de Isac Mihai | iun. 21, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
București, escala diplomatică din august a premierului Netanyahu
Primul ministru israelian Benyamin Netanyahu va efectua o vizită oficială în România în data de 8 august 2018, relatează agenția Anima News, preluată de KARADENIZ PRESS. Sursa citată menționează că membrii guvernului de la Ierusalim vor efectua o vizită la București, unde va avea loc a treia ședință de guvern comună Israel-România. Expediția diplomatică israeliană în capitala României vine pe fondul intensificării contactelor diplomatice dintre Israel și statele din bazinul Mării Negre. În ultimele luni premierul Netanyahu a efectuat multiple vizite în acest areal geografic, inclusiv în Federația Rusă, iar recent autoritățile de la Kiev au anunțat organizarea unei vizite a acestuia în fosta republică sovietică.
Acorduri importante
Conform surselor menționate anterior, cu această ocazie se vor semna acorduri importante între cele două state, negociate anterior de oficialii de la Ierusalim și București. Valoarea totală a acestor acorduri nu a fost făcută publică, dar surse politice de la București, consultate de KARADENIZ PRESS, au estimat că noile acorduri vor relansa colaborarea economică dintre cele două părți.
Posibilitatea unei întâlniri la nivel înalt româno-israeliană la București a fost anunțată pentru prima dată în luna mai de către Yarin Levin, ministrul israelian al Turismului, care, aflat atunci în vizită la București, a declarat următoarele într-un interviu acordat televiziunii de stat, TVR, citată de Anima News. ”Cred că ceea ce ar trebui să facem anul acesta pentru a celebra cei 70 de ani de relaţii diplomatice ar trebui să facem ceea ce numim reuniunea G-G, a celor două guverne, şi cum ultima şedinţă comună a avut loc în Israel în 2014, e rândul nostru să fim cei norocoşi şi să facem reuniunea anul acesta, în România. De altfel, acesta este mesajul cu care mă voi întoarce în Israel, mai ales că vrem să punem la punct o mulţime de cooperări bilaterale pe care vrem să le promovăm. O asemenea şedinţă comună va fi nu doar simbolică, ci în avantajul concret al ambelor ţări” a afirmat Yarin Levin.
Bazinul Mării Negre, spațiu de manevră al diplomației de la Ierusalim
Ambasada României, la Ierusalim
Reamintim că recent autoritățile de la București au decis mutarea ambasadei României de la Tel-Aviv la Ierusalim, urmând exemplul SUA și al unor țări latino-americane. Decizia guvernului român a trezit nemulțumirea oficialităților palestiniene, dar și al unor state din UE, pe fondul lipsei unei strategii politice coerente și unitare a blocului comunitar față de această problemă.
Surse politice de la Ierusalim, citate de mass-media regională, au subliniat că oficialii Statului Israel se așteaptă ca numărul statelor care își vor deschide reprezentanțe diplomatice cu rang de ambasadă la Ierusalim să crească în anii următori. Sursele citate au respins orice posibilitatea ca guvernul israelian să renunșe la politica sa de a considera Ierusalimul capitala indivizibilă a statului evreu.
Netanyahu la Kiev
În cursul unei vizite din această săptămână din Israel, ministrul ucrainean de Externe Pavlo Klimkin, s-a întâlnit la Tel Aviv cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, cu care a discutat despre relațiile bilaterale dintre cele două state. Mass-media israeliană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, a precizat că cele părți au convenit ca premierul Benjamin Netanyahu să efectueze o deplasare oficială la Kiev, la invitația omologului său ucrainean. Anterior, Netanyahu a efectuat mai multe vizite în Federația Rusă, ducând la apariția unor zvonuri privind posibila implicare a Israelului în procesul de negocieri privind pacea în Donbass și statul viitor al regiunii.
Interese multiple
În cadrul vizite, ministrul de externe de la Kiev, Pavlo Klimkin, a avut loc un dialog cu Patriarhul Ierusalimului Teofil III, unde oficialul ucrainean a pledat pentru susținerea efortului inițiat de autoritățile de la Kiev de obținere a tomos-ului de autocefalie (independență) a unei Bisericii ortodoxe ucrainene, separată de jurisdicția Patriarhiei Ortodoxe Ruse.
Interesele economice comune au fost reliefate în marja lucrărilor Comisiei comune israeliano-ucrainene pentru cooperare economică și comerț, cele două părți fiind pregătite să semneze noi documente care să sprijine dezvoltarea relațiilor comerciale.
Mass-media ucraineană precizează că în 2015 între Ucraina și Israel au început negocierile pentru elaborarea si semnarea Acordului de Liber Schimb. În luna martie 2018 primul-ministrul Ucrainei, Volodymyr Groisman, a declarat că părțile au convenit asupra semnării acestui acord.
