ANALIZĂ// Republica Moldova, la punct de cotitură: se ascut săbiile în lupta internă pe bani și putere

ANALIZĂ// Republica Moldova, la punct de cotitură: se ascut săbiile în lupta internă pe bani și putere

Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, împreună cu premierul R. Moldova, Pavel Filip.

Recenta rezoluției votată, joi, în Parlamentul European, privind suspendarea trimei tranșe din împrumutul de 100 de milioane de euro, precum și cererea de suspendare a sprijinului bugetar din partea UE către Chișinău vor complica și mai mult viața politică din R. Moldova. Ceea ce trebuie menționat din start este că rezoluția PPE va urma circuitul decizional instituțioanal și va ajunge la Comisia Europeană, instituție care va avea ultimul cuvânt de spus în această privință.

Cele mai importante doleanțe ale rezoluției PPE se referă la „pedepsirea” actualei guvernări de la Chișinău pentru încălcarea principiilor democratice, asumate de R. Moldova în Acordul de Asociere semnat în iunie 2014 între cele două părți.

La punctul 7 al rezoluției, PPE „îndeamnă Comisia să suspende orice plăți prevăzute de asistență macrofinanciară (AMF) pentru Moldova; consideră că orice decizie privind plățile viitoare ar trebui să aibă loc numai după alegerile parlamentare planificate și cu condiția ca acestea să aibă loc în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional și să fie evaluate de către organisme internaționale specializate, și să fi fost îndeplinite condițiile AMF”.

Pentru ca la punctul 8 al aceluiași document, să se solicite „Comisiei să suspende sprijinul bugetar pentru Moldova, utilizând precedentul din iulie 2015, când o astfel de suspendare a avut loc în urma crizei bancare”.

Rezoluția consideră că mecanismul de suspendare a sprijinului bugetar al UE ar trebui să fie aplicat ca o reacție la invalidare alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului și că acesta ar trebui să includă o listă de condiții care trebuie să fie îndeplinite de către autoritățile moldovene, printre care să se numere validarea alegerilor din Chișinău și derularea de investigații orientate spre rezultate concrete și complet transparente, precum și recuperarea activelor și urmărirea penală a făptașilor, în caz de fraudă.

Documentul are nu mai puțin de 39 de puncte care vorbesc, în mare, de o deteriorare constantă a standardelor democratice și concentrarea puterii politice în mâinile puterii care ar acționa discreționar în favoarea contrar jocului politic democratic.

Rezoluția a trecut cu 343 voturi pentru la 35 împotriva și 160 de abțineri.

Totuși, este puțin probabil ca sancționa să fie totală, din moment șefa diplomației europene Federica Mogherini a ieșit, joi, în plenul PE și a confirmat suspendarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro, dar nu a spus nimic despre sistarea toatală a banilor pentru Chișinău.

Această dezambiguizare este cu atât mai mult necesară cu cât presa partizană de la Chișinău a relatat sub totul felul de forme acest episod, la fel ca și mesajele politicienilor care au manevrat situația în funcție de interese.

Ce vrea diplomația europeană de la autoritățile de la Chișinău

Mai precis, șefa diplomației europene Federica Mogherini a declarat, joi, la finalul ședințe din plenul Parlamentul European privind drepturile omului în R. Moldova, după decizia de anulare a alegerilor pentru Primăria Chișinăului, că autoritățile de la Chișinău trebuie să găsească o soluție rapidă la anularea deciziei instanțelor de invalidare a alegerilor.

M-am întâlnit și cu premierul Pavel Filip acum două luni. Atenția noastră constantă și disponibilitatea noastră este de a discuta la SEAE pentru a acompania țara pe o cale corectă. Îmi aduc aminte de atunci cu emoție, când am liberalizat vizele pentru cetățenii R. Moldova. După invalidarea alegerilor, eu și comisarul Hahn am reacționat. Decizia de anulare a alegerilor îi privează pe cetățeni de un primar ales democratic. Această situație subminează încrederea cetățenilor în instituții. Mă aștept ca autoritățile să găsească o soluție acceptabilă”, a declarat Mogherini.

Ea a mai spus că este nevoie de reforme pentru a sigura reforma justiției și pluralismul în media.

