Budapesta intensifică ofensiva energetică în Balcani

Budapesta intensifică ofensiva energetică în Balcani

Serbia, curtată energetic de Budapesta

Serbia, curtată energetic de Budapesta

Ungaria şi Serbia au semnat recent la Budapesta un acord interguvernamental de cooperare pentru construcţia şi operarea unui interconector de gaze naturale, relatează mass-media maghiară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. După semnarea acestui acord cu ministrul Energiei din Serbia, Aleksandar Antic, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a spus că securitatea aprovizionării cu gaze naturale este o chestiune strategică şi de securitate naţională. Peter Szijjarto a mai spus că procedura de licitaţie pentru rezervarea de capacitate va începe în luna septembrie, iar capacitatea maximă a interconectorului va fi de 10 miliarde metri cubi.

Mărimea investiţiei Ungariei în acest proiect va depinde de rezervările de capacitate făcute de diferite companii de gaze, a precizat Szijjarto. Construcţia interconectorului este programată să înceapă în vara lui 2020, iar proiectul este estimat să se finalizeze până la sfârşitul lui 2021, a mai spus oficialul ungar.

Carusel rusesc

Peter Szijjarto a subliniat că Rusia şi Ungaria nu au semnat încă un nou acord pentru tranzitul gazelor naturale în 2020, iar aliaţii Ungariei întârzie în a lua deciziile necesare care ar permite Ungariei să importe gaze naturale din alte surse. În opinia lui Szijjarto, pentru Ungaria cea mai realistă nouă sursă de gaze naturale este coridorul care pleacă din Turcia şi trece prin Bulgaria şi Serbia.

Luna trecută, acelaşi Peter Szijjarto declara că Ungaria va semna un nou acord pe termen lung de aprovizionare cu gaze naturale din Rusia dacă grupul american Exxon Mobil Corp nu va lua o decizie finală, până în luna septembrie, privind investiţia în proiectul offshore Neptun. „ExxonMobil poate revoluţiona piaţa furnizării de energie în Europa. Însă ar trebui să ia o decizie finală de investiţii”, a spus Szijjarto într-un interviu acordat Reuters. „Dacă nu vor lua o decizie până în luna septembrie, voi fi nevoit să semnez un nou contract pe termen lung cu ruşii”, a spus atunci oficialul ungar.

Gazprom joacă tare în Europa de Est

Gazprom joacă tare în Europa de Est

Bucureștiul, presat politic

În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

Potrivit firmei de consultanţă Deloitte, rezervele de gaze naturale ale României din Marea Neagră ar putea pune în discuţie poziţia dominantă a grupului rus Gazprom pe piaţa de furnizare de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est.

La începutul lunii mai, directorul general al grupului austriac OMV, Rainer Seele, a declarat că divizia OMV Petrom este într-un „dialog intensiv” cu Guvernul României pentru a putea lua o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun.

Axa Budapesta-Sofia

Prim-ministrul ungar Viktor Orban a discutat recent cu preşedintele bulgar Rumen Radev, aflat într-o vizită de două zile în Ungaria, despre ‘gestionarea nesatisfăcătoare’ de către Uniunea Europeană a crizei migraţiei, relaţiile dintre ţările lor, precum şi pe teme enegetice, a comunicat şeful biroului de presă al lui Orban, Bertalan Havasi, citat de MTI, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Premierul Orban şi preşedintele Radev au fost de acord că Uniunea Europeană nu a reuşit să facă progrese semnificative în ce priveşte gestionarea crizei migraţiei în ultimii ani, şi că pericolul migrator se menţine, a indicat Bertalan Havasi pentru agenţia ungară. Potrivit acestuia, cei doi lideri au fost de părere că Uniunea Europeană nu are un plan de criză pentru potenţiala creştere bruscă a presiunii migratorii pe continent, iar acest lucru face situaţia Bulgariei ‘extrem de dificilă’.

Viktor Orban l-a asigurat pe Rumen Radev că guvernul său va continua să vadă în Bulgaria un aliat în problema migraţiei şi este pregătit să ajute Sofia în orice fel este capabil.

În timpul întâlnirii, Orban şi Radev au salutat prietenia dintre ţările lor şi ‘destinul istoric comun’, care formează baza politică, spirituală şi culturală pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor lor.

Cei doi au abordat, de asemenea, cooperarea economică dintre China şi regiunea central-europeană, precum şi chestiuni energetice, subliniind importanţa ca Europa să-şi asigure diversificarea surselor de energie la preţ convenabil. (M.B.)

