Kremlinul va reacţiona „extrem de negativ” la aderarea Ucrainei şi Georgiei la NATO. Poroșenko, vise prezidențiale pe aripile NATO. Kiev-ul, amenințat de războiul electoral total din 2019

Kremlinul va reacţiona „extrem de negativ” la aderarea Ucrainei şi Georgiei la NATO. Poroșenko, vise prezidențiale pe aripile NATO. Kiev-ul, amenințat de războiul electoral total din 2019

Președintele rus, Vladimir Putin, nemulțumit de extinderea NATO

Președintele rus, Vladimir Putin, nemulțumit de extinderea NATO

Reacţia Rusiei la decizia Alianţei Atlanticului de Nord de a acorda statutul de membru Ucrainei şi Georgiei ar putea fi „extrem de negativă”, a declarat preseşdintele rus Vladimir Putin într-un interviu acordat postului Fox News, citat de mass-media de la Moscova, preluată de KARADENIZ PRESS. „Pentru noi reprezintă o ameninţare directă la adresa securităţii naţionale. Extinderea infrastructurii NATO mai aproape de frontierele noastre reprezintă o ameninţare, iar reacţia ar fi extrem de negativă”, a declarat Vladimir Putin.

NATO, problemă capitală

„Extinderea infrastructurii şi capabilităţilor NATO este o îngrijorare pentru noi, cât şi creşterea numărului personalului în regiuni în care nu ar trebui să fie”, a afirmat liderul de la Kremlin, adăugând că, în anumite regiuni, numărul personalului militar a crescut până la 10.000 de oameni.

Potrivit preşedintelui rus, Rusia reacţionează la „ceea ce se întâmplă în jurul ei”.

„Spre exemplu extinderea NATO către Est. Când Uniunea Sovietică retrăgea trupele din Germania, ni s-a spus că ruşii trebuie să cunoască un lucru: că NATO nu se va extinde niciodată dincolo de frontierele Germaniei. În două valuri de extindere, acest lucru s-a întâmplat, în pofida posturii noastre. Nimănui nu i-a păsat de postura noastră”, a declarat Putin, citat de mass-media rusă.

Poroșenko mlțumit

Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată anterior de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean, Petro Poroșenko

Experiență ucraineamă pentru NATO

Conform declarațiilor președintelui ucrainean, citat de mass-media internațională, statele NATO ar putea învăța din experienţa Ucrainei cum să se opună Rusiei. În opinia sa, aderarea Ucrainei la NATO va face Alianța mai puternică și mai eficientă. Comentând anexarea Crimeii, Poroșenko a declarat că Rusia a distrus ordinea internațională stabilită după al Doilea Război Mondial și, prin urmare, pentru un sistem de securitate global, „nu există o alternativă la NATO”. Liderul de la Kiev a mai menționat că după ce Alianţa a acordat Ucrainei statutul de ţară aspirant, Kievul are nevoie de un plan de acțiune pentru obținerea calității de membru cu drepturi depline al NATO. „Vrem să primim acest plan de acțiune până la sfârșitul anului 2019” – a remarcat Poroşenko, adăugând că Ucraina intenţionează să îndeplinească toate cerințelor de aderare la NATO și la UE „cât mai curând posibil”.

Ușa NATO deschisă

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a oferit recent Ucrainei statut de ţară aspirantă pentru aderarea la alianţa militară. „Uşa NATO rămâne deschisă oricărei ţări europene aflate în poziţia de a-şi asuma angajamentele şi obligaţiile de membru şi de a contribui la securitatea zonei euro-atlantice. Din 1949, numărul de state membre NATO a crescut de la 12 la 29, prin intermediul a şapte runde de extindere. În prezent, patru ţări partenere şi-au declarat aspiraţiile pentru aderarea la NATO: Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Ucraina”, potrivit unui comunicat al NATO, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Ţările care îşi exprimă intenţia de a adera la NATO sunt invitate la un dialog aprofundat cu Alianţa Nord-Atlantică despre aspiraţiile de membru şi reformele necesare, după care urmează participarea la manevre comune în cadrul Planului de Acţiune (MAP), prin intermediul căruia NATO furnizează asistenţă în pregătirea pentru aderare. Colaborarea pentru aceşti paşi nu reprezintă o garanţie pentru aderare, ci un mecanism-cheie al candidaturii.