UE cere constant acest lucru. Cetățenii cer aceste reforme în primul rând și se așteaptă ca acestea să fie făcute. Chișinăuenii au protestat pașnici, manifestându-și insatisfacția față de această decizie. Ne așteptăm ca siguranța acestor protestari să fie respectată. Monitorizăm informații din toate sursele de la Chișinău. UE este în beneficiul cetățenilor, nu ne gândim la geopolitică și sfere de influență. Vrem o situație sustenabilă și un stat de drept. Ne vom mări eforturile privind libertatea mass-media în R. Moldova și PaE”, a mai spus oficialul european.

Mogherini s-a referitor și la rezultatul viciat al acestor alegeri locale, care „nu sunt un semn bun pentru alegerile parlamentare de la toamnă”.

Am decis să oprim deocamdată prima tranșă din programul de asistență macrofinanciară. Aici sunt două condiții tehnice, dar și pre-condiții politice. Acestea din urmă nu sunt îndeplinite în acest context. S-a luat decizia opririi primei tranșe până la îndeplinirea pre-condițiilor politice. Pentru noi Moldova nu este doar un vecin, este un partener și un prieten. Vom lupta pentru o soluție rapidă la această problemă”, a conchis oficialul de la Bruxelles.

Ea precizat clar că decizia suspendării asistenței de 100 de milioane nu este îndreptată împotriva cetățenilor R. Moldova.

Reacția PD

Cu toate acestea, reacția de la Chișinău a partidului de guvernare – PD – a fost una belicoasă.

Constatăm că prin votul de astăzi grupul politic care a inițiat moțiunea a dat semnalul că, în loc să susțină Moldova și cetățenii ei, indiferent de orientări politice, preferă să susțină doar anumite partide politice neparlamentare și pe liderii acestora. Mai constatăm că rezoluția nu a trezit interesul euro-deputaților, aceasta fiind dezbătută cu sala aproape goală, din care au lipsit până și majoritatea celor care fac parte din partidul care a inițiat-o, lucru care indică încă o dată faptul că decizia privind votul s-a luat netransparent și strict politicianist, fără a exista o dezbatere consistentă în plen”, a precizat un comunicat al PD.

Mai mult, aceștia au încercat să transfere vina unor politici defectuoase și pe alocuri chiar nedemocratice pe seama Bruxellesului.

Nu este exclus că aceasta rezoluție va eroda semnificativ și încrederea moldovenilor în Uniunea Europeană, după ce, în timpul mandatului actualului Guvern, ea a cunoscut o creștere record. Este greu însă să li se explice cetățenilor de ce au îndurat reforme atât de grele, ca apoi să se ia o decizie împotriva lor, doar pentru că așa au dorit liderii opoziției, doar pentru că Guvernul și PDM nu au acceptat să intervină în decizia instanțelor de judecată, care au invalidat alegerile din Chișinău”, se spune în mesajul purtătorului de cuvânt al formațiunii democrate.

Vineri, liderul PD Vlad Plahotniuc a ieșit la un atac și mai virulent, blamând UE pentru faptul că nu se vor putea îmbunătăți condițiile de viață pentru anumite cateogirii de cetățeni, inclusiv s-a trecut la un registru patologic de introducere în această ecuație a copiilor.

Banii care urmau să ajungă în R. Moldova din partea UE, e vorba de 34 de milioane de euro, erau destinați pentru îmbunătățirea alimentației copiilor din grădinițe și școli, precum și pentru majorarea salariilor cadrelor didactice. Dar noi vom acumula mai multe resurse la buget și vom face asta din sursele proprii”, a declarat vineri într-un briefing de presă, Vlad Plahotniuc.

El a învinuit opoziția extraparlamentară pro-europeană, respectiv pe lidera PAS Maia Sandu și pe liderul PPDA Andrei Năstase pentru această rezoluție.