Share our work
Ungaria intensifică războiul diplomatic total împotriva Ucrainei

Ungaria intensifică războiul diplomatic total împotriva Ucrainei

Procesul de apropiere al Ucrainei de Uniunea Europeană, amenințat de disputele dintre Kiev și Budapesta

Procesul de apropiere al Ucrainei de Uniunea Europeană, amenințat de disputele dintre Kiev și Budapesta

Budapesta „va readopta bucuroasă poziția pro-Ucraina dacă Kievul oferă garanţii legale că Ucraina va aduce modificări substanţiale la legea sa a educaţiei şi va amâna punerea ei în aplicare până în 2023”, a declarat recent reporterilor ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, informează MTI, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Vorbind în marja unei întâlniri a omologilor săi din UE desfăşurată la Bruxelles, Szijjarto a insistat că importanţa geopolitică a Ucrainei „nu scuteşte această ţară de obligaţia de a respecta dreptul internaţional şi de a proteja minorităţile etnice”, el cerând de asemenea guvernului ucrainean să iniţieze „discuţiile necesare” cu maghiarii din Ucraina.

Condiții clare

Ungaria şi UE se aşteaptă ca Ucraina să urmeze recomandările Comisiei de la Veneţia, să negocieze cu minorităţile etnice şi să respecte interdicţia de a priva comunităţile de drepturile dobândite, a spus Szijjarto. În ceea ce priveşte planificatul amendament al Ucrainei la legea sa privind limba, potrivit căruia o minoritate naţională ar putea utiliza oficial propria limbă doar dacă proporţia ei în cadrul societăţii locale reprezintă 33% (în creştere faţă de 10% în prezent), Szijjarto a considerat că propunerea este inacceptabilă.

Îngrijorare maghiară

În cursul întâlnirii, Szijjarto şi-a exprimat îngrijorarea faţă de planurile ucrainene de a transfera un batalion al armatei naţionale din estul Ucrainei la Berehove. El a spus că motivul avansat de Ministerului Apărării ucrainean, care susţine că deplasarea de trupe este impusă de „ameninţările la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei”, este chiar şi mai „îngrijorător”. „Aceasta înseamnă că Kievul consideră comunitatea etnică maghiară drept o ameninţare, un lucru îngrozitor şi pe care Ungaria îl respinge în modul cel mai ferm”, a insistat el.

Szijjarto a subliniat că Ungaria a sprijinit eforturile Ucrainei de a elimina obligativitatea vizelor pentru cetăţenii ucraineni în statele UE, precum şi pentru a ajunge la un acord de asociere cu blocul comunitar.

Budapesta amenință Kiev-ul cu NATO

Budapesta amenință Kiev-ul cu NATO

Ucraina, sabotată la NATO

„În ceea ce priveşte Ucraina, Ungaria nu are alt instrument decât să contracareze eforturile internaţionale ale Kievului”, a spus Szijjarto, adăugând că Ungaria şi-a retras sprijinul pentru desfăşurarea unei reuniuni a miniştrilor apărării din NATO şi Ucraina la Kiev în aprilie, precum şi pentru un summit NATO-Ucraina planificat pentru vară. „Ungaria va sprijini aceste obiective doar dacă Ucraina îndeplineşte cerinţele menţionate şi va respecta obligaţiile sale internaţionale”, a conchis Szijjarto.

Acuzații de la Budapesta

„Ne asumăm toate disputele şi luptele pentru apărarea maghiarilor, fie în Ungaria, fie în afara graniţelor ţării”, a declarat ministrul ungar de externe la o conferinţă de presă susţinută la Budapesta. El a subliniat că „în Ucraina este clar că partidele şi ideologiile extremiste şi naţionaliste se află în plină expansiune. Această tendinţă poate fi observată de mult, pe de o parte, la Kiev, în deciziile Parlamentului ucrainean, iar pe de altă parte, în Transcarpatia, unde maghiarii sunt supuşi permanent atacurilor şi intimidărilor”.

Péter Szijjártó a mai precizat că a purtat discuţii de mai multe ori cu liderii OSCE şi a solicitat de la aceştia ca observatorii speciali ai organizaţiei să fie prezenţi permanent nu numai în partea estică a Ucrainei, ci şi în partea vestică, precum şi în Transcarpatia, şi să adopte o poziţie pentru ca maghiarii din Transcarpatia să numai fie intimidaţi şi să nu mai aibă loc atacuri asupra acestei comunităţi.