Arme israeliene pentru Donbass
Surse oficiale de la Kiev au declarat, pentru agenția KARADENIZ PRESS, că Ucraina este interesată de achiziționarea de sisteme de armament israeliene pentru armata fostei republici sovietice. Sursele citate a mai declarat că Ucraina este interesată de achiziționarea de nave militare de luptă din Israel pentru înzestrarea flotei militare ucrainene din Marea Azov, Marea Neagră și fluviul Dunărea.
Partea ucraineană ar mai dori și achiziționarea de sisteme ușoare și grele de armament de artilerie și infanterie, inclusiv pentru folosirea lor în Donbass, în luptele cu separatiștii pro-ruși din Donbass.
Concomitent, partea ucraineană este interesată de lansarea unor parteneriate cu firme israeliene pentru modernizarea echipamentului armatei și aviației ucrainene. Oameni de afaceri din Israel s-au arătat interesați de aceste contracte, estimate la peste 5 miliarde de USD. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | iun. 20, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, Ucraina
Israel, țintă a ofensivei diplomatice ucrainene
Ministrul ucrainean de Externe Pavlo Klimkin, s-a întâlnit marți, la Tel Aviv cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, cu care a discutat despre relațiile bilaterale dintre cele două state, relatează mass-media israeliană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Sursa citată a mai precizat că cele părți au convenit ca premierul Benjamin Netanyahu să efectueze o deplasare oficială la Kiev, la invitația omologului său ucrainean. Anterior, Netanyahu a efectuat mai multe vizite în Federația Rusă, ducând la apariția unor zvonuri privind posibila implicare a Israelului în procesul de negocieri privind pacea în Donbass și statul viitor al regiunii.
Interese multiple
În cadrul vizite, ministrul de externe de la Kiev, Pavlo Klimkin, a avut loc un dialog cu Patriarhul Ierusalimului Teofil III, unde oficialul ucrainean a pledat pentru susținerea efortului inițiat de autoritățile de la Kiev de obținere a tomos-ului de autocefalie (independență) a unei Bisericii ortodoxe ucrainene, separată de jurisdicția Patriarhiei Ortodoxe Ruse.
Interesele economice comune au fost reliefate în marja lucrărilor Comisiei comune israeliano-ucrainene pentru cooperare economică și comerț, cele două părți fiind pregătite să semneze noi documente care să sprijine dezvoltarea relațiilor comerciale.
Mass-media ucraineană precizează că în 2015 între Ucraina și Israel au început negocierile pentru elaborarea si semnarea Acordului de Liber Schimb. În luna martie 2018 primul-ministrul Ucrainei, Volodymyr Groisman, a declarat că părțile au convenit asupra semnării acestui acord.
Ministrul de Externe de la Kiev, Pavlo Klimkin, în ofensivă diplomatică în Israel
Arme israeliene pentru Donbass
Surse oficiale de la Kiev au declarat, pentru agenția KARADENIZ PRESS, că Ucraina este interesată de achiziționarea de sisteme de armament israeliene pentru armata fostei republici sovietice. Sursele citate a mai declarat că Ucraina este interesată de achiziționarea de nave militare de luptă din Israel pentru înzestrarea flotei militare ucrainene din Marea Azov, Marea Neagră și fluviul Dunărea.
Partea ucraineană ar mai dori și achiziționarea de sisteme ușoare și grele de armament de artilerie și infanterie, inclusiv pentru folosirea lor în Donbass, în luptele cu separatiștii pro-ruși din Donbass.
Concomitent, partea ucraineană este interesată de lansarea unor parteneriate cu firme israeliene pentru modernizarea echipamentului armatei și aviației ucrainene. Oameni de afaceri din Israel s-au arătat interesați de aceste contracte, estimate la peste 5 miliarde de USD.
Război PR Kiev-Moscova în Israel
Importanta comunitate de cetățeni israelieni originari din Ucraina reprezintă de 4 ani scena unui război dur de imagine între Moscova și Kiev pentru simpatia și sprijinul lor. Acuzațiile frecvente de antisemitism la adresa Kiev-ului și a autorităților din epoca post-Yanukovici, lansate în majoritate de mass-media pro-rusă din Israel și nu numai, au dus la slăbirea evidentă a simpatiei de care Ucraina se bucura în Israel după evenimentele din 2014.
Pentru schimbarea acestei percepții, autoritățile de la Kiev au lansat mai multe proiecte de PR menite să prezinte varianta lor asupra evenimentelor din Ucraina, mai ales a războiului din Donbass. Inaugurarea filmului Cyborgs: eroii nu mor niciodată de către ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei Pavlo Klimkin, în timpul vizitei de lucru în statul Israel, face parte din această strategie.
Cyborgs, cronica unui război uitat
Filmul „Cyborgs”, care este inspirat de soarta apărătorilor aeroportului Donetsk, nu ne vorbește despre război, ci despre pacea pe care națiunea ucraineană dorește să o construiască și de care să se bucure ” a declarat Klimkin.
Filmul regizorului ucrainean Ahtam Seitablayev se bazează pe evenimentele bătăliei pentru aeroportul din Donetsk și povestește istoria Ucrainei moderne, consideră sursa citată.
