Muntenegru, război religios pentru autocefalie

Muntenegru, război religios pentru autocefalie

Patriarhia Ortodoxă Sârbă, o prezență puternică în Muntenegru

Patriarhia Ortodoxă Sârbă, o prezență puternică în Muntenegru

Poliţia a dispersat duminică dimineaţă sute de manifestanţi muntenegreni strânşi în oraşul istoric Cetinje şi hotărâţi să împiedice întronizarea şefului Bisericii Ortodoxe sârbe (BOS, SPC fiind acronimul în limba sârbă) în Muntenegru, a relatat televiziunea publică (RTCG).

Forţele speciale au folosit gaze lacrimogene asupra manifestanţilor adunaţi în piaţa centrală a orăşelului, la circa o sută de metri de o mănăstire din secolul al XV-lea, sediu al BOS din Muntenegru, unde urmează să se desfăşoare în cursul dimineţii întronizarea episcopului Joanikije, potrivit imaginilor difuzate de RTCG.

Războiul pentru autocefalie

Câteva mii de muntenegreni, care se opun întronizării lui Joanikije în mănăstirea din Cetinje, oraş considerat un simbol al statului muntenegrean, au început să sosească de câteva zile în această localitate din sudul statului.

Anunţul desfăşurării acestei întronizări în mănăstirea din vechiul oraş regal a provocat în ultimele zile tensiuni puternice în Muntenegru, unde puterea a trecut la sfârşitul lui 2020 în mâinile unui guvern considerat apropiat BOS, al cărei sediu se află la Belgrad.

Protestatarii, susţinuţi de formaţiunea politică a preşedintelui muntenegrean Milo Djukanovic (DPS), înlăturată de la putere în urmă cu un an, au ridicat sâmbătă baricade pentru a bloca accesul maşinilor în Cetinje.

Demonstranții reprezintă diferite organizații care doresc proclamarea autocefaliei (independenței) unei biserici ortodoxe muntenegrene. Aceste demersuri sunt respinse de conducerea BOS și principalii săi aliați, Patriarhia Ortodoxă Rusă.

Conflict la nivel înalt

Protestatarii sunt hotărâţi să împiedice accesul către mănăstire al demnitarilor SPC, între care se află şi patriarhul Porfirije, sosit sâmbătă la Podgoriţa, şi care ar urma să celebreze întronizarea episcopului Joanikije.

Joanikije a fost numit în mai pentru a-i succeda arhiepiscopului Amfilohije, decedat în octombrie 2020 din cauza coronavirusului şi care conducea Biserica Ortodoxă Sârbă din Muntenegru din 1990.

Muntenegrul, ţară cu 620.000 de locuitori, a ieşit din uniunea cu Serbia în 2006, dar biserica sa nu a obţinut autonomie şi a rămas sub conducerea Bisericii Ortodoxe Sârbe. O treime din locuitorii Muntenegrului continuă să se identifice drept sârbi, rezultate contestate de clasa politică de la Belgrad. (K.P.)

Share our work
Ortodoxia din Muntenegru vrea autocefalie după modelul Ucrainei

Ortodoxia din Muntenegru vrea autocefalie după modelul Ucrainei

Bisericile Patriarhiei Sarbe din Muntenegru, scena unor confruntari violente pentru dreptul de proprietate

Bisericile Patriarhiei Sarbe din Muntenegru, scena unor confruntari violente pentru dreptul de proprietate

Auto-intitulatul Mitropolit al Bisericii Ortodoxe necanonice a Muntenegrului Mihailo așteaptă ca statul muntenegrean să negocieze cu Patriarhia Ecumenică pentru rezolvarea litigiului cu Biserica Ortodoxă Sârbă, după modelul din Ucraina relatează mass-media de la Belgrad, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ortodoxia renaște datorită Patriarhului Bartolomeu I al Constantinopolului și în cele din urmă se vor rezolva toate problemele lumii ortodoxe, inclusiv problema Bisericii Ortodoxe Muntenegrene” a menționat Mihailo, adăugând că fără Biserica Ortodoxă Muntenegreană nu există statul muntenegrean. El a adăugat că în 1920 Biserica Ortodoxă a Muntenegrului a fost încorporată forțat în Biserica Ortodoxă Sârbă și și-a pierdut autocefalia.

Dreptul la autocefalie

„Patriarhul Constantinopolului a spus că fiecare popor ortodox are dreptul la biserică autocefală, dar cu acordul conducerii de stat. Acum trebuie să acționeze statul. Nu există nicio bază canonică și nimic altceva care ar putea pune sub semnul întrebării autocefalia Bisericii Ortodoxe Muntenegrene, care a fost desființată cu forța armelor” – a spus Mihailo.
Născut Miraš Dedeić, în 1938, auto-proclamatul mitropolit Mihailo este un personaj controversat, acuzat anterior de colaborare cu structurile de securitate iugoslave în timpul cât a stat în Italia. Acesta a mai fost acuzat de adulter de fostele sale soții, fiind condamnat și la închisoare pentru violență împotriva acestora.
Mihailo a încercat în mod repetat să preia proprietăți ale Bisericii Ortodoxe Sârbe, poliția fiind nevoită să intervină în mod repetat pentru a opri violențele între cele două părți.

