dialog. Avem relații foarte productive la nivel guvernamental. Acest lucru îi este bine cunoscut șefului statului moldovean, ca și despre așteptările președintelui Poroșenko și ale Kievului care vor oficializarea expresiei unui sprijin clar pentru integritatea teritorială și independența țării noastre, incluzând Crimeea. Așteptăm o poziție fermă, corespunzătoare, din partea vecinilor noștri”, a subliniat Poroșenko.

Dodon și Crimeea

În octombrie 2016, în cadrul dezbaterilor electorale de la RTR-Moldova, fiind întrebat cui aparţine Crimeea, Igor Dodon a spus că Federaţiei Ruse, după care a refuzat să dezvolte subiectul, deşi moderatorul Anatolie Golea a insistat.
Ulterior Igor Dodon a declarat: „Se speculează prea mult pe acest subiect. Şi răspunsul a fost următorul. De facto, Crimeea este parte a Federaţiei Ruse acum, dar juridic nu a fost recunoscută de către Occident şi de majoritatea ţărilor. Şi juridic nu ştiu dacă va fi recunoscută în timpul apropiat”. (N.G.)

Share our work
Austria: este nevoie de o reacţie clară la agresiunea rusă. Platforma Viena, soluția cancelarului Kurz pentru conflictul din Donbass

Austria: este nevoie de o reacţie clară la agresiunea rusă. Platforma Viena, soluția cancelarului Kurz pentru conflictul din Donbass

Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, si ministrul rus de Externe, Sergey Lavrov, au relatie apropiata

Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, si ministrul rus de Externe, Sergey Lavrov, au relatie apropiata

Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a denunţat ‘agresiunea rusă’ în estul separatist al Ucrainei, într-o declaraţie neobişnuit de puternică făcută în cadrul vizitei pe care o efectuează la Kiev, relatează mass-media din fosta republică sovietică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Kurz a lansat un apel către Moscova să revină la masa negocierilor pentru a rezolva situaţia din Donbas, pe fondul controversatei vizite a preşedintelui rus Vladimir Putin în Austria, când a dansat cu şefa diplomaţiei austriece Karin Kneissl, fiind invitat la nunta acesteia, la care a participat şi cancelarul Kurz.

Avertisment ori jocuri diplomatice

‘Nu vorbesc doar în calitate de cancelar (austriac), ci şi în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene: este nevoie de o reacţie clară la agresiunea rusă’, a afirmat Kurz într-o conferinţă de presă comună susţinută cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko la Kiev, în care a evocat că, în luna iunie, UE a prelungit sancţiunile împotriva Rusiei.
‘Vreau să subliniez că suntem foarte preocupaţi de faptul că situaţia (din Donbas) rămâne dificilă, ca înainte’, a spus cancelarul austriac în finalul discuţiilor purtate la Kiev, potrivit comunicatului dat publicităţii de preşedinţia ucraineană.

Format depășit

În acelaşi timp, Sebastian Kurz a invitat Rusia să revină la ‘masa negocierilor’ în cadrul aşa-numitului ‘format Normandia’ (Ucraina, Germania, Franţa, Rusia). ‘Chiar dacă va fi un progres nesemnificativ, negocierile trebuie continuate, deoarece acesta este singurul format pe care îl avem deocamdată, reprezentând şi singura posibilitate de a negocia pentru ca, într-o bună zi, să ajungem la o soluţie paşnică”, a concluzionat Kurtz, citat de mass-media din Ucraina.
Demersurile cancelarului vin pe fondul speculațiilor din mass-media austriacă privind intențiile cancelarului Kurz de a propune unei noi formule de negocieri pentru rezolvarea conflictului separatist din Ucraina, sub genericul de Platforma Viena.

Nuntă cu năbădăi

Vizita cancelarului austriac survine într-un moment delicat al relaţiilor între Viena şi Kiev. Autorităţile ucrainene au fost scandalizate de recenta vizită în Austria a preşedintelui Vladimir Putin, care a asistat la 18 august la nunta şefei diplomaţiei austriece Karin Kneissl, cu care a şi dansat, aminteşte AFP.
Referitor la această vizită, care a provocat o polemică acerbă în Austria, Putin a spus că a fost o călătorie ‘strict privată’ la invitaţia ministrului de externe austriac. Şeful statului rus a plecat apoi la Berlin pentru negocieri cu cancelarul german Angela Merkel.
La rândul său, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a afirmat că ‘nunţile’ nu ajută la ‘oprirea agresorului rus’ în Ucraina, mulţumind Vienei pentru ‘sprijinul puternic’, conform mass-media franceze.