Poroșenko, pe valul NATO

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a salutat anunţul făcut de NATO şi a spus că aşteaptă Planul de Acţiune în vederea aderării. „Salut această decizie importantă, mult aşteptată şi logică luată de NATO de a aprecia ambiţiile Ucrainei cu privire la Alianţă. Acest lucru a devenit o recunoaştere privind starea reală a relaţiilor noastre cu NATO. Este exact ce am discutat în timpul celei mai recente întâlniri cu secretarul general al NATO, la Munchen, precum şi în cadrul conversaţiei telefonice recente cu vicepreşedintele SUA. Apreciez poziţia fermă pentru sprijinirea Ucrainei, ţară pentru care îndeplinirea criteriilor de aderare la Alianţă este una dintre priorităţile de securitate naţională. Următoarea noastră ambiţie este un Plan de Acţiune pentru Ucraina”, a spus liderul de la Kiev, care și-a anunțat deja candidatura pentru un nou mandat prezidențial.

Ucraina a început demersurile pentru aderarea la NATO în 2014, după protestele antiguvernamentale din Maidan (Piaţa Independenţei din Kiev), în urma cărora preşedintele prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat şi ulterior acuzat de deturnarea fondurilor publice şi înaltă trădare.

Alianța, platformă electorală

Președintele Ucrainei Petro Poroșenko, a anunțat, în urmă cu câteva luni, în timpul unei întâlniri cu bloggeri ucraineni că va candida pentru un al doilea mandat la alegerile prezidenţiale programate pentru luna martie 2019. „Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, relatează pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov.

În postarea personală bloggerul ucrainean a descris pe scurt problemele discutate în cadrul întâlnirii, adăugând, de asemenea, care sunt reformele din țară de care se mândrește Poroșenko. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.

Calcule electorale

Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018-începutl anului 2019, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.

Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a  președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.

Aderarea, aventură politică

În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.

Rada Supremă de la Kiev poate băga NATO în Constituția țării

Rada Supremă de la Kiev poate băga NATO în Constituția țării

NATO în Constituția Ucrainei

De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.

Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.

Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.

Printre contracandidații lui Poroșenko la alegerile din 2019 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici (liderul partidului pro-rus Za Jittia), Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..

Vise euroatlantice

Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.

Planuri similare sunt anunțate periodic de către președintele Poroșenko, inclusiv în 2015, la câteva luni de la obținerea primului mandat prezidențial, într-un interviu acordat postului de televiziune francez iTele. ‘Intenționez să desfășor un referendum pentru ca poporul să decidă’, a declarat liderul ucrainean, subliniind că aderarea Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o ‘chestiune fundamentală’ pentru țara sa. ‘Europa nu poate fi completă fără Ucraina’, a afirmat Poroșenko, adăugând că este conștient că țara sa are nevoie de o ‘reformă din interior pentru a se ralia standardelor europene’ declara în 2015 liderul de la Kiev.

Reamintim că autoritățile de la Kiev au semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE, acesta intrând în vigoare de la 1 septembrie.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE. (N.G./M.I.)

Share our work
Poroșenko vrea să bage Ucraina în UE până în 2025

Poroșenko vrea să bage Ucraina în UE până în 2025

Visul european al Ucrainei este amenințat de ambiții electorale

Visul european al Ucrainei este amenințat de ambiții electorale

Ucraina intenționează să adere la Uniunea Europeană până în 2025, a declarat liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, în cadrul întrevederii cu omologul său sârb Aleksandar Vučić. Poroșenko a mai declarat că „Ucraina dorește sincer ca Serbia să adere la UE în 2025, după ce va depăși toate obstacolele”. „Vreau să subliniez că poporul ucrainean are acelaşi obiectiv” a subliniat Poroșenko, citat de mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS.

