de Isac Mihai | oct. 24, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Mikhail-Saakashvili-vrea-să-revină-în-forță-în-politica-mare-din-Ucraina
Fostul președinte al Georgiei și ex-guvernator al regiunii Odesa din Ucraina, Mihail Saakașvili a recunoscut că se plictisește în Olanda, unde locuiește în prezent, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Politicianul georgian, căsătorit cu un cetățean olandez (n.r.: Sandra Roelofs, fostă primă doamnă a Georgiei), s-a plâns de viața scumpă din Olanda, precizând că trăiește în prezent din onorarii pentru susținerea de conferințe la diferite universități locale. Dar, în ciuda acestui fapt, are probleme financiare și, uneori, mai primește bani de la mama sa.
Nostalgie pentru Ucraina
În ceea ce privește subiectul Ucraina, politicianul a recunoscut că adesea își amintește cu nostalgie de această țară. „Ucraina este, în primul rând, o parte importantă a vieții mele și, în al doilea rând, acolo sunt oamenii de care m-am îndrăgostit, de care îmi place”, a explicat el.
Reamintim că Mihail Saakașvili a fost guvernatorul regiunii Odesa din mai 2015 până în noiembrie 2016. În tot acest timp el a criticat în mod regulat guvernul care l-a numit în funcție și, în cele din urmă, a intrat în opoziție față de putere. În vara anului 2017, prin decizia președintelui Petro Poroșenko, lui Saakașvili i-a fost retrasă cetățenia ucraineană, dar în ciuda acestui fapt, la sfârșitul aceluiași an, a organizat un val de proteste în masă în țară.
În februarie 2018, politicianul a fost reținut și expulzat în Polonia. După aceea, fostul guvernator s-a mutat în Olanda, unde a obtinut permis de sedere.
Axa Timoșenko-Kolomoisky
Surse politice de la Kiev au declarat că fostul președinte georgian Mihail Saakașvili este implicat în acest moment în eforturile finanțate de oligarhul Ihor Kolomoisky de creare a unei largi coaliții îndreptate împotriva actualului președinte Petro Poroșenko. Demersurile lui Kolomoisky au drept obiectiv susținerea candidaturii la alegerile prezidențiale ucrainene din martie 2019 a liderului partidului Batkivștina, Iuliei Timoșenko, fostă premier al Ucrainei în anii 2000. Aceasta este considerată principala favorită a alegerilor prezidențiale, situându-se pe primul loc în sondajele de opinie din ultimul an.
Mihail Saakașvili, devenit dușman personal al președintelui Petro Poroșenko, joacă rolul unui consilier din umbră pentru Ihor Kolomoisky și Iulia Timoșenko, consideră surse politice de la Kiev. Sursele citate au mai menționat că aceste servicii de consultanță sunt remunerate de către Ihor Kolomoisky, fostul președinte georgian mizând și pe ocuparea unei funcții guvernamentale într-o posibilă guvernare Timoșenko, care ar putea prelua puterea la Kiev după alegerile prezidențiale și parlamentare din această țară de anul viitor. Saakașvili a avut și unele tentative de a iniția un proiect politic în diaspora ucraineană din Occident, prin lansarea unui ong care să declanșeze o cruciadă anti-corupție, inițiativă abandonată la scurt timp pe fondul condamnării sale penale în Georgia și a lansării mai multor anchete în Ucraina, în care este cercetat pentru corupție și abuz de putere.
Ucraina, război politic total în 2019
Condamnat în Georgia
Fostul președinte georgian Mihail Saakașvili a fost condamnat în țara sa de origine la șase ani de închisoare cu executare. Fostul liber de la Tbilisi a fost declarat vinovat de faptul că l-ar fi bătut pe fostul deputat Valerii Ghelașvilli, sentința fiind pronunțată în lipsa inculpatului.
Mihail Saakașvili a fost președinte al Georgiei între 2003 și 2011, perioada mandatelor sale fiind una dintre cele mai controversate din istoria recentă a statutului caucazian.