Federatia-Rusa-vrea-ridicarea-sanctiunilor-economice

Federatia-Rusa-vrea-ridicarea-sanctiunilor-economice

Dans catastrofal

Dansul de luna trecută al preşedintelui rus Vladimir Putin cu şefa diplomaţiei austriece Karin Kneissl la nunta acesteia este văzut ca „o catastrofă”, a declarat recent ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin, relatează mass-media austriacă. „Este o chestiune de încredere”, a spus Klimkin, care s-a întâlnit cu cancelarul austriac Sebastian Kurz marţi la Kiev, în comentarii difuzate de agenţia austriacă de presă APA. „Sebastian este un prieten al Ucrainei şi un diplomat inteligent. Am încredere în el”, a adăugat Klimkin.
Luna trecută, Putin a fost oaspete de onoare la nunta ministrului austriac de externe Karin Kneissl. Ei au fost filmaţi dansând în timpul festivităţilor desfăşurate într-un sat viticol din sud-estul Austriei.
Aproximativ 100 de invitaţi au fost la nuntă, inclusiv Kurz. Putin a adus cu el un cor tradiţional rusesc, a cărui prestaţie a fost cadoul său de nuntă.
Relaţiile dintre Ucraina şi Rusia vecină s-au prăbuşit la un nivel istoric în ultimii ani de când Rusia a anexat de la Ucraina regiunea de sud Crimeea, ca răspuns la înlăturarea preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici în 2014, în favoarea unor legături mai strânse cu Uniunea Europeană.

Jocuri austriece

Deşi UE a impus sancţiuni împotriva Rusiei de la anexarea Crimeii, unele state membre, inclusiv Austria și Ungaria, au relaţii calde cu Moscova.
Austria deţine în prezent preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, calitate în care oficialii austrieci au cerut de mai multe ori suspendarea sancțiunilor împotriva Moscovei, demersuri care au îngrijorat cancelariile europene. Existenta in Viena a unui puternic pol de interese ale Federatiei Ruse a fost semnalat, in mod repetat, de serviciile de informatii occidentale si austriece (N.G.)

Share our work
Timoșenko, favorită la alegerile prezidențiale din 2019. Poroșenko, pregătit de război electoral total în 2019. NATO și UE , platformă electorală pentru prezidențiabili

Timoșenko, favorită la alegerile prezidențiale din 2019. Poroșenko, pregătit de război electoral total în 2019. NATO și UE , platformă electorală pentru prezidențiabili

Iulia Timoșenko, pregătită de alegerile prezidențiale

Iulia Timoșenko, pregătită de alegerile prezidențiale

Liderul partidului ucrainean „Batkivșicina” (Patria – n.r.), Iulia Timoșenko, ocupa primul loc în topul candidaților pentru președinția Ucrainei, arată un sondaj realizat de grupul sociologic „Rating”, citat de mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform sondajului, 17,7% dintre respondenți sunt decisi să voteze pentru Timoșenko, rezultat care o plasează în fruntea clasamentului candidaților la alegerile prezidențiale din Ucraina. Actualul șef de stat, Petro Poroșenko, ocupă doar locul 5, cu un rezultatul de 8,3%, liderii partidului prezidențial contestând dur aceste rezultate.
Totodata, fostul ministrul al apărării, pro-europeanul Anatoli Grițenko, se afla pe locul doi, cu 10,7%, din voturi, iar liderul partidului prorus „Blocul de opozitie” – Iuri Boiko – 8,9%. Pentru liderul „Partidului Radical“, Oleg Liașko ar vota 8, 5% din alegători.
Conform mass-media de la Kiev, alegerile prezidențiale din Ucraina vor avea loc pe 31 martie 2019. Surse din Administrația Prezidențială de la Kiev, citate de mass-media, au menționat faptul că amânarea alegerilor a fost analizată de staff-ul electoral al actualului președinte Petro Poroșenko, dar respinsă pentru a evita provocarea unor proteste masive.

Promisiuni electorale

Când fostul premier Timoșenko și-a anunțat în iunie candidatura la alegerile din 2019, aceasta a declarat că primul lucru pe care îl va face dacă va câștiga alegerile, va organiza un referendum cu privire la adoptarea unei noi constituții a fostei repblici sovietice. De asemenea, Timoșenko a promis că nu se va juca „în autoritarism și monopolul puterii statale”.
Iulia Timoşenko a afirmat că este sigură că o să câştige şi că imediat după victoria ei va „declara un referendum pentru reformarea Guvernului”. „Aş putea fi ultimul preşedinte pe care îl alegeţi, dar după, oamenii vor alege un cancelar. Veţi putea alege autorităţile şi astfel va începe o nouă eră a dezvoltării, aşa văd eu situaţia”, a adăugat Timoşenko.
Referința la înființarea postului de cancelar al Ucrainei este considerată pur electorală de către o parte a mass-media de la Kiev, Timoșenko încercând să se folosească de imaginea bună de care se bucură Germania, sistemul politic german și cancelara Angela Merkel în Ucraina.
Potrivit sondajelor periodice, Timoşenko este lider al clasamentului în aproape toate regiunile centrale şi în o parte din vestul Ucrainei. În acelaşi timp, fostul premier este între primii trei clasaţi în aproape toate regiunile.

