de Isac Mihai | dec. 3, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Deputații din Parlamentul de la Chișinău au votat desfășurarea unui referendum republican consultativ în ziua alegerilor parlamentare din data de 24 februarie 2019. La scrutinul din februarie, alegătorii vor avea patru buletine de vot, inițiativa de reducere a numărului deputaților aparține democraților, conduși de oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Astfel, în ziua de 24 februarie, alegătorii moldoveni vor răspunde dacă sunt de acord cu reducerea numărului de deputați din Parlament de la 101 la 61, precum și dacă sunt de acord ca deputații să poată fi demiși dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile, fără a detalia procedura ori motivele legală.
Artificiu electoral
Democrații au argumentat că, în acest mod, vor să-i responsabilizeze pe deputați, iar organizarea plebiscitului în ziua alegerilor ar economisi din banii statului. De partea cealaltă, deputații opoziției au criticat inițiativa și au numit-o un artificiu electoral, dar și anti-democratică.
„Deci spuneți-mi, vă rog, în ce condiții el va fi considerat că nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile sale, că nu a votat ce trebuie pentru un partid politic sau oligarh sau cum? Care sunt argumentele?” a declarat Lilian Carp, deputat PL.
„Este un balon de săpun, deoarece această inițiativă, ca și cea a votului mixt votat în vara anului 2017 de către deputații din majoritatea parlamentară și socialiști, nu consolidează democrația. Mai puțini deputați, mai puține păreri contradictorii, mai puțină rezistență la transformarea sistemului, care, după cum observă toți cetățenii, tinde spre unul autoritar sau poate chiar mai grav” a adăugat și Roman Boțan, deputat PL
La rândul său, deputatul PD, Sergiu Sîrbu a declarat că „nu venim deja să implementăm, noi la această etapă venim să întrebăm poporul dacă agreează ca și concept această idee, după care, evident vom analiza foarte atent practica internațională”.
Opoziția pro-europeană de la Chișinău mizează pe sprijinul UE
Contre electorale
Unii reprezentanți ai societății civile au reamintit despre hotărârea Curții Constituționale din 2014 care nu ar permite organizarea unui referendum concomitent cu un scrutin de alegeri. Democrații au menționat, însă, că inițiativa lor este absolut legală.
Cu 53 de voturi „Pentru” din partea deputaților din coaliția controlată de Vladimir Plahotniuc, propunerea de organizare a plebiscitului a fost aprobată. Anterior, PD-ul a anunțat referendumuri și pe alte 2 subiecte, pentru introducerea vectorului european în Constituție și pentru alegerea judecătorilor de popor. Totuși, formațiunea nu a mai revenit asupra acestor idei, pe fondul criticilor din partea experților și ai unor factori politici europeni. Zilele trecute, șefa Comisiei Electorală Centrală de la Chișinău a declarat că nu poate estima cât ar putea să coste desfășurarea unui referendum, în lipsa unei decizii oficiale.
Promisiuni de un miliard
Rusia ar putea oferi Republicii Moldova un miliard de dolari (0,87 miliarde euro) pentru proiecte de infrastructură, a afirmat la rândul său, preşedintele Igor Dodon, după întâlnirea pe care a avut-o la Moscova cu omologul său rus, Vladimir Putin. Acest ajutor va veni în cazul câștigării alegerilor parlamentare din februarie 2019 de către socialiști.
Igor Dodon, un politician prorus, a discutat cu Vladimir Putin despre asistenţă financiară masivă pentru proiecte de infrastructură. „Accesarea suportului (financiar) – credit, o parte gratis din partea Federaţiei Ruse, a Uniunii Eurasiatice – este o perspectivă foarte clară pentru Republica Moldova”, a declarat Igor Dodon într-un interviu acordat postului moldovean NTV.
Igor Dodon a catalogat drept „un succes” întrevederea pe care a avut-o săptămâna trecută cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. „Este a doua mea vizită oficială în Rusia. Este un succes, în principal datorită deciziilor pe care le-am luat astăzi”, a declarat Igor Dodon într-un interviu acordat agenţiei de presă Tass. „Este vorba despre decizii aşteptate de mult timp de cetăţenii Republicii Moldova”, a adăugat Igor Dodon, fără a oferi detalii.