În realitate, această rezoluție, creată de Maia Sandu și Andrei Năstate împotriva moldovenilor, nu-și va atinge scopul cinic pe care aceștia l-au vizat, acela ca cetățenii să sufere financiar de pe urma ei. Rezoluția are doar un efect politic, însă financiar nu va produce efecte, deoarece creșterea economică înregistrată de Guvern va permite ca toate proiectele să fie continuate și chiar să fie lansate unele noi în acest an. Prin votul de ieri din Parlamentul European s-a dat semnalul că cetățenii moldoveni nu sunt tratați în mod egal, ci strict pe criterii politice, în funcție de ce vor liderii unor partide politice. Este o abordare nedreaptă și discriminatorie”, a mai spus Plahotniuc.

Anterior, imediat după decizie, liderul PD a ieșit săptămâna trecută, cu un interviu de atac în ziarul „Timpul”, spunând că UE ar fi făcut presiuni să intervină în justiție pentru a schimba decizia de anulare a alegerilor pentru Primăria Chișinău, câștigate de Andrei Năstase.

De asemenea, el și-a exprimat îngrijorarea că și PD-ul ar putea deveni victima unor astfel de decizii abuzive și că trebuie modificată legislația electoral. Asta deși legislația electorală nu poate fi modificată cu șase luni de orice scrutin, mai ales această perioadă nu ar concorda cu luna noiembrie, atunci când sunt programate alegerile parlamentare din R. Moldova.

La rândul său, premierul Pavel Filip a reluat vineri această temă, afirmând și el că ar fi primit SMS-uri din partea unor oficiali de la Bruxelles care i-ar fi cerut să intervină în actul de justiție pentru a modifica decizia instanțelor de anularea a victoriei lui Năstase la Primăria Chișinăului.

„Pe mine mă miră faptul că oficiali europeni sau cei care reprezintă UE aici în R. Moldova m-au bombardat să intervin cumva, să schimbăm această decizie de judecată. Și am spus că nu cred că se încadrează în noțiunea valorilor europenești acest lucru.

Un prim-ministru nu poate interveni într-o decizie a instanței de judecată chiar dacă ea îmi place sau nu îmi place. Eu nu pot să vorbesc cu un judecător chiar dacă îl respect sau nu îl respect. După Curtea de Apel s-a intervenit foarte franc și am aceste mesaje în scris la mine că mai am două zile pentru a corecta lucrurile. Eu am zis sunt gata, iată am luat pixul în mână și sunt gata să-mi spuneți ce pot să fac eu în calitate de prim-ministru. Cu părere de rău nu a putut nimeni să-mi spună acest lucru.

Așa că exact cum nimeni nu a putut să-mi spună de ce a fost cointeresat guvernul sau PD în această decizie a instanțelor de judecată iată așa niciun om nu a putut să-mi spună ce a putut să facă guvernul în această situație”, a declarat premierul.

Scenarii posibile

Toată aceste încleștări poitice recente de la Chișinău, având în ecuație și Uniunea Europeană, anunță o vara fierbite la Chișinău. Protagoniștii vor fi blocul PAS-PPDA-PLDM și PD pe cealaltă parte. PSRM va sta oficial deoparte, încercând să tragă cât mai multe dividende din acest război de pe partea pro-europeană și se va mulțumi să intervină din umbră pentru a înteți și mai mult cearta dintre cele două tabere.

De asemenea, scenariul în care PD ar putea renunța la vectorul european se conturează tot mai tare, iar o alianță post-electorală între PSRM și PD nu mai este tocmai un scenariu de ficțiune. În plan internațtional, PD juca oricum de mult la două capete între UE și SUA, decuplându-se treptat de la Bruxelles și cutând cât mai mult sprijin la Washington.

În regiune, SUA este interesată în primul rând de pericolul rusesc, în timp ce UE s-a concentrat mai mult pe menținerea standardelor democratice în UE. Și SUA și UE știu foarte bine că PD se poate răsuci oricând la 180 de grade în opțiunile sale politice, dar raportarea la acest partid și abordarea sa este diferită.

Plahotniuc a arătat în ultimele zile că își poate flexa mușchii în fața Bruxelles-ului, dar o astfel de abordare este contraproductivă pe termen lung. Rusia și exponenții săi politici de la Chișinău se mulțumesc deocamdată doar să bage bățul prin gardul „beligeranților” din tabără proeuropeană și va duce un război discret și de uzură la învrăjbirea lor pentru a elimina orice speranță într-o viitoare reeditare a „Alianței pentru Integrare Europeană 4”.