Războiul sondajelor

Rezultatele unui sondaj de opinie anterior, realizat de The Belgium-Ukraine Research Institute, citat de mass-media din Ucraina și preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, arată că, dacă în Ucraina ar avea loc alegeri parlamentare, opt partide ar trece pragul electoral.
Cel mai mare număr de voturi din partea alegătorilor ucraineni l-ar obţine partidul „Batkivşcina”, condus de Iulia Timoșenko (12,3%) și partidul „Blocul lui Petro Poroşenko – Solidarnost” (11,4%). Acestea sunt urmate în clasament de: partidul „Pentru Viaţă”, condus de Vadim Rabinovici (7,9%), partidul „Poziţia Civică” al lui Anatoli Hriţenko (7,8%), partidul pro-rus „Blocul Opoziţiei” (7,4%), Partidul Radical (6,9%), noul proiect politic „Servitorul Poporului” (5,7%), partidul „Samopomici” (5,3%).
Partidele naţionaliste „Corpul Național”, „Svoboda” şi „Pravi Sektor” ar obţine doar 4,1% din voturi, dar evenimentele din Donbas și eșecul luptei anticorupție pot propulsa în parlament și forțele radicale pe fondul nemulțumirii populației.

Figuri politice vechi

Sondajul The Belgium-Ukraine Research Institute sublinia că cele mai multe voturi în primul tur al prezidențialelor le-ar obţine fostul premier Iulia Timoșenko (10,2%) și actualul șef al statului ucrainean, Petro Poroșenko (9,7%). Aceștia sunt reprezentanți ai vechii clase politice de la Kiev, fiind considerați principalii lideri implicați în lupta prezidențială.
Cei doi sunt urmaţi în clasament de deputatul Vadim Rabinovici, lider al partidului „Pentru Viață” (7,6%) și omul de televiziune Volodimir Zelenski, lider al partidului „Servitorul Poporului” (7,2%), un partid nou apărut pe fondul nemulțumirii populației, dar care nu și-a demonstrat încă popularitatea în niciun scrutin electoral.

NATO, miză politică în alegerile prezidențiale din Ucraina

NATO, miză politică în alegerile prezidențiale din Ucraina

NATO, obiectiv electoral

Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
„Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, a relatat atunci pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.

Calcule electorale

Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor, iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă.

Aderarea, aventură politică

În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.

Liderul de la Kiev, Petro Poroshenko, îngrijorat de sondaje

Liderul de la Kiev, Petro Poroshenko, îngrijorat de sondaje

NATO în Constituția Ucrainei

De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev. (N.G.)

Share our work
Ucraina, zguduită de războiul total pentru președinție. Poroșenko, Timoșenko, Boiko, favoriții momentului. Candidații independenți, șanse minime la electorala din 2019

Ucraina, zguduită de războiul total pentru președinție. Poroșenko, Timoșenko, Boiko, favoriții momentului. Candidații independenți, șanse minime la electorala din 2019

Visul european al Ucrainei este amenințat de ambiții electorale

Visul european al Ucrainei este amenințat de ambiții electorale

“Dacă nu eu, atunci cine? Dacă nu acum, atunci când?” a declarat Dmytro Gnap, un jurnalist ucrainean și-a anunțat intenția de a lupta pentru fotoliul de şef al fostei republici sovietice, citat de bucpres.eu, preluat de KARADENIZ PRESS. “Rezultatele unor studii sociologice arată că sprijinul președintelui ucrainean Poroșenko a scăzut uluitor. De la 54% s-a clasat pe locul 4 ori 5 în ratingul pe ţară, având o susţinere de aproape 5%. Este o rușine pentru un şef de stat”, a spus jurnalistul ucrainean de investigaţie Dmytro Gnap într-un interviu pentru publicaţia gazeta.ua.

“Ar fi de înţeles dacă Petro Poroșenko ar fi aplicat reforme dure, dare nu se întreprind reforme. Practic, televiziunea nu-l critică pe Poroşenko pentru că relaţiile sale cu oligarhii sunt excelente”, a spus jurnalistul.