Începând cu 2014 a fost consilier al președintelui ucrainean Petro Poroșenko, numit guvernator al regiunii Odesa, fiind unul dintre cei mai importanți aliați ai liderului de la Kiev. Ulterior, Saakașvili s-a metamorfozat într-unul dintre principalii opozanți ai președintelui Poroșenko, organizând proteste de stradă și cerând demiterea acestuia.
În primăvara lui 2018, Mihail Saakașvili a fost expulzat din Ucraina în Polonia, iar pe rol la Kiev se află dosarul privind lipsirea de cetățenie ucraineană a fostului președinte georgian.
După expulzarea din Ucraina, Mihail Saakașvili s-a mutat în Olanda, soția sa, Sandra Roelofs, fiind originară din această țară.
Anchetă anti-corupție
Surse politice de la Kiev au declarat pentru KARADENIZ PRESS că autoritățile anti-corupție de la Kiev anchetează mai multe acuzații de corupții la adresa lui Mihail Saakașvili din perioada când acesta era guvernator al regiunii Odessa. Sursele citate au menționat că se așteaptă ca procedurile penale împotriva acestuia să fie inițiate în această toamnă, mai mulși foști membrii ai administrației Saakașvili și oameni de afaceri depunând mărturii care îl incriminează pe acesta. Dacă va fi condamnat pentru fapte de corupție în proporții deosebit de mari, fostul lider georgian este pasibil de o condamnare de 8-12 ani.
Mihail Saakașvili a respins aceste acuzații, considerându-le motivate politic.
Interzis în Ucraina
Ucraina i-a interzis, timp de trei ani, intrarea pe teritoriul său fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, devenit opozant la Kiev şi expulzat pe 12 februarie în Polonia. Saakaşvili a primit interdicţie de intrare pe teritoriul ucrainean din ordinul comandantului responsabil de secţiunea de frontieră pe care ex-liderul georgian a trecut-o ilegal în luna septembrie, a declarat, pentru AFP, purtătorul de cuvânt al autorităţii de frontieră, Oleg Slobodian. Comandantul „a luat decizia de a-i interzice lui Mihail Saakaşvili să intre în Ucraina timp de trei ani”, a spus acesta.
Show politic
Pe 10 septembrie, Saakaşvili a intrat cu forţa în Ucraina, venind din Polonia şi depăşind opoziţia agenţilor de frontieră cu sprijinul a mai multor sute de susţinători, inclusiv lideri politici marcanți din opoziție, precum Iulia Timoșenko, principalul contracandidat al lui Petro Poroșenko la alegerile prezidenșiale din 2019.
În data de 12 februarie, el a fost arestat într-un restaurant în plin centrul Kievului şi mai apoi a fost expulzat în Polonia. Căsătorit cu o olandeză, Saakaşvili s-a dus mai apoi în Olanda, unde s-a declarat hotărât să-şi continue lupta.
Această interdicţie de intrare pe teritoriul ucrainean este valabilă până la 13 februarie 2021, potrivit unui răspuns al poliţiei de frontieră la o întrebare a avocatului lui Mihail Saakaşvili, postat pe Facebook de acesta din urmă.
Atac la Poroșenko
„Cu sau fără mine, sfârşitul a venit deja pentru aceste autorităţi, iar eu mă voi întoarce acasă în Ucraina foarte curând, mult mai devreme decât în trei ani”, a replicat Mihail Saakaşvili, devenit apatrid după ce a fost deposedat succesiv de cetăţenia georgiană şi de cea ucraineană.
Fost aliat al preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, Mihail Saakaşvili (50 de ani) a devenit unul dintre cei mai înverşunaţi oponenţi ai săi şi a contestat în repetate rânduri puterea ucraineană, pe care o acuză de corupţie. Numit guvernator al regiunii Odesa în 2015 de către Poroşenko, Mihail Saakaşvili a demisionat un an şi jumătate mai târziu, confirmând ruptura cu preşedintele ucrainean.
Partidul său, Mişcarea Noilor Forţe, organizează cu regularitate manifestaţii împotriva corupţiei şi a preşedintelui Poroşenko, uneori acestea degenerând în violenţe.