Un scenariu din ce în ce mai improbabil în atare condiții, care chiar și așa ar fi avut șanse minimale de reușită. Aceste calcule nu fac decât să împingă și mai mult PD-ul spre PSRM, ambele urmând apoi să încerce să se canibalizeze. Depinde doar de cine va avea „borsetka” mai generoasă și dulapul mai plin cu dosare. Ar fi hazardat de făcut un pronostic politic despre ce s-ar putea întâmpla până la toamnă, doarece întreaga așa-zisă politică de la Chișinău este doar o iluzie ambalată într-o cutie și prinsă cu o panglică firavă.

Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu

Share our work
COMENTARIU// Scenarii, manipulări și alte ecuații politice cu mai multe necunoscute la Chișinău

COMENTARIU// Scenarii, manipulări și alte ecuații politice cu mai multe necunoscute la Chișinău

sursa: TV8

Decizia recentă a de anulare a rezultatelor alegerilor pentru Primăria Chișinăului dă naștere unei noi stări de confuzie la Chișinău. La prima vedere, pe termen mediu, PD-ul pare să fi pierdut partida, oferindu-le posibilitatea pe parcursul verii celor din opoziția extraparlamentară de la Chișinău – PAS și PPDA – la care se mai alătură cu PLDM-ul, să tragă din toate direcțiile.

Pe de altă parte, este posibil ca PD-ul să-și fi oferit singur „fatvaua” politică necesară pentru a se victimiza în fața partenerilor proeuropeni că a încercat în toate felurile, dar nu că există în niciun chip șanse de colaborare cu PPDA și PAS. În acest caz, nu ar mai rămâne pentru aceștia decât „soluția imorală” a oficializării concubinajului cu PSRM lui Dodon, după alegerile parlamentare din toamnă.

PSRM-ul și-ar mai domoli discursul anti-UE, iar PD-ul nu ar mai răbufniri la adresa Moscovei, într-o coaliție chipurile de uniune națională. Bruxelles, prin fostul său ambasador la Chișinău, Pirka Tapiola, s-a arătat în trecut deschisă la o astfel de soluție. PSRM-ul nu va fi greu de atras într-o asemenea construcție, atât timp cât și Dodon poate suporta cu bani din Bahamas „jocul valizelor” cu Plahtoniuc pentru a-și cumpăra reciproc apoi „soldații” din Parlament.

Înot politic sincron

Ceea ce este interesant este sincronzarea mesajelor lui Dodon și Plahotniuc, la numai o zi distanță după decizia finală a Curții Supreme de Justiție de la Chișinău pe rezultatul alegerilor.

În jurul orelor prânzului, Dodon a ieșit cu predică virtuală și un cearșaf de scenarii de tipul „ce s-ar întâmpla dacă”, în timp ce Plahotniuc a ieșit cu un interviu la ziarul „neoficial de casă” al său, din păcate „Timpul”.

Acesta din urmă a anunțat cu emfază că el nu a cedat în fața presiunilor externe și că nu s-a amestecat în justiție în această decizie controversată. Totuși, tonul răspunsurilor, evident aranjate chiar de el și echipa sa de comunicare, tradează o stare de nervozitate imensă, care tradează mitul invicibilității și cinismului glacial care înconjoară figura acestui politician în mentalul colectiv.

Mesajul său a fost atât către oponenții săi politici – PAS și PPDA – pe care i-a acuzat de ipocrizie cum că nu au mai protestat atunci când Usatîi a fost interzis, cât și către partenerii occidentali care i-ar fi cerut să se amestece.

Pe ambii s-au acuzat mai pe față sau voalat de ipocrizie. Aluzie la intervențiile de luni seară ale Ambasadei UE și SUA la Chișinău privind încrederea cetățenilor în sistem de justiție din R. Moldova. Într-o apoteoză a acestei stări surescitate la maximum, Plahotniuc a precizat că și PD-ul ar putea ajunge victima unor astfel de decizii-surpriză și inexplicabile ale justiției.