Nemulțumiri generale

După tulburările sociale din ţară – Revoluția Demnității – oamenii au revenit la treburile lor:  unii se află pe frontul din estul proseparatist al Ucrainei, alţii sunt preocupaţi să muncească, cineva câştigă în străinătate. Şi numai oficialii, politicienii, cei din organele de forță şi judecătorii au rămas la posturile lor, iar sistemul a început să se transforme într-o contraofensivă, a adăugat acesta

De ce am decis să candidez la funcția de președinte? A început contrarevoluția împotriva corupţiei. Împreună cu  politicenii, funcionarii publici şi judecătorii Poroșenko, Kolomoiski, Ahmetov şi Firtaş sunt prinşi într-un păienjeniş al corupţiei. Cei din anturajul preşedintelui ucrainean nu împărtăşesc aceleaşi concepţii ideologice, ci sunt complici. Şi Poroşenko duce această povară uriaşă, n-o aruncă pentru că acești oameni știu foarte mult. Prin urmare, nu se întâmplă nimic.

Poroşenko are un instinct politic puternic, bine dezvoltat. Nu exclud desfășurarea unei  operațiuni speciale. De exemplu, anunțarea unei legi marțiale și anularea alegerilor prezidențiale pentru o anumită perioadă. Poroşenko poate să facă acest lucur. El înțelege: dacă un candidat democratic independent vine la putere, atunci el poate fi condamnat la închisoare”, a spus  jurnalistul ucrainean de investigaţie Dmytro Gnap, care și-a anunțat intenția de a lupta pentru fotoliul de şef al statului la alegerile prezidenţiale din 2019.

Visuri prezidențiale pe aripi europene

Ucraina intenționează să adere la Uniunea Europeană până în 2025, a declarat anterior liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, în cadrul întrevederii cu omologul său sârb Aleksandar Vučić, la câteva săptămâni după ce și-a anunțat candidatura.

În apropierea campaniilor electorale pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din 2019, Poroșenko a făcut mai multe declarații privind direcția euroatlantică a Ucrainei, precum cel din martie 2017, când a afirmat că fosta republică sovietică ar putea adera la UE în câțiva ani şi și-a exprimat încrederea că țara sa va fi acceptată în blocul comunitar.

Potrivit lui Poroșenko, în ultimii trei ani, Ucraina a înregistrat mari progrese, în special în lupta împotriva corupției și va continua să meargă pe acest drum, implementând reforme.

În plus, Petro Poroşenko şi-a propus modificarea Constituției Ucrainei, astfel încât aspiraţia ţării de a adera la NATO și la UE să fie trecută în Legea fundamentală.

Liderul-de-la-Kiev-Petro-Poroșenko, folosește NATO pe post de armă politică

Liderul-de-la-Kiev-Petro-Poroșenko, folosește NATO pe post de armă politică

Ambiții geopolitice

Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.

„Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, a relatat atunci pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.

Calcule electorale

Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018-începutul anului 2019, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.

Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a  președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.

Aderarea, aventură politică

În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.

NATO în Constituția Ucrainei

De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.

Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.

Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.

Yulia-Timoșenko-o-candidatură-așteptată-la-prezidențialele-din-2019

Yulia-Timoșenko-o-candidatură-așteptată-la-prezidențialele-din-2019

Varianta Timoșenko

Președintele partidului Batkivșcina (Patria) Iulia Timoșenko, a anunțat recent, în timpul unei videoconferințe că va candida la alegerile prezidențiale din anul 2019, confirmând prognozele anterioare privind candidatura sa, inclusiv cele ale KARADENIZ PRESS. „Voi candida la funcția de președinte al Ucrainei”, a spus ea într-un clip video postat pe pagina ei oficială de Facebook, devenit repede viral.

Potrivit candidatei, primul lucru pe care îl va face dacă va câștiga alegerile, va organiza un referendum cu privire la adoptarea unei noi constituții a fostei repblici sovietice. De asemenea, Timoșenko a promis că nu se va juca „în autoritarism și monopolul puterii statale”.

Promisiuni electorale

Iulia Timoşenko a afirmat că este sigură că o să câştige şi că imediat după victoria ei va „declara un referendum pentru reformarea Guvernului”. „Aş putea fi ultimul preşedinte pe care îl alegeţi, dar după, oamenii vor alege un cancelar. Veţi putea alege autorităţile şi astfel va începe o nouă eră a dezvoltării, aşa văd eu situaţia”, a adăugat Timoşenko.

Referința la înființarea postului de cancelar al Ucrainei este considerată pur electorală de către o parte a mass-media de la Kiev, Timoșenko încercând să se folosească de imaginea bună de care se bucură Germania, sistemul politic german și cancelara Angela Merkel în Ucraina.

Reamintim că Timoșenko conducea în preferințele alegătorilor într-un sondaj din luna mai, ea având circa 13% dintre opțiuni. Actualul președinte, Petro Poroșenko, era pe locul 4 în sondaj, liderii partidului prezidențial contestând aceste sondaje.

Potrivit sondajului, Timoşenko este lider al clasamentului în aproape toate regiunile centrale şi în o parte din vestul Ucrainei. În acelaşi timp, fostul premier este între primii trei clasaţi în aproape toate regiunile. (N.G.)

Share our work