Angajamente electorale

În apropierea campaniilor electorale pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din 2019, Poroșenko a făcut mai multe declarații privind direcția euroatlantică a Ucrainei, precum cel din martie 2017, când a afirmat că fosta republică sovietică ar putea adera la UE în câțiva ani şi și-a exprimat încrederea că țara sa va fi acceptată în blocul comunitar.

Potrivit lui Poroșenko, în ultimii trei ani, Ucraina a înregistrat mari progrese, în special în lupta împotriva corupției și va continua să meargă pe acest drum, implementând reforme.

În plus, Petro Poroşenko şi-a propus modificarea Constituției Ucrainei, astfel încât aspiraţia ţării de a adera la NATO și la UE să fie trecută în Legea fundamentală.

Liderul de la Kiev, Petro Poroshenko, vrea relansarea negocierilor pentru Donbass

Liderul de la Kiev, Petro Poroshenko, vrea să câștige un nou mandat jucând cartea integrării euro-atlantice

Ambiții geopolitice

Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.

„Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, a relatat atunci pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.

Calcule electorale

Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.

Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a  președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.

Aderarea, aventură politică

În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.

Poroșenko vrea ca Ucraina să adere la UE și NATO

Poroșenko vrea ca Ucraina să adere la UE și NATO

NATO în Constituția Ucrainei

De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.

Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.

Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev. (N.G./M.I.)

Share our work
Poroșenko vrea să bage Ucraina în UE până în 2025

Poroşenko, desant diplomatic la Belgrad. Ucraina nu recunoaşte independența Kosovo. Belgrad, unul dintre cei mai importanți aliați ai Kremlinului

Visul-european-obligă-Ucraina-să-facă-concesii-diplomatice-dureroase

Visul-european-obligă-Ucraina-să-facă-concesii-diplomatice-dureroase

Ucraina nu recunoaşte Kosovo şi respectă pe deplin integritatea teritorială a Serbiei, a declarat marţi, la Belgrad, preşedintele Petro Poroşenko, relatează agenția Tanjug, preluată de mass-media internațională. „Nu am recunoscut Kosovo şi poziţia noastră este că o soluţie la această problemă ar trebui căutată prin compromis, ţinându-se cont de interesele Serbiei”, a declarat Poroşenko în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.

Crimeea, obiectiv pentru Kiev

Kievul îşi menţine de asemenea poziţia privind independenţa Ucrainei şi respectarea integrităţii sale teritoriale, incluzând Crimeea, a spus el. „Noi, la Kiev, depunem toate eforturile pentru a reînnoi suveranitatea teritorială a ţării şi ne bazăm pe sprijinul Serbiei în ceea ce priveşte instituirea unei misiuni de menţinere a păcii sub supravegherea ONU”, a menţionat el. Serbia şi Ucraina sunt ţări foarte apropiate, iar aderarea la Uniunea Europeană este un alt obiectiv care le leagă, a subliniat liderul de la Kiev.

Fără vize

Totodată, miniştrii de externe sârb şi ucrainean, Ivica Dacic şi Pavlo Klimkin, au semnat marţi la Belgrad un acord interguvernamental privind amendamentele la un acord de eliminare a vizelor pentru cetăţenii ucraineni. Acordul a fost semnat în prezenţa preşedinţilor celor două ţări. În acest context, cetăţenii Ucrainei vor putea călători fără viză în Serbia precum şi să se afle pe teritoriul acestei ţări timp de 90 de zile.
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko a anunţat despre extinderea acordului privind regimul fără de vize cu Serbia, prin care cetățenii Ucrainei vor putea rămâne în această țară timp de 90 de zile fără eliberarea unei vize. „Am extins acordul privind regimul fără de vize cu Serbia. Aceasta le va permite cetăţenilor noştri să călătorească în această ţară fără viză timp de 90 de zile. Acordul relevant a fost semnat la Belgrad în timpul vizitei mele oficiale în Serbia”, a scris el pe pagina sa de Facebook.