„Acest film trebuie să fie văzut de toată lumea pentru a înțelege ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina, de aceea sunt extrem de fericit că am participat la organizarea acestui eveniment la Ierusalim. Adevărul trebuie să fie cunoscut!” a remarcat și Oleg Vyshniakov, consul onorific a statului Israel în regiunea vestică a Ucrainei.
Acest eveniment a fost aspru criticat de o parte din liderii mediilor rusolingve din Israel, fără însă a avea loc incidentele violente care au fost anunțate de activiștii pro-ruși. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | mart. 29, 2018 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Politica lingvistică din Ucraina divide fosta republică sovietică
Ministerul afacerilor externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, nu se opune analizării posibilităţii ca în Ucraina să funcţioneze alfabetul latin, în paralel cu cel chirilic, relatează ziarul Korrespondent, citat de mass-media de la București. Înaltul oficial de la Kiev a făcut o declaraţie în acest sens la o întâlnire cu reprezentanţi ai ţărilor din Europa Centrală pe tema rolului Ucrainei în cadrul comunităţii regionale.
În timpul evenimentului, istoricul şi jurnalistul polonez Ziemowit Szczerek l-a întrebat pe şeful diplomaţiei ucrainene „de ce nu introduce Ucraina grafia latină, care să funcţioneze împreună cu alfabetul chirilic”.
Națiunea politică ucraineană, obiectiv suprem
„Scopul nostru este să formăm o naţiune politică ucraineană. Prin urmare, trebuie să lucrăm la ceea ce ne uneşte, nu asupra lucrurilor care ne despart. Pe altă parte, de ce să nu discutăm şi despre acest aspect?”, a răspuns Pavlo Klimkin.
Totodată, ministrul a precizat că ucrainenii trebuie să spună ce cred despre acest lucru.
Menționă că periodic mass-media de la Kiev publică opinii ale unor experți privind oportunitatea adoptării alfabetului latin pentru limba ucraineană cu scopul apărării limbii și culturii ucrainene de pericolul rusificării.
Menționăm că în Ucraina locuiesc alte minorități naționale care folosesc alfabetul chiriliv, precum cea rusă, bulgară și belarusă, ai căror lideri ai denunțat aceste apeluri.
Decizia liderului kazah Nursultan Nazarbaev a trezit nemulțumirea Kremlin-ului
Precedent kazah
Anterior, președintele Kazahstanului Nursultan Nazarbaev a aprobat noua redactare a alfabetului național bazat pe grafia latina, decretul fiind semnat în data de 19 februarie 2018. În textul de lege se precizeaza ca noul alfabet va fi pus în aplicare de la data publicării decretului prezidential.
Ministrul Educației și Științei din Kazahstan, Erlan Sagadiev, a declarat că punerea în aplicare a acestuia în școli va avea loc după o analiză atentă și numai după o aprofundată perioadă de testare. El a mai declarat că trecerea la alfabetul latin va incepe de la clasa zero, iar pentru aceasta este nevoie de un nou „Әlіppe“ (Abecedar – n.r.).
În octombrie 2017, Nazarbaev a semnat un decret privind trecerea treptata a alfabetului kazah spre grafia latina până în 2025.
Atunci a fost aprobat un alfabet alcatuit din 32 de litere. Dar, acesta utiliza pe larg apostroful, ceea ce face dificilă citirea și scrierea.
De aceea, în loc de apostrof, în noua versiune a alfabetului unele litere au primit semne diacritice, mai arată sursa citată. (N.G.)
de Razvan Iorga | sept. 20, 2017 | Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
În plan îndepărtat, miniștrii de Externe ai României și Ucrainei, Teodor Meleșcanu și Pavlo Klimkin
Ministrul de externe, Teodor Meleșcanu, a avut marți, în marja reuniunii Națiunilor Unite de la New York, o întrevedere cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin, căruia i-a transmis poziția României de condamnare fermă a tentativei Kievului de închidere a școlilor cu predare în limba română ca parte a reformei educației care se pregătește de la Kiev și care a fost votată recentă în Rada Supremă (Parlamentul de la Kiev -n.r.). „Ministrul român şi-a exprimat îngrijorarea pentru situația şcolilor cu predare în limba română din Ucraina în urma adoptării noii legi privind educația. Șeful diplomației române a subliniat necesitatea adoptării unor măsuri menite să asigure respectarea normelor şi standardelor internaționale în materie şi a reținut, în context, angajamentul oficialului ucrainean că implementarea noii legislații se va face cu consultarea comunității româneşti din Ucraina şi a autorităților române, astfel încât nivelul şi calitatea învãțământului în limba română să nu fie afectate de noile norme”, se arată într-un comunicat al MAE.
Cei doi oficiali și-au armonizat totuși punctele de vedere asupra pozițiilor privind trimiterii unei eventuale misiuni internaționale de menținere a păcii şi s-a agreat ca orice astfel de demers să respecte integritatea teritorială a statului ucrainean.