Parchetul General ucrainean l-a acuzat că a încercat să ‘preia puterea cu forţa’ în cursul manifestaţiilor care ar fi fost finanţate, potrivit autorităţilor, de anturajul ex-preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere în 2014. Saakaşvili neagă aceste acuzaţii. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | oct. 22, 2018 | Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Rada Supremă de la Kiev aprobă la limita bugetul pentru 2019
În data de 18 octombrie 2018, Rada Supremă a Ucrainei a făcut primul pas spre adoptarea bugetului de stat pe anul 2019 al fostei republici sovietice, relatează mass-media de la Kiev, preluată de KARADENIZ PRESS. Acesta a fot votat în primă lectură de 240 de deputați prezenți la ședință, în pofida faptului că în urmă cu câteva zile orice posibilitate de aprobare părea sortită eșecului.
La şedinţa Comitetului Radei pentru problemele bugetului au fost respinse aproape jumătate din cele peste 1000 de amendamente depuse de deputați, Guvernul de la Kiev refuzând să accepte acordarea unor subvenții suplimentare regiunilor. Cele 240 de voturi obținute de coaliția majoritară proguvernamentală se datorează sprijinului primit din deputaților grupurilor parlamentare „Vidrodjenea”, „Volea narodu” şi Partidul Radical.
Buget de război
Conform proiectului înaintat de Guvernul de la Kiev, veniturile în bugetul de stat al Ucrainei vor constitui 1,29 trilioane de grivne. Pensia minimă va fi majorată cu aproximativ 130 de grivne. Salariul minim va crește cu 450 de grivne și, începând cu 1 ianuarie 2019, va constitui 4.175 de grivne. Partea leului din buget va fi cheltuită pentru finanțarea armatei – 209,5 miliarde grivne. Pentru acordarea subvențiilor la utilități vor fi alocate 80-110 miliarde grivne. Potrivit prognozelor, cursul grivnei în raport cu dolarul în anul 2019 va fi de 30,5 grivne. Pentru finanțarea sistemului de învățământ sunt prevăzute 241,1 miliarde grivne. Sistemul de sănătate va beneficia de 92,3 miliarde grivne, cu 9,5 miliarde mai mult decât în 2018. De asemenea, proiectul bugetului prevede introducerea unui program de subvenționare pentru întreprinderile agricole. În special, 1,38 miliarde grivne sunt planificate pentru a compensa achiziționarea de mașini agricole. În total, 6,9 miliarde grivne vor fi alocate din buget pentru susținerea complexului agroindustrial. Bugetul Ministerului Culturii pe anul 2019 este de 5,4 miliarde grivne, inclusiv 1 miliard de grivne este planificat să fie direcționat pentru producția de filme noi. Va fi majorat în două etape și minimul de trai decent. De la 1 iulie, acesta va crește până la 1.936 grivne, iar de la 1 decembrie – până la 2.027 grivne. Asistența materială la nașterea copilului va rămâne neschimbată. Aceasta va fi în continuare de 41.280 grivne, ca în 2018. În plus, pe lângă aceste plăți, statul a decis să ofere familiei o serie de lucruri necesare pentru copil în valoare de 5 mii grivne.
Experții menționează că în elaborarea Bugetului de stat pe anul 2019 accentul a fost pus pe achitarea datoriilor externe ale statului și nu pe sporirea calității vieții cetăţenilor și ridicarea standardelor de trai. În anul următor Ucraina urmează să achite o sumă record din aceste datorii.
FMI acordă un nou împrumut Ucrainei
3,9 miliarde de dolari
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că a încheiat un acord cu Ucraina în vederea acordării unui nou împrumut, cu un acces la o linie de credit de 3,9 miliarde de dolari, relateză Libertatea Cuvântului, citat de KARADENIZ PRESS.
„Acest acord zis de conformare (stand-by arrangement), cu o durată de 14 luni, îl va înlocui pe cel aprobat în martie 2015 şi care urma să expire în martie 2019″”, a precizat FMI într-un comunicat.
Instituţia de la Washington a subliniat, în plus, angajamentul „de a continua să ajute Ucrainei să atingă o creştere economică mai solidă, durabilă şi împărtăşită de cei mai mulţi”.
