de Razvan Iorga | nov. 14, 2018 | R. Moldova, Știri, UE
Legislativul European a adoptat, miercuri, o rezoluție ce privește R. Moldova de o maniră foarte critică și remarcă un regres în ultimul an de zile din mai multe puncte de vedere la Chișinău. Documentul face referire printre altele și la asistența macrofinanciară promisă Chișinăului care nu trebuie acordată decât după alegerile parlamentare preconizate pentru februarie 2019.
Rezoluția este bazată pe raportul europarlamentarului Petras Auštrevičius despre implementarea Acordului de Asociere UE – R. Moldova, document ce conține o serie de obligații de ambele părți. Raportorul a văzut în documentul elaborat mai multe încălcări ale angajamentelor Chișinăului, în special în partea ce ține de respectarea standelor democratice.
În ultimul an, Republica Moldova a trecut printr-o serie de consulvii politice, după ce partidul de guvernare PD și socialiștii proruși PSRM au votat împreuna trecerea la un sistem de vot nou – mixt – împotriva recomandărilor Comsiei de la Veneția. De asemenea, în iunie 2018, mai multe instanțe de la Chișinău au decis anularea alegerilor pentru Primăria Chișinăului de către unul dintre reprezentanții opoziției extraparlamentare de la Chișinău, Andrei Năstase, pe motiv de fraudă electorală. Observatorii internaționali prezenți la scrutin nu au observat în rapoartele lor de monitorizare, iar Bruxelles a acuzat partidul de guvernare de imixtiune în actul de justiție și anularea unui scrutin perfect valabil.
Rezoluția de miercuri a fost adoptată cu 396 de voturi pentru, 76 împotrivă și 186 de abțineri. Autorii menționează că R. Moldova este „capturată de interese oligarhice” și că „dă înapoi de la standardele democratice și statul de drept”.
Teama de noi alegeri anulate
Marea majoritate a parlamentarilor au cerut autorităților de la Chișinău să răspundă tuturor îngrijorărilor exprimate de acest ultim raport și să facă eforturi mai mari pentru independența justiției, combaterea corupției și spălării banilor.
„Prin această dezbatere transmitem un mesaj foarte clar cetățenilor Republicii Moldova și cetățenilor Georgiei că suntem alături de ei pe parcursul lor de integrare europeană. Avem aceste Acorduri de Asociere care trebuie implementate. Aceste Acorduri de Asociere au fost negociate de la egal la egal, între autoritățile din Georgia și autoritățile din Republica Moldova pe de o parte și Uniunea Europeană pe de cealaltă parte. Dorim să ajutăm cetățenii Republicii Moldova și cetățenii Georgiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan.
El a mai spus că este nevoie de un angajament clar al autortiăților de la Chișinău și că astfel de episoade de anulare a alegerilor libere și democratice nu vor mai avea loc și alegerile parlamentare programate pe 24 Februarie 2019.
„Însă, din păcate, vedem că autoritățile de la Chișinău, Guvernul Republicii Moldova este în momentul de față un obstacol în dorința Uniunii Europene de a ajuta cetățenii Republicii Moldova. Dacă autoritățile de la Chișinău nu recunosc alegeri libere, democratice pentru Primăria Municipiului Chișinău, înseamnă că acționează împotriva oamenilor. Dacă nu asigură funcționarea unei justiții independente, înseamnă că acționează împotriva oamenilor. Dacă nu permit cetățenilor din diasporă să voteze liber, înseamnă că acționează împotriva oamenilor. Noi vom fi în continuare cu beneficii concrete alături de cetățenii Republicii Moldova”, a completat Mureșan, care face parte din acceași familie politică cu o opoziția extrapartlamentară de la Chișinău.
Acuzații de politizare excesivă a vieții politice din R. Moldova
Pe de altă parte, liderul delegației PE în R. Moldova, social-democratul Andi Cristea, care face parte din aceeași familie politică cu partidul de la guvernare – PD, este de părere că situația politică internă este prea politizată la nivelul Bruxelles-ului.
„Este o zi regretabilă în politica UE față de Republica Moldova. Raportul votat astăzi ar fi trebuit să fie un efort instituțional autentic, cu bune și rele, nu un document politizat. Grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European și-a retras sprijinul politic față de acest raport, după două încercări de a preveni situația de față: aprobarea unui document politic, conceput pentru a servi opoziției extra-parlamentare de la Chișinău”, a declarat Andi Cristea.