Experții de la Chișinău consideră că aceste promisiuni au un caracter electoral, similar anunțurilor Particului Comunist din Moldova, care în 2009 anunța că vor primi 500 de milioane de dolari SUA de la Rusia și un miliard de la China.
Summit eurasiatic
Preşedintele moldovean intenţionează să participe la summitul Uniunii Economice Eurasiatice (UEEA), în decembrie, după ce Republica Moldova a primit statut de observator în această organizaţie. „Am primit invitaţia de a participa la summitul UEEA, programat în decembrie”, a declarat Igor Dodon, prezentând rezultatele vizitei în Rusia. „Cooperarea în cadrul Comunităţii Statelor Independente şi cu Uniunea Economică Eurasiatică este esenţială pentru ţara noastră”, a subliniat Igor Dodon.
Republica Moldova a primit în luna mai statutul de observator în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice. Din Uniunea Economică Eurasiatică fac parte Rusia, Belarus, Kazahstan, Armenia şi Kîrgîzstan. Mongolia şi Tajikistan și-au anunţat intenţiile de a adera la UEEA.
de Isac Mihai | nov. 29, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE
Maia Sandu, lidera PAS, victimă a propagandei guvernamentale
Deşi startul campaniei electorale încă nu a fost dat, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) susţine că mai multe mass media din Moldova ar fi publicat articole denigratoare la adresa PAS şi a liderului PAS, Maia Sandu, specificând că va depune cereri prealabile către ziarele care au publicat astfel de articole, şi solicită dezminţire şi dreptul la replică, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Specificând că mass media din Republica Moldova este monopolizată, iar propaganda folosită tot mai mult de Partidul Democrat pentru a „intoxica cetăţenii”, PAS dă din nou alarma în contextul în care în această săptămână PD ar fi apelat la „o nouă tehnică murdară pentru a promova minciunile şi dezinformarea, plătind în ziarele locale din reţeaua API pentru plasarea unui articol de denigrare a opoziţiei sub formă de ”publicitate politică”.
Ofensivă în mass-media locală
Pentru că cetăţenii Republicii Moldova nu mai cred minciunile holdingului finanţat de liderul PD, Vlad Plahotniuc, şi pentru că acest domeniu, potrivit PAS, nu este reglementat în afara campaniei electorale, PD a apelat la o altă tactică, şi anume plasarea articolelor de defăimare în presa locală, ziare cu credibilitate şi încredere din partea oamenilor.
În articolele menţionate, nu este indicat cine a plătit comanda. Deoarece legea nu obligă redacţiile să indice plătitorul decât în timpul campaniei electorale şi pentru că PD utilizează credibilitatea ziarelor independente pentru a promova falsuri, membrii PAS îndemnă redacţiile presei locale să nu accepte astfel de publicitate înşelătoare şi defăimătoare.
Maia Sandu, obiectiv strategic al propagandei
„Articolul menţionat este un articol plagiat în totalitate de pe site-ul publika.md, cu adăugarea a trei citate, dintre care unul este distorsionat. Acest articol reprezintă o denigrare a imaginii PAS şi a liderului PAS, Maia Sandu, având în vedere că prezintă informaţiile unilateral, fără a oferi poziţia celor acuzaţi, distorsionează prin trunchiere şi scoatere din context a declaraţiilor persoanei citate, şi anume Iulian Chifu, denigrează imaginea Maiei Sandu prin asocierea de imagini, tehnică de manipulare des folosită de holdingul PD, oferă cititorilor un titlu înşelător, care prezintă opinii şi nu fapte. Mai mult decât atât, în urma unei căutări în baza de date a Registrului de Stat al Populaţiei, am descoperit că nu există o persoană cu numele şi prenumele aşa-numitului autor al articolului”, se arată într-un comunicat PAS.