„Dacă nu suntem capabili să continuăm să cooperăm cu partenerii noştri internaţionali (…), acest lucru ar putea conduce la o situaţie de încetare a plăţilor”, a avertizat, premierul ucrainean Volodymyr Groisman, care s-a exprimat la televiziune, cu puţin înainte de anunţul FMI.
Acordul este necesar să fie aprobat de Comitetul de conducere al FMI mai târziu anul acesta, după ce autorităţile vor aproba un buget pe 2019 „coerent cu recomandările FMI şi o creştere a preţului încălzirii şi gazelor naturale”, a anunţat FMI.
În schimbul ajutorului său, organizaţia internaţională a cerut Ucrainei să crească la nivelul pieţei preţul gazelor naturale vândute consumatorilor.
Autorităţile au reuşit, până la urmă, mulţumită unor „eforturi incredibile”, să ajungă la un compromis cu FMI, a comentat premierul Groisman, anunţând că preţul gazelor naturale urmează să crească cu 23,5% începând de la 1 noiembrie. Iniţial, FMI a cerut o scumpire cu 60%, a spus el. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 15, 2018 | Info Militar, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
OSCE, simplu martor în războiul din Donbass
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a dat ordin comandanților Operațiunii Forțelor Unite din Donbas să deschidă focul cu toate armele din dotare pentru a salva viețile luptătorilor ucraineni, relatează mass-media din Ucraina, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ordinul a fost dat în timpul unei întrevederi dintre Poroșenko și comandanții brigăzilor Forțelor Armate, Gărzii Naționale și Serviciul Frontierei de Stat din marja unei vizite de lucru în regiunea Hmelnițki.
„Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenarii – atât pentru apărare, cât și pentru o contra-ofensivă eficientă”, a declarat Poroșenko. „Nu trebuie să cedăm provocărilor în zona desfășurării Operațiunii Forțelor Unite. Totuși, autorizez și ordonez să se folosească toate forțele și mijloacele aflate la dispoziția dumneavoastră în calitate de foc de răspuns, pentru salvarea vieților oamenilor noștri”, a spus președintele ucrainean.
El a subliniat că cererea sa principală este „să nu se renunțe la nicio fărâmă de pământ ucrainean” și să se „salveze fiecare soldat ucrainean”.
Estul însângerat
7 militari ucraineni au fost ucişi în ultimele zile, iar alţii au fost răniţi în estul separatist prorus, arată mass-media de la Kiev de la sfârșitul săptămânii trecute. Doi dintre militari au fost ucişi într-un bombardament, iar alţi doi au fost răniţi mortal de deflagraţia unui dispozitiv exploziv, a precizat ministerul într-un comunicat.
Cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului și folosirea armamanetului ușor și de calibru greu din dotare.
Misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), desfăşurată în zona de conflict, a anunţat într-un raport că una dintre patrulele sale a fost vizată recent de gloanţe de origine necunoscută, pe un teritoriu aflat sub controlul Kievului.
Conflictul între separatişti proruşi şi armata ucraineană s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la începutul războiului, în 2014. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că susţine militar şi financiar rebelii, ceea ce Moscova dezminte, în pofida a numeroase probe.
Acordurile de pace de la Minsk, încheiate în 2015, şi urmate de o serie de armistiţii, au permis o reducere considerabilă a confruntărilor armate, însă izbucniri de violenţă continuă să aibă loc periodic de-a lungul liniei frontului.
Manifestări naționaliste
Mii de naţionalişti ucraineni au manifestat duminică la Kiev, cu ocazia sărbătorii naţionale a Apărătorului, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Mulţi participanţi aveau feţele acoperite şi purtau uniforme, iar steaguri naţionaliste în culorile roşu şi negru au fluturat alături de drapelele naţionale galben-albastre.
Autorităţile au anunţat desfăşurarea a 6000 de poliţişti, dar violenţe nu s-au înregistrat.