S-a supărat și banii lor

Mai mult, Plahotniuc a tunat și fulgerat la adresa UE care nu ar mai trimite bani la Chișinău și astfel ar pedepsi cetățenii. Într-un mod laș, retorică sa pro-europeană se identifică din ce în ce mai tare cu cea pro-rusească a PSRM-ul pe acest palier.

Liderul PD a trecut astfel la o retorică „hard to get” la adresa europenilor care nu vor pompa bani în R. Moldova. Totuși, niciun cuvânt despre zecile de milioane de euro oferite până în prezent pentru reformarea justiției, din care guvernul său nu a făcut decât să renoveze clădiri și să cumpere produse de birotică și papetărie.

Când românii au redevenit „romici”

Apropo de duble standarde, Plahotniuc este foarte ofuscat de „folosirea politicienilor străini în alegeri”. Printre străini, liderul PD face referire la liderul PNL-ului din România, Ludovic Orban, care l-a susținut deschis pe Andrei Năstase.

Dar nu la fel de supărat a fost Plahtoniuc atunci când în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale s-a demonstrat, negru pe alb, cu toate documentele necesare, că socialiștii lui Dodon au primit bani rusești, prin offshor-uri din Bahamas. Sume pe care apoi aceștia le-au vărsat în campania electorală a lui Dodon. Dar poate o poză și un clip video cu un politician, fac cât un milion și jumătate de euro convetit din ruble rusești.

Iar acei „străini”, sunt cei care care au reparat în locul guvernării PD circa 1.000 de grădinițe, au mai trimis vreo câteva sute bune de microbuze pentru că acei copii defavorizați să meargă la școală.

Mai mult au mai oferit zeci de mii de burse pentru viitorul tinerilor din R. Moldova și se pregătesc să dea și gaze și curent, ca locuitorii de peste Prut să nu mai stea la mana Moscovei și Transnistriei, via firme de apartament, cu frica gerului în cazul opririi robinetului.

Dodon Gură de Aur

La rândul său, Igor Dodon încearcă și el să exploateze momentul și să tragă dividende în contul PSRM-ului său, prin aceeași lipsă de imaginație și supralicitare în ceea ce privește șansele acestui partid la viitoarele alegeri parlamentare.

Dodon s-a revenit din nou la retorică cu că socialiștii ar putea deține puterea supremă din toamnă și de a forma singuri propriul guvern.

Haosul și rușinea pe care le vedem azi în Moldova este rezultatul guvernarii de dupa 2009. Unioniștii de azi, cei de la putere și cei din opoziție, sunt creaturile politice ale guvernarilor “proeuropene” din acesti ani. Ei toti impreuna, si cei din majoritatea parlamentara si liderii protestelor din strada, au creat sau au salutat crearea AIE1, AIE2, AIE3, de fiecare data alegind “raul mai mic”. Acum culeg roadele…”, a scris Dodon pe contul său de Facebook, în timp ce se pregătește să meargă la Bruxelles să pledeze din nou politica copiată de la Voronin „cu fundul în două luntre” sau a „vițelului bând cu două mame”.

Scenarita l-a îmbolnăvit și pe Dodon, care a făcut astfel o serie de previziuni politice între Horoscop și previziunile lui Nostradamus. Cu socialiști zburdând de unii singuri și majoritar în Parlament, sau alegeri anticipate, deoarece PPDA și PAS nu îl vor accepta pe Plahotniuc la guvernare.

Astfel, Dodon i-a arătat pisica lui Plahotniuc sau poate doar a întărit acest preludiu viziual al PD-ul, constrâns să se suie în aceeași barcă cu PSRM și să vâslească împreună pe Bâcul politicii moldovenești. În final, Dodon a mai făcut o afirmație și un pronostic la fel de proaste ca cele precedente, declarându-și aghiotanți drept câștigători încă din blockstart-uri pentru viitoare cursă la Primăria Chișinăului, pentru ca la final să fie cei mai mari pierzători ai zilei. 