Relație complicată

Belgrad este unul dintre cei mai apropiați aliați ai Federației Ruse, beneficiind de diferite forme de asistență militară și financiară din partea Kremlinului. Această relație a fost consolidată și de participarea masivă a voluntarilor din Serbia la acțiunile armate ale separatiștilor pro-ruși din Donbass, cu sprijinul aparent al autorităților de la Belgrad, care nu au luat nicio măsură juridică împotriva acestora. Obiectivul comun al integrării europene a făcut ca Belgrad-ul și Kiev-ul să treacă peste neînțelegerile grave și să mimeze normalizarea relațiilor bilaterale dintre cele două state. (N.G.)

Share our work
Misiunea de pace ONU în Donbas pe agenda convorbirii Putin-Poroșenko. Kiev-ul cere eliberarea prizonierilor din Donbass și Rusia

Misiunea de pace ONU în Donbas pe agenda convorbirii Putin-Poroșenko. Kiev-ul cere eliberarea prizonierilor din Donbass și Rusia

Liderul de la Kiev, Petro Poroshenko, vrea relansarea negocierilor pentru Donbass

Liderul de la Kiev, Petro Poroshenko, vrea relansarea negocierilor pentru Donbass

Președintele Ucrainei, Petro Poroşenko, în cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele rus, Vladimir Putin, a cerut eliberarea tuturor deținuților politici ucraineni, anunţă serviciul de presă al Administrației Prezidențiale de la Kiev, citat de KARADENIZ PRESS. „Șeful statului ucrainean a cerut eliberarea ostaticilor ucraineni deținuţi în închisorile ruseşti și cele de pe  teritoriile ocupate.  De asemenea, preşedintele  a subliniat importanța  facilitării accesului Ombudsman-ului pentru drepturile omului Liudmila Denisova la Oleg Senţov şi  alţi deţinuţi ucraineni”.

„Președintele a subliniat importanța intensificării muncii în formatul Normandia pentru a  coordona concepţia  deslocării  unei misiuni internaționale de menținere a păcii a ONU pe teritoriile ocupate din  Donbas,  ca un instrument important al implementării Acordurilor de la Minsk”, se spune în comunicatul  Administrației Prezidențiale de la Kiev

Reamintim că Parlamentul European a sprijinit rezoluția privind eliberarea imediată a lui Oleg Senţov și a altor prizonieri politici ucraineni,  aflaţi în detenţie în închisorile din Rusia și în Donbass.

 Liderul-rus-Vladimir-Putin-rămâne-neimpresionat-de-doleanțele-lui-Poroșenko


Liderul-rus-Vladimir-Putin-rămâne-neimpresionat-de-doleanțele-lui-Poroșenko

La rândul său, președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat îngrijorarea față de numărul tot mai mare de victime în rândul civililor, ca urmare a atacurilor frecvente în Donbas, informează serviciul de presă al Kremlinului. „Putin și-a exprimat exprimat îngrijorarea cu privire  la numărul mare de victime în rândul civililor din Donbas, ca urmare a unor atacuri din partea militarilor ucraineni”, se specifică în comunicatul administrației de la Kremlin, citat de KARADENIZ PRESS. (N.G.)

Share our work
Isaccea-Orlovka, mai aproape de realitate. Kiev-ul vrea pod peste Dunăre. “Centura Mării Negre”, o autostradă lungă de 7000 de km

Isaccea-Orlovka, mai aproape de realitate. Kiev-ul vrea pod peste Dunăre. “Centura Mării Negre”, o autostradă lungă de 7000 de km

Ucraina visează la integrarea în Uniunea Europeană

Ucraina visează la integrarea în Uniunea Europeană

La sfârșitul acestei săptămâni este programată începerea lucrărilor la punctul de trecere al frontierei Isaccea-Orlovca, relatează presa locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Navrom Bac Galați este operatorul care va asigura traversarea Dunării și care a primit autorizația pentru începerea lucrărilor, menționeză sursa citată.