„Atât secretarul general al OSCE, cât şi Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale au reacţionat pozitiv, corect şi deosebit de deschis faţă de această iniţiativă”, a mai precizat oficialul ungar.

Ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, vârf de lance în ofensiva diplomatică maghiară

Ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, vârf de lance în ofensiva diplomatică maghiară

OSCE pentru Transcarpatia

Ministrul afacerilor externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a avut, recent, o întrevedere cu reprezentanţi ai Uniunii pentru Cultura Maghiară din Transcarpatia, al cărui sediu a fost incendiat de două ori în cursul lunii februarie 2018.

În cadrul întrevederii, Szijjártó s-a pronunţat în favoarea extinderii prezenței misiunii OSCE în Transcarpatia, regiune din vestul Ucrainei. „Ne îngrijorează tot mai mult seria de atacuri asupra minorității maghiare. Așteptăm ca autorităţilor ucrainene să garanteze siguranța maghiarilor din Transcarpatia și salutăm prezența sporită a observatorilor OSCE în regiune” – a remarcat şeful diplomaţiei maghiare.

Totodată, Szijjártó a subliniat că se așteaptă ca Ucraina să asigure securitatea maghiarilor din această regiune. „Ungaria va sprijini din nou aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei numai în cazul în care nu vor fi implementate legi care restricționează drepturile maghiarilor” – a adăugat Péter Szijjártó.

Autonomie etnică

Mass-media de la Kiev a relatat pe larg faptul că în urmă cu câteva săptămâni ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, a declarat că nu există nimic în neregulă legat de o autonomie maghiară în Transcarpatia și a atras atenţia că „solicitările minorității maghiare din regiune de a obține autonomie nu sunt o formă de separatism”. Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev a comunicat că ambasadorul ungar şi-a depășit atribuţiile, iar ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Vasil Bondar, a declarat că înfiinţarea unei autonomii maghiare în regiunea Transcarpatia„este imposibilă prin definiție”

Atribuții depășite

Ministrul adjunct al afacerilor externe al Ucrainei, Olena Zerkal, a declarat că ambasadorul Ungariei la Kiev, Ernő Keskeny, şi-a depășit atribuţiile prin declaraţia potrivit căreia Budapesta va continua să blocheze aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei, din cauza legii ucrainene a educaţiei. Totodată, oficialul ucrainean a menţionat că „este planificată o discuție cu partea ungară în acest sens”. „Avem programată o întâlnire cu partea ungară referitoare la faptul că ambasadorul își depășește atribuţiile de diplomat în Ucraina” – a subliniat Zerkal, adăugând că Ucraina nu şi-a schimbat poziţia cu privire la legea educației. „Ungurii se joacă de-a alegerile nu numai pe teritoriul nostru, ci şi în România, şi în Slovacia. România sunt deja în UE, iar noi încă depindem de modul în care ungurii se comportă în cadrul NATO. În același timp, cred că noi am adoptat o poziție destul de dură, o poziţie neschimbată atât în privinţa legii învățământului, cât şi privind alte chestiuni” – a explicat ministrul adjunct al afacerilor externe de la Kiev.

Lege controversată

Amintim că ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, a declarat că Budapesta va continua să blocheze aspirațiile internaționale ale Kievului până la modificarea noii legi ucrainene a educației. „Poziția noastră este următoarea: atâta timp cât Ucraina nu modifică articolul 7 din Legea educaţiei, noi nu putem sprijini aspirațiile internaționale ale Ucrainei” – a subliniat ambasadorul, comentând decizia Ungariei de a blocara reuniunile Ucraina-NATO. Totodată, diplomatul a remarcat că, în opinia sa, astfel de acțiuni ale conducerii ungare nu reprezintă un șantaj în relaţia cu partea ucraineană. „Este o nouă confuzie. Ucraina, prin adoptarea legii învățământului, o lege care încalcă grav drepturile minorităților, nu doar că nu îşi respectă angajamentele față de Uniunea Europeană, ci ignoră şi obligațiile asumate față de NATO. Ucraina, în cadrul programului național anual de pregătire pentru aderarea la NATO, s-a angajat să respecte și să promoveze drepturile minorităților, însă adoptarea noii legi privind educația este absolut contrară acestui principiu” a explicat ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, citat de mass-media. (N.G./M.I.)

Share our work