Din păcate, acesta este tabloul sumbru al celor mai puternici oameni ai zilei de la Chișinău. Unii care se lansează în atacuri și scenarii de toate tipurile în loc să-și vadă de reforme, program de guvernare și mai puține de vizite în jet-uri de fițe de la Moscova-Dubai-Washington. Politicieni care să aibă grijă de mâna de oameni care au rămas din cea mai săracă și mai coruptă țară a Europei, nu să vândă capșune pe Facebook pentru revitalizarea economiei țării.

Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu

Share our work
Analiză: Profesionalizarea Armatei în Republica Moldova nu va fi realizată prea ușor

Analiză: Profesionalizarea Armatei în Republica Moldova nu va fi realizată prea ușor

Soldați americani sosiți în Republica Moldova pentru un exercițiu militar comun din 2016. Foto credit: Balkan Insight

Partidul Democrat din Moldova speră că introducerea unui serviciu militar profesionist pe bază de contract va pregăti mai bine țara să facă față provocărilor regionale ale Rusiei, scrie Balkan Insight într-un amplu reportaj despre capabilitățile de apărare ale Republicii Moldova, scrie portalul Balkan Insight într-un articol preluat și publicat de EvZ Moldova. 

Dar, fără planuri imediate de creștere a cheltuielilor de apărare, ideea ar putea fi mai mult despre votul alegătorilor decât o reformă reală, spun scepticii.

Moldova va organiza alegerile parlamentare în această toamnă, iar Partidul Democrat pro-occidental dorește să se mențină la putere.

Promisiunile de abordare a problemelor din armată, una dintre cele mai de încredere instituții publice, ar putea aduce beneficii electorale.

Dar democrații spun că este vorba despre reformă.

„Vrem să creăm o armată modernă, mai bine dotată tehnic și financiar, cu militari profesioniști”, anunța președintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, pe data de 20 martie.

„Mii de tineri și familiile lor vor fi scutiți de povara recrutării obligatorii care a avut loc până acum”, a mai spus el.

Cetățenii moldoveni cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani sunt obligați, în prezent, să facă un an de armată. Există scutiri pentru motive medicale sau educaționale, dar mita este un fenomen larg răspândit pentru a primi aceste scutiri.

Plahotniuc susține că reforma va eradica această problemă, precum și că va îmbunătăți perspectiva de carieră militară a tinerilor moldoveni. Trecerea la o armată profesionistă va începe în această toamnă și va dura până în 2020.

Având în vedere operațiunile militare ale Rusiei în Ucraina vecină, mulți moldoveni sunt de acord că guvernul ar trebui să îmbunătățească calitatea armatei moldovenești ce numără circa 6.500 de soldați. NATO a sfătuit constant R. Moldova să facă acest lucru.

Dar chiar dacă recunoaște că Moldova are nevoie de forțe armate mai eficiente, unii experți militari resping propunerea lui Plahotniuc ca fiind nerealistă.

Partidul pare că nu a decis încă cum să finanțeze această reformă potențială. PD a precizat că încă lucrează asupra cifrelor. De asemenea, nu este clar cum va acoperi bugetul de stat costul acestei reforme.

În anul 2016, ultimul an pentru care sunt disponibile date, Moldova a avut cel mai mic buget de apărare pentru orice țară din regiune (0,4% din PIB-ul său), potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, care gestionează o bază de date privind cheltuielile militare globale .

În acest an, Moldova a bugetat pentru armată circa 628,9 milioane de lei (aproximativ 31 milioane de euro), cu 10% mai mult față de 2017, însă majoritatea acestor bani acoperă doar salarii, hrana și echipamentele de bază, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Nu există fonduri pentru arme noi sau muniții.

„Profesionalizarea armatei naționale necesită resurse financiare enorme pentru instruirea acestor profesioniști și să-și plătească salariile”, a comentat Rosian Vasiloi, expert în politica de securitate la think tank-ul IDIS Viitorul.

În prezent, militarii angajați prin contract primesc circa 4.000 – 5.000 lei (aproximativ 200-250 de euro) pe lună în timpul unui an de serviciu.

„Acest lucru nu este suficient pentru a încuraja tinerii să devină militari profesioniști”, a adăugat Vasiloi.

Lipsa finanțării militare îi determină pe generalul Valeriu Troenco, care a fost ministru al Apărării din 2014 până în 2015, să spună că afirmațiile lui Plahotniuc „sunt doar din motive politice și nu în interesul real al reformării armatei”.