În dimineața zilei, mii de credincioşi, printre care şi preşedintele Petro Poroşenko, au asistat la o rugăciune în centrul capitalei, sub conducerea patriarhului ortodox Filaret. Acesta a fost recunoscut joia trecută de Patriarhia Constantinopolului, deşi fusese excomunicat de biserica ortodoxă rusă. Petro Poroşenko a subliniat că „o biserică autocefală constituie o parte din strategia țării, pro-europeană şi pro-ucraineană”. În paralel, o ceremonie religioasă rivală la care au participat circa 500 de persoane a avut loc la lavra Kievo-Pecersk, aflată sub oblăduirea Patriarhiei de la Moscova. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 14, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, visează la integrarea euro-atlantică
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a anunțat că în scurt timp în Constituția țării unde va fi introdusă prevederea privind aderarea țării la NATO și UE, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de KARADENIZ PRESS. Anunțul lui Poroșenko vine pe fondul intensificării războiului electoral pentru ocuparea postului prezidențial la alegerile din martie 2019. Principalii candidați, inclusiv Iulia Timoșenko, lidera Batkivștina, se întrec în a demonstra electoratului ucrainean susținerea lor pentru integrarea Ucrainei în structurile euro-atlantice.
Poroșenko a mai subliniat că modificarea Constituției este susținută de marea majoritate a deputaților Radei Supreme. El a mai subliniat că schimbarea în Constituție trebuie să fie susținută de reforme profunde în domeniul economic, politic și în justiție, unul dintre cele mai deficitare domenii.
Ucraina, cea mai săracă țară din Europa
Ucraina, oficial cea mai săracă țară din Europa
Ucraina este, oficial, cea mai săracă țară din Europa, a declarat economistul Vladimir Kompanieț, administratorul unui fond investițional privat de pe piața de capital din SUA, citat de Libertatea Cuvântului. Potrivit lui, după indicele PIB-ului pe cap de locuitor, Republica Moldova a devansat Ucraina, care este acum pe ultimul loc de pe continentul european.
În noul raport al FMI pentru luna octombrie, indicatorii economici ai Republicii Moldova au fost considerabili îmbunătățiți. Acum, Chișinăul este pe locul 133 în lume cu 2694,469 de dolari pe cap de locuitor, iar Ucraina este pe locul 134 cu 2656,01 de dolari pe cap de locuitor.
Salariul oficial în Moldova este cu mult mai mare decât în Ucraina, mai spune Kompanieț.
Astfel, salariul oficial a fost, în trimestrul II din 2018, de 375,82 de dolari (6369.8 lei) în Moldova și de 325,53 de dolari (8529 grivne) în Ucraina.
Expertul atrage atenția că și la capitolul – salariu mediu oficial, Ucraina este tot pe ultimul loc în Europa. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 1, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, un nou an de război în Donbass
„Mulţumesc, domnule Putin, că ai făcut ca ţara mea să fie mult mai pro-europană şi mai euro-atlantică”, a declarat preşedintele Petro Poroşenko, la CNN, remarcând că numărul compatrioţilor săi care susţin integrarea europeană a crescut între timp în mod semnificativ. „Politica Kremlinului a determinat ucrainenii să susțină integrarea în Uniunea Europeană și în NATO. Mulțumesc domnule Putin că ai făcut ca țara mea să fie mult mai pro-europeană și mult mai euro-atlantică”, a mai declarat Poroșenko, care și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat prezidențial.
Sprijinul pentru UE și NATO, în creștere
Poroșenko a spus că numărul ucrainenilor care susțin integrarea europeană a crescut de 23 la 74% de la începutul agresiunii ruse asupra Ucrainei, iar numărul celor care susțin aderarea la NATO a crescut de la 16 la 55%.
Liderul de la Kiev a întreprins o vizită în Statele Unite cu ocazia celei de 73-a Adunare Generală a ONU. Poroșenko a declarat că ONU va adoptat în curând o Rezoluție prin care va susține că peninsula Crimeea este teritoriu ocupat, iar Rusia va fi recunoscută țară agresoare.
La sfârșitul lunii trecute, Kievul a informat Moscova că nu mai prelungește Tratatul de prietenie și cooperare semnat în 1997.