Exemplu ucrainean

Reamintim că Patriarhia Constantinopolului a recunoscut la începutul lunii octombrie 2018 o Biserică Ortodoxă independentă în Ucraina, la finalul unui Sfânt Sinod de două zile la Istanbul. Într-un comunicat publicat la finalul sinodului, Patriarhia a anunţat că “îşi reînnoieşte decizia deja luată şi conform căreia Patriarhia ecumenică va autoriza autocefalia Bisericii Ucrainei”.
Sfântul Sinod a decis, de asemenea, să-l “restabilească în funcţia sa ierarhică” pe Patriarhul Filaret Denisenko, după ce a examinat un apel pe care acesta l-a prezentat împotriva excomunicării sale de către Biserica Ortodoxă Rusă.
După independenţa Ucrainei, în 1991, şi prăbuşirea Uniunii Sovietice, Filaret, fost ierarh al Patriarhiei Moscovei, a înfiinţat o Biserică Ortodoxă Ucraineană, autoproclamându-se patriarh al acesteia, ceea ce a dus la excomunicarea lui de către Moscova.

Răspuns rusesc

Patriarhia Rusiei a rupt relațiile cu Patriarhia Ecumenică din Constantinopol după ce aceasta a deschis calea pentru autocefalia (independența) Bisericii Ortodoxe din Uncraina, anunță un comunicat al instituției de cult din Moscova. Într-un comunicat cu accente extrem de dure și nediplomatice, Patriarhia Rusiei anunță că decizia, luată la Sinodul din 15 octombrie, are la bază ”jocurile politice” și ”ipocrizia” Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolelui.
Ruperea Bisericii Ortodoxe Ruse de Patriarhia Ecumenică este mișcarea cu cele mai profunde implicații politice în rândul popoarelor ortodoxe după Marea Schismă din 1054. Biserica Ortodoxă Rusă numără aproape jumătate dintre creștin-ortodocșii din întreaga lume. Moscova a controlat biserica ortodoxă din Ucraina timp de 332 de ani, începând din 1686. (M.B.)

Share our work
Patriarhia Sârbă, aliat al Bisericii Ruse în războiul canonic pentru stăpânirea ortodoxiei din Ucraina

Patriarhia Sârbă, aliat al Bisericii Ruse în războiul canonic pentru stăpânirea ortodoxiei din Ucraina

Patriarhul sarb Irineu este un apropiat al omologului rus Kirill

Patriarhul sarb Irineu este un apropiat al omologului rus Kirill

Patriarhul Irineu al Bisericii Ortodoxe Sârbe, îl avertizează pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu împotriva ”amestecului în problemele bisericii ucrainene”, precum și în Macedonia și Muntenegru, potrivit revistei ortodoxe de misiune și informare poruncaiubirii.agaton.ro, preluată de portalul bucpress.eu, citat de KARADENIZ PRESS.
Într-o scrisoare către Bartolomeu, Ireneu susține că numai Biserica Ortodoxă Rusă are drept canonic și istoric la organizarea bisericească în Ucraina.

Grijă pentru unitatea ortodoxiei

Motivul pentru trimiterea acestei scrisori patriarhului sârb spune că este „grija Bisericii Ortodoxe Sârbe față de unitatea Bisericii Ortodoxe“, după intervenția Patriarhiei Ecumenice în Ucraina, cu posibilitatea acordării Tomosului privind autocefalia către biserica locală. Ireneu declară că „erezia etnofiletismului” este un mare rău al Ortodoxiei moderne.
Potrivit lui Ireneu, Patriarhia Ecumenică, intervenind în treburile Bisericii din Ucraina „împotriva voinței Bisericii Ortodoxe Ruse“, introduce noi parametri și o „activitate distructivă“ în Ortodoxie – și afirmă că există planuri similare pentru „Biserica Ortodoxă Macedoneană“. Despre autocefalia Bisericii din Ucraina patriarhul sârb spune că este ”foarte riscantă, chiar catastrofala“ pentru unitatea Sfintei Ortodoxii, iar Biserica Ortodoxa a Ucrainei cu Patriarhia la Kiev o cataloghează drept ”schismatica”.

Ucraina, obiectiv strategic pentru Patriarhia Rusă

Ucraina, obiectiv strategic pentru Patriarhia Rusă

Precedent pentru Macedonia și Muntenegru

O astfel de decizie, în opinia patriarhului sârb, va însemna și o atitudine nefrățească față de Biserica Rusă. Ireneu pune semnul egalitatii între „liderii schismei din Muntenegru și Ucraina” și consideră că, la fel ca în Macedonia, „situația din Muntenegru este legată de Ucraina”.
Mass-media macedoneană comenteaza că „prin textul scrisorii sale scandaloase, patriarhul sârb s-a plasat în pozitia de judecător al Patriarhului Ecumenic”.
KARADENIZ PRESS reamintește că în Ucraina, Muntenegru și Republica Macedonia există ample conflicte pentru controlul puternicelor biserici ortodoxe locale, care dețin importante proprietăți imobiliare și funciare în fostele state comuniste. Aceste biserici ortodoxe se bucură de o importantă influență pe scenele politice din aceste state. (N.G.)

Share our work