Pentru a moderniza forțele armate, statul ar trebui să plătească pentru mai mult decât scoaterea obligativității armatei și să se transforme într-o armată bazată pe contract, spun unii experți. Armele armatei sunt vechi – mai ales din perioada sovietică – și în stare proastă, spun ei.

Dacă armata rămâne la mărimea actuală, cel puțin 1% din PIB-ul Moldovei (aproximativ 6,1 miliarde de euro în 2016) va trebui alocat militarilor timp de cinci până la șapte ani, pentru a se vedea rezultatele, a declarat pentru fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, pentru BIRN.

Aceasta ar însemna cel puțin o dublare a bugetului actual de apărare al Republicii Moldova.

Stimulente de securitate

Pentru a justifica orice creștere a cheltuielilor din domeniul apărării pentru o reformă militară radicală, profesioniștii și politicienii pro-NATO ar putea să indice Rusia și operațiunile sale din Ucraina.

Într-un sondaj din 2017 realizat de Institutul Republican Internațional (IRI), cu sediul în SUA, 28% din cei 1.514 respondenți au identificat Rusia drept cea mai mare amenințare pentru Moldova.

Circa 1.200-1.500 de trupe rusești sunt staționate peste râul Nistru în regiunea separatistă a Transnistriei, care ar trebui să protejeze o un depozit de muniție din epoca sovietică. Moscova deține, de asemenea, aproximativ circa 400 de militari din cadrul forțelor de menținere a păcii în regiune pentru a monitoriza situația dintre Tiraspol și Chișinău de mai bine de 25 de ani.

Totuși, preocupările Chișinăului se concentrează nu numai pe trupele Rusiei în Transnistria, ci și pe forțele separatiste.

Generalul Troenco consideră că regiunea, susținută de Moscova, depășește de două ori forțele armate ale Republicii Moldova, atât în ceea ce privește numărul de soldați, cât și cea a echipamentului de luptă.

În cadrul unei conferințe din 27 martie la Chișinău, colonelul Radu Burduja, secretarul general al ministerului apărării din R. Moldova, a afirmat că forțele transnistrene și-au majorat exercițiile militare cu 40%, din ianuarie până în martie, față de aceeași perioadă din 2017.

Potrivit estimărilor făcute de expertul Rosian Vasiloi, în acest an au avut loc deja 13 exerciții de luptă. Ultimul exercițiu a avut loc la 4 aprilie.

Per ansamblu, astfel de exerciții, au implicat manevre de luptă antitanc și antiaeriene, a declarat colonelul Burduja. Anterior, în 2017 trupele ruse și transnistrene au executat trecerea cu blindatele pe partea controlată de Republica Moldova a râului Nistru.

Provocare politică

Dar orice impulsionare a construirii unei armate profesionale pentru a contracara aceste amenințări ar putea duce la o altă dispută între Partidul Democrat și comandantul-șef al Armatei Republicii Moldova, președintele Igor Dodon.

Dodon, care se opune cu fermitate aderării la NATO, nu a abordat încă în mod specific propunerea de renunțare la serviciul militar obligatoriu, dar el își exprimă în mod deschis simpatia față de Rusia.

În ziua în care Plahotniuc și-a anunțat propunerea, președintele Dodon s-a întâlnit cu ambasadorul Rusiei în Republica Moldova pentru a recunoaște rolul Moscovei în discuțiile asupra Transnistriei și pentru a deplânge relațiile deteriorate dintre Chișinău și Moscova.

Dodon, cu toate acestea, a fost suspendat de trei ori din funcție, iar opțiunile sale de blocare a oricărei reforme aduse de NATO s-ar putea dovedi limitate.

Între timp, fără o creștere a cheltuielilor pentru apărare, armata Moldovei va căuta „iubirea de țară și nu a banilor”, la fel ca și până acum, pentru a-și face datoria, a spus Marinuța.