„Este vorba despre lucrările la spațiile pentru structurile aferente unui punct de trecere a frontierei de stat: spații pentru intrare-ieșire din țară, birouri pentru Poliția de Frontieră și Vamă, spații pentru mașini și pentru pasageri. O veste bună pentru județul Tulcea mai ales în condițiile în care sunt destui oameni interesați, din proximitatea punctului de trecere a frontierei, care vor să dezvolte relații româno-ucrainene. De asemenea, există un potențial uriaș de dezvoltare a zonei, având în vedere conectarea acestui obiectiv cu investițiile privind podul peste Dunăre și drumul expres Constanța-Tulcea-Brăila“ a declarat președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu.

Dezvoltarea relațiilor

Guvernul României a publicat recent în Monitorul Oficial Hotărârea numărul 184 pentru deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina), precum şi a Biroului Vamal de Frontieră Isaccea. Oficialitățile române și ucrainene speră ca noul punct de trecere să impulsioneze dezvoltarea economică a zonelor adiacente frontierei, unele dintre cele mai sărace din cele două state. Printre domeniile vizate pentru a beneficia de finanțări suplimentare se numără și cel al turismului, având în vedere apropierea de zona Deltei Dunării, împărțită de Ucraina și România, precum și proximitatea Republicii Moldova. Autoritățile UE au salutat la rândul lor progresele pe acest dosar făcute de Kiev și București.

Hotărârea publicată zilele trecute în Monitorul Oficial a fost luată ca urmare a acordului încheiat între cele două părţi, semnat la Kiev la 28 mai 2015 şi la Bucureşti la 5 iunie 2015. Prin HG 184/4 aprilie 2018, Guvernul României aprobă „deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina) şi a Biroului Vamal de Frontieră Isaccea, în condiţiile legii”.

Planuri ambițioase

Punctul de trecere a frontierei şi biroul vamal vor fi date în folosinţă după realizarea infrastructurii şi asigurarea utilităţilor necesare în vederea desfăşurării în bune condiţii a traficului de frontieră, în conformitate cu reglementările în vigoare. Acestea vor avea un regim de funcţionare permanent. Pe sensul de intrare în România vor fi amplasate 2 cabine de control vamal, iar pe sensul de ieşire vor fi amplasate tot 2 cabine de control. Fluxul de trafic dinspre România spre Ucraina se va derula printr-un drum cu două benzi, de la intrarea prin punctul de racordare cu drumul public existent, până la zona de control pentru autovehicule. Fluxul de trafic cu autocamioane se va relua prin accesul din parcare. În cazul în care este necesară staţionarea autovehiculelor au fost amenajate două zone de parcare, înaintea zonelor de control autovehicule şi autocamioane. După zona de control se va circula pe o platformă betonată, spre unul dintre cele două puncte de îmbarcare. Fluxul de trafic dinspre Ucraina spre România se va derula de pe platforma de îmbarcare/debarcare, accesul autoturismelor şi autobuzelor la cabinele de control se face pe 2 benzi, iar pentru autocamioane accesul se face din parcare. În cazul în care este necesară staţionarea vehiculelor, a fost amenajată o zonă de parcare pentru 10 autocamioane, înaintea zonelor de control.

Pod pe Twitter

Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a publicat anterior un tweet în care face publică intenția statului ucrainean de a construi un pod peste Dunăre. Conform surselor citate, anunțul a fost făcut la 1 iunie 2018 cu ocazia ceremoniei dării în exploatare a unui pod pe autostrada Odesa-Reni (pod la Dunăre). Podul construit în perioada 2016-2018, are o lungime de 152,36 metri şi a costat 112 milioane de hrivne (aproximativ 4 milioane de dolari).