Ucraina, baza imperiului rus
Preşedintele rus Vladimir Putin are nevoie de întreg teritoriul Ucrainei, deoarece imperiul rus nu există fără Ucraina, a declarat anterior, la Harkov, şeful statului ucrainean Petro Poroşenko, citat de agenţia de presă Unian, în contextul în care Moscova a anexat în 2014 peninsula Crimeea şi este acuzată de susţinerea rebelilor separatişti din estul Ucrainei.
În acelaşi timp, Petro Poroşenko a afirmat că niciun om politic ucrainean nu se va decide să soluţioneze problema teritoriilor ocupate (Crimeea şi estul prorus) prin metode militare, întrucât Kievul pune accent pe vieţile umane, deşi forţele proguvernamentale luptă de patru ani împotriva rebelilor separatişti din Lugansk şi Doneţk într-un conflict soldat cu peste 10.000 de morţi, potrivit datelor ONU.
Ucraina intră într-un nou an electoral
Atacuri politice
În discursul rostit la Academia Naţională de Ştiinţe Juridice din Harkov, el i-a criticat atât pe „radicalii” de la Kiev, care îndeamnă la rezolvarea prin forţă a problemei teritoriilor ucrainene „ocupate”, dar fac astfel de apeluri „de pe canapea”, cât şi pe „pacificatorii” din rândul clasei politice ucrainene care se pronunţă pentru federalizarea Ucrainei.
Pacea se poate obţine în estul Ucrainei doar pe cale politico-diplomatică, a apreciat preşedintele ucrainean, subliniind că eliberarea „teritoriilor ocupate” prin metode militare este inacceptabilă pentru că şi-ar pierde viaţa o mulţime de civili, ceea ce este inadmisibil.
„Niciun politician ucrainean, inclusiv eu, nu va lua vreodată o decizie care să transforme Doneţkul în Groznâi (capitala Ceceniei) din primul şi al doilea război ruso-cecen. Ucraina nu este Rusia, ea aparţine unei civilizaţii diferite, unde viaţa umană are preţ”, a menţionat Poroşenko, insistând că pentru Ucraina este inacceptabil scenariul utilizat de Rusia în Cecenia când aviaţia rusă a efectuat bombardamente masive, soldate cu numeroase victime printre civili.
„Cheia păcii” în Ucraina nu se afla nici la Washington, nici la Londra, ci la Moscova, a afirmat preşedintele ucrainean, indicând că Rusia se opune în prezent desfăşurării unei forţe de menţinere a păcii în estul Ucrainei sub mandat ONU. Dacă Rusia va bloca adoptarea unei decizii în acest sens, atunci ea va confirma astfel că nu doreşte pacea, a insistat el.
NATO și UE în Constituție
Conform articolelor publicate anterior de KARADENIZ PRESS, președintele Poroșenko a demarat procedura pentru înscrierea în Constituția Ucrainei a obiectivelor de aderare a ţării la NATO şi la Uniunea Europeană. Deputații din grupul pro-prezidențial din Rada Supremă (n.r.-parlamentul unicameral al Ucrainei) a făcut recent primul pas în acest sens.
Deputaţii au votat pentru înaintarea proiectului de lege către Curtea Constituţională. Au fost 321 de voturi pentru modificarea legii fundamentale, iar minimum necesar era de 300, precizează puterea de la Kiev.
Proiectul de lege a fost depus luna aceasta la Parlament de preşedintele ţării, Petro Poroşenko. După avizul Curţii Constituţionale, legea trebuie aprobată prin votul final al parlamentarilor, cu aceeaşi majoritate de 300 din 450.
Irina Luţenko, reprezentanta preşedintelui în Parlament, a precizat că amendamentele vizează preambulul, trei articole şi prevederile tranzitorii din Constituţie.
Din 2014, Ucraina a renunţat la politica multilaterală şi s-a orientat către integrarea Europeană, iar Parlamentul a revocat statutul de nealiniere al ţării, permiţând participarea la alianţe militare. Cu toate acestea, nici NATO și nici UE nu au oferit Ucrainei perspective apropiate de aderare. (N.G.)