El și-a acuzat colegii din PPE de faptul că nu ar fi obiectivi și că ar dori să le creeze mai multe șanse de câștig la alegeri partidelor de centru-dreapta.
„Fac un joc foarte periculos pentru Moldova și pentru Parlamentul European. În plus, majoritatea politică din Parlamentul European demonstrează, din nou, duble standarde: nu s-ar împotrivi unui nou sistem electoral dacă ar favoriza opoziția extra-parlamentară din Moldova.
Dorește să pună stop tuturor surselor de finanțare pentru Moldova, dar să direcționeze fonduri către societatea civilă apropiată opoziției. Este regretabil că majoritatea de dreapta din Parlamentul European a ales să acționeze în beneficiul opoziției extra-parlamentare de la Chișinău, în loc să susțină un mesaj instituțional unit și puternic”, a spus Andi Cristea.
Europarlamentarul român a mai spus că R. Moldova se află într-un moment crucial și că un astfel de raport nu-și avea locul înainte de alegeri.
Personal, ca președinte al Delegației UE – Moldova, am pus întotdeauna interesul Moldovei și al Uniunii Europene pe primul loc, fără să mă raportez la calcule politice. Mi-am respectat rolul instituțional în orice situație, inclusiv în cadrul discuțiilor pe acest raport. Parlamentul European a demonstrat succes și eficiență în politica sa față de Republica Moldova doar atunci când a acționat unitar, pe o singură voce”, a mai adăugat europarlamentarul român.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | oct. 11, 2017 | Caucaz, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Comisia de afaceri externe a Parlamentului European a aprobat o rezoluție privitoare la un nou model de cooperare între UE și țările din cadrul Parteneriatul Estic, ce presupune mai multe stimulente pentru aceste țări. Documentul conține o serie de recomandări, adresate instituțiilor UE privind elaborarea soluțiilor care vor fi prezentate în cadrul summit-ului Parteneriatului Estic ce se va desfășura pe 24 noiembrie 2017 la Bruxelles.
Rezoluția PE face referire la oferirea unor noi stimulente țărilor din Parteneriatul Estic, care au obținut succese considerabile în implementarea reformelor recomandate de UE. Astfel, Republica Moldova, Georgia și Ucraina vor avea posibilitatea să adere la uniunea vamală și energetică europeană, dar și la zona Schengen. Totodată, statele respective vor putea beneficia de anularea tarifelor la roaming și se vor putea alătura politicii comune de securitate și apărare a UE. Europarlamentarii au mai recomandat și crearea unui fond pentru cele trei țări ale Parteneriatului Estic care va asigura investițiile de stat și private pentru proiectele de infrastructură socio-economică. La nivelul UE, astfel de discuții au existat și în trecut, fiind menite să ofere noi obiective guvernelor din aceste trăi țări în ideea democratizării și implementării reformelor.
de Razvan Iorga | sept. 12, 2017 | Caucaz, Principal, R. Moldova, Știri, UE
UE ar putea elimina taxa de roaming la telefonie mobilă pentru principalele țări ale Parteneriatului Estic – Republica Moldova, Ucraina și Georgia. În această toamnă, în Parlamentul European de la Bruxelles se vor demara o serie de discuții pe acest subiect. Potrivit unui proiect cuprinzând recomandări ale Parlamentului European pentru alte instituții europene cum sunt Comisia Europeană și Consiliul European, în pregătirea summit-ului din noiembrie de la Bruxelles al Parteneriatului Estic, legislatorii europeni vor un model atrăgător numit „Parteneriatul Estic+” pentru țările care au încheiat acorduri de asociere: R. Moldova, Georgia și Ucraina. Printre propuneri se numără renunțarea la taxele de roaming în telefonia mobilă, noi tarife comerciale preferențiale, dezvoltarea internetului de mare capacitate în bandă largă și altele, relatează Europa Liberă.