Strategie pe termen lung

Petro Poroșenko a mai precizat că autoritățile ucrainiene încă nu s-au decis asupra locului de amplasare: „Noi începem să lucrăm la documentația necesară și să ne punem de acord cu partenerii noștri români”, a declarat președintele ucrainean.
Mass-media menționează că în timpul vizitei lui Poroşenko în regiunea Odesa (luna octombtie 2017), liderul de la Kiev a anunţat că Ucraina are în plan construcţia unui pod peste Dunăre pentru a facilita comerţul cu statele UE, dar şi a stimula dezvoltarea regiunii Odesa. Oficialii ucraineni duc negocieri cu România şi Bulgaria, ţări ce ar fi interesate în realizarea obiectivului, urmând să participe și financiar la realizarea proiectului.

Autostradă Odessa-Varna

Ucraina şi Bulgaria doresc să construiască un nou drum între Odesa şi Varna, prin Dobrogea, cu implicarea partenerilor români, a declarat anterior preşedintele Ucrainei, Petro Poroshenko, în urma unei întâlniri cu premierul bulgar Boiko Borissov, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Am fost de acord că vom intensifica chestiunea construcţiei de drumuri de-a lungul coridorului de transport din regiunea Odesa, prin teritoriul României în Bulgaria”, a menţionat Poroshenko, citat de business-review.eu, citat de KARADENIZ PRESS.

România, partener esențial

Potrivit unei fotografii de pe situl administrației prezidențiale de la Kiev, în care cei doi lideri prezintă o hartă cu principalele drumuri din regiune, noul drum pare să urmeze itinerariul: Odessa – Cetatea Alba / Bolhrad – Reni (pe partea ucraineană a Dunării), Tulcea – Negru Voda – Varna.

Preşedintele Ucrainei sugerează că guvernul României va fi atras ca partener în acest proiect al Ucrainei şi al Bulgariei. „Sper că resursele Uniuni Europene vor fi de partea noastră. Vom atrage, de asemenea, şi partenerii noştri români. Şi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a vă asigura că în viitorul apropiat puteţi pleca de la Odesa la Varna în câteva ore. Cred că acestea sunt exemple extrem de reuşite ale cooperării noastre eficiente”, a spus Petro Poroshenko.

Oficialii nu au menționat dacă noul drum va fi o autostradă sau alt tip de autostradă, dar Ucraina promite să modernizeze un drum existent între Odesa şi Reni, mai relatează sursele citate. „Sper că vom putea călători o parte semnificativă a distanţei de la Odesa la Bolhrad (Cetatea Albă) prin noul drum renovat şi modernizat Odesa-Reni”, a adăugat Poroşenko.

Centura Mării Negre

Publicaţia Asociaţiei Mondiale a Drumurilor „World Highways Magazine” a anunţat anterior, citând surse oficiale, că se dorește construirea “Centurii Mării Negre”, o autostradă lungă de 7000 de km. Lucrările ar trebui să demareze în toate ţările riverane (Turcia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria, Serbia, Tirana, Grecia) cel târziu în anul 2019, dar o porțiune din autostradă este deja construită la nord de Marea Neagră.
Fiecare stat va plăti porțiunea sa de autostradă din resurse proprii, dar și din fonduri europene, pentru statele ce fac parte din Uniunea Europeană.
Pe teritoriul României autostrada va începe de la Giurgiu, va ajunge la Bucureşti, va urca la Ploieşti – Buzău – Mărăşeşti – Bârlad – Huşi, apoi va intra în Republica Moldova, către Chişinău.

În total, autostrada Inelară a Mării Negre va avea în jur de 7000 de km și va fi a doua din lume ca lungime, după cea inelară a Australiei care măsoara 14.500 de km. (N.G.)

Share our work