Share our work
PSRM și Igor Dodon ar putea să nu mai susțină votul mixt

PSRM și Igor Dodon ar putea să nu mai susțină votul mixt

Președintele prorus Igor Dodon a declarat, marți seara, în cadrul unei emisiuni de la postul rusesc al socialiștilor – NTV – că PSRM ar putea părăsi componența Comisiei pentru crearea circumscripțiilor uninominale și totodată să nu recunoască valabilitatea viitoarelor alegeri parlamentare.  El a condiționat acest lucru de desfășurarea alegerilor în circumscripțiile uninominale într-un singur tur de scrutin.

De asemenea, Dodon a mai spus că PSRM dorește să fie acordate mandate diasporei, regiunii transnistrene și regiunii autonome găgăuze, precum și să fie deschise mai multe secții de votare în străinătate și transmise mai multe buletine de vot. Astfel, PSRM și-ar asigura un bazin electoral mai larg.

În ceea ce privește sistemul mixt de vot, convenit și votat cu PD, Dodon a spus că acesta ar fi util de aplicat nu pentru alegerile din 2018, ci pentru cele din 2022, motivând că societatea moldovenească nu ar fi pregătită pentru acesta. Anunțul lui Dodon vine după ce PD a anunțat, marți, că este gata să facă coaliție de guvernare cu orice forță politică de dreapta proeuropeană, fapt ce a creat agitație în rândul socialiștilor. PD și PSRM au votat împreună în această vară trecerea la sistemul mixt de vot în dauna celui proporțional care funcționa anterior.

Share our work
PPE și ALDE cer CE să oprească finanțarea pentru R. Moldova

PPE și ALDE cer CE să oprească finanțarea pentru R. Moldova

PPE și ALDE  au emis, miercuri, o declarație comună în care critică deteriorarea statului de drept și a standardelor democratice din Republica Moldova.Cu o deosebită îngrijorare, ALDE și PPE continuă să observe deteriorarea statului de drept și a standardelor europene în Republica Moldova. În loc ca țara să avanseze și poporul să prospere, Partidul Democrat (PDM), împreună cu socialiștii (PSRM), conduși de liderul lor Plahotniuc, au ales să întărească autocrația”, se arată în declarația comună menționată.

„În ultimele luni, alianța PDM-PSRM și-au intensificat intimidările și hărțuirile la adresa oponenților politici proeuropeni, au eludat vădit recomandările Comisiei de la Veneția și au schimbat sistemul electoral. PPE și ALDE denunță cu fermitate justiția selectivă și reducerea opoziției la tăcere, ca și în cazul lui Dorin Chirtoacă, primarul Chișinăului, membru ALDE și prim-vicepreședinte al Partidului Liberal”, se mai arată în textul declarației.

Tăieri financiare și critici la adresa justiției

De asemenea, PPE și ALDE fac apel la instituțiile UE, inclusiv la Serviciul European de Acțiune Externă (SEEAE), precum și la Consiliul Europei, să evalueze imediat declinul statului de drept și standardelor democratice în Republica Moldova, să oprească orice finanțare din partea UE, să aplice cea mai strictă condiționalitate oricărei asistențe financiare viitoare și să reevalueze cât mai curând posibil Acordul de Asociere UE-Moldova.

Atât președintele PPE, Joseph Daul, cât și cel al ALDE, Hans van Baalen, condamnă justiția selectivă și răfuielilor politice ce au loc la Chișinău, exprimându-și îndoiala că primarul capitalei va avea parte de un proces echitabil. „Credem că trebuie investigată orice ilegalitate şi că cei responsabili trebuie să fie aduşi în faţa justiţiei, dar în acelaşi timp avem preocupări şi îndoieli majore că sistemul judiciar moldovenesc, controlat de Plahotniuc şi alianţa PDM-PSRM, va putea asigura o investigaţie transparentă, un proces echitabil sau un verdict imparţial”, mai precizează cei doi lideri europeni.

„Dimpotrivă, după cum o demonstrează declinul libertăţii presei, abuzul instituţiilor de stat şi suprimarea societăţii civile, guvernul moldovean controlat de Plahotniuc şi alianţa sa PD-PSRM au pus în pericol una dintre marile realizări ale poporului moldovenesc din ultimii ani şi au făcut ca ţara să nu mai fie campioana Parteneriatului Estic”, se mai arată în declarație.

Share our work