De asemenea, proiectul văzut de Europa Liberă spune că asemenea înlesniri ar putea fi oferite și Armeniei, Azerbaidjanului și R. Belarus odată ce ele vor fi gata pentru strângerea relațiilor. Proiectul care urmează să fie discutat mai întâi la o întâlnire a comisiei de politică externă din Parlamentul European, la 14 septembrie, mai sugerează ca executivul european împreună cu Banca Europeană de Investiții (BEI) „să propună aranjamente pentru implementarea unui nou Plan European de Investiții pentru Ucraina și alte țări din Parteneriatul Estic care au făcut cele mai multe progrese pe calea reformelor”, mai precizează sursa citată.
de Razvan Iorga | iul. 4, 2017 | Principal, R. Moldova, Știri, UE
Parlamentul European a dat votul de principiu, marți, pentru acordarea asistenței macrofinanciare de 100 de milioane de euro destinată Republicii Moldova. În paralel, la Chișinău, Guvernul R. Moldova a aprobat, marți, inițierea negocierilor asupra a două Acorduri de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană. Valoarea totală a acestora este de peste 90 de milioane de euro și au ca obiectiv sporirea capacităților administrației publice pentru realizarea angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere RM-UE.
Peste 61,9 milioane de euro vor fi acordate drept asistență tehnică pentru dezvoltarea și consolidarea capacităților pe domeniile: reforma administrației publice centrale, agricultură și dezvoltare rurală, poliție și gestionare a frontierelor. Totodată, va fi acordat sprijin investițional pentru întreprinderilor micro, mici și mijlocii, inclusiv a celor conduse de femei. Măsura are ca scop sporirea potențialului de dezvoltare economică a Republicii Moldova, diversificarea surselor de venit pentru cetățeni, îmbunătățirea mediului de afaceri din zonele rurale, precum și ajustarea normelor naționale la standardelor UE în domeniul veterinar și de siguranță alimentară.
De asemenea, Acordul prevede acordarea suportului financiar pentru îmbunătățirea serviciilor și infrastructurii rurale de alimentare cu apă și canalizare, dar și pentru fortificarea eficienței energetice în regiunile Republicii Moldova.
Conform documentului, 60 milioane de euro din suma totală vor fi acordați de Comisia Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate, 800 de mii de euro de către Agenția Austriacă de Dezvoltate și aproximativ 1,11 milioane de Euro vor reprezenta contribuția proprie a beneficiarilor. Cel de-al doilea Acord prevede că Comisia Europeană, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate, va acorda autorităților publice centrale 29 de milioane de euro pentru sporirea capacităților de coordonare a asistenței și pentru îmbunătățirea abilităților de elaborare și coordonare a proiectelor, dezvoltarea infrastructurii naționale de date spațiale și combaterea fenomenului spălării banilor.
de Razvan Iorga | mai 5, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European a atras atentia luni asupra pericolului inaintarii militare a Rusiei in Marea Neagra in urma anexarii Peninsulei Crimeea, ocazie cu care Moscova a castigat pozitii la frontiera maritima a NATO, potrivit raportului redactat de eurodeptatul roman Ioan Mircea Pascu, preluat de EFE. Intr-o rezolutie adoptata, se subliniaza ca Rusia si-a consolidat capacitatile militare atat ofensive, cat si defensive in Marea Neagra cu bombardiere cu raza lunga de actiune „capabile sa poarte rachete de croaziera si avioane de recunoastere care opereaza aproape de tarmurile vestice ale Marii Negre si care pot patrunde adanc in Europa Centrala”. Pentru parlamentarii europeni, anexarea ilegala a peninsulei ucrainene Crimeea ofera Rusiei un”Kaliningrad de sud’, cu alte cuvinte „un alt avanpost in vecinatatea imediata a NATO, de aceasta data pe mare”, intr-o aluzie la enclava rusa de la Marea Baltica.
Potrivit informatiilor PE, Rusia intentioneaza sa adauge flotei sale din Marea Neagra sase noi submarine diesel moderne de tip „Rostov pe Don” si sase noi fregate de tip „Amiral Grigorovici”. De asemenea, eurodeputatii au acuzat faptul ca Rusia si-a sporit semnificativ capacitatile de aparare aeriana si navala in bazinul Marii Negre, amplasand noi rachete de aparare navala (anti-nave), cu o raza de actiune de 600 km, capabile sa ajunga la Stramtoarea Bosfor. Pe plan tactic, s-a subliniat ca doua brigazi de infanterie navala — ce pot fi sustinute de nave portelicopter de tip Mistral — prezinta o amenintare potentiala semnificativa de invazie pe cale terestra. In rezolutie, europarlamentarii incurajeaza statele membre ale UE „sa aiba un raspuns de securitate la aceste provocari”. in plus, se insista asupra „importantei critice” pentru toate tarile UE a coordonarii cu NATO si Statele Unite, precum si asupra faptului ca Marea Neagra este o „componenta cheie” a securitatii euro-atlantice.