„Minciunile grave vehiculate de dimineaţă până seara la posturile controlate de Plahotniuc şi Dodon despre opoziţie şi despre reprezentanţi ai societăţii civile şi ridicarea în slăvi a guvernării reprezintă o armă împotriva cetăţenilor. Aceste televiziuni nu doar mint, ele consolidează dictatura, teroarea şi confuzia tot mai mare a oamenilor, acestea anulează conceptul de dezbatere şi însăşi ideea de democraţie. PAS a accentuat de fiecare dată că o societate liberă se poate construi doar cu o presă liberă”, a declarat preşedinta PAS, Maia Sandu.
„Ne exprimăm speranţa că publicaţiile periodice regionale vor da curs solicitărilor noastre legale şi legitime, astfel încât să nu fim nevoiţi să recurgem la apărarea drepturilor noastre prin alte mijloace prevăzute de lege”, a conchis PAS. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 23, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, UE, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul-European-îngrijorat-de-situația-din-Republica-Moldova
Înrăutățirea vizibilă a relațiilor dintre regimul oligarhic de la Chișinău și Uniunea Europeană a dus la blocarea finanțării europene pentru fosta republică sovietică, fapt denunțat de apropiații oligarhului Vladimir Plahotniuc, liderul PDM. „Niciodată de la căderea comunismului în R Moldova din aprilie 2009, relația dintre UE și guvernul acestei țări nu a fost atât de rea cum este astăzi și niciodata încrederea UE în autoritățile de la Chișinău nu a fost niciodată mai mică decât este acum” a declarat pentru BIRN purtătorul de cuvânt al PPE, europarlamentarul român Siegfried Mureșan, citat de agenția KARADENIZ PRESS.
Îngrijorare la Bruxelles, autoritarism la Chișinău
„Actuala guvernare a dovedit până acum, în mod accelerat, în ultimul an de zile că nu respectă valori fundamentale ale UE și au fost două momente care au dus la etichetarea acestei guvernări ca nefiind una pro-europeană, ci una care nu își respectă angajamentele. În primul rând, modificarea legislației electorale în ciuda avizului Comisiei de la Veneția. Este evident că este decizia R. Moldova în privința legislației electorale și ce sistem de vot vrea să adopte, doar că regulile lumii civilizate spun că nu trebuie modificată legislația țării în ciuda avizului Comisiei de la Veneția” a mai declarat europarlamentarul.
„Deci, unu – modificarea legislației electorale și doi – decizia de a nu valida și de a nu recunoaște rezultatul unor alegeri pe care observatorii internaționali le-am declarat ca fiind corecte, corespunzând standardelor internaționale și anume alegerea alegerea unui nou primar pentru orașul Chișinău, indiferent cine este câștigătorul unui scrutin.
Dacă alegerile au fost corecte, această persoana este legitimă și trebuie să își exercite mandatul, la fel cum atunci când președintele Igor Dodon a câștigat alegerile în R. Moldova, deși este un președinte pro-rus și anti-european atât în discurs cât și în acțiuni. Totuși, UE a recunoscut rezultatul acelor alegeri, iar președintele Dodon a fost tratat ca orice șef de stat ales în mod liber și legitim, democatic. Anularea alegerilor, atunci când învingătorul nu îți este pe plac, este un semnal al autoritarismului și acesta nu-și are loc în relația cu UE” a adăugat acesta, citat de mass-media.
Reformă controversată
„Fără aceste valori europene, nimic altceva nu mai poate exista în relația R. Moldova cu UE. Prin acțiunile sale, guvernul actual riscă să împiedice cetățenii R. Moldova să fructifice avantajele procesului de apropiere dintre R. Molodva și UE pe care le-am gândit atunci când am semnat și ratificat Acordul de Asociere. Avem în momentul de față cel mai bun instrument pentru apropiere a R. Moldova de UE, numai că cetățenii sunt frânați de beneficia de pe urma lui fiindcă nu avem un guvern la Chișinău care să fructifice potențialul și care să aibă încrederea Bruxelles-ului” a punctat politicianul.
„Deci, da, legislația la care vă refereați este gravă și nu este în concordanță desigur și așteptările UE, doar că celelalte două lucruri pe care le-am enunțat cu fundamentale și se consideră îndeplinite de la sine înțeles cu un stat cu care UE are un Acord de Asociere” a completat Siegfrid Mureșan, referindu-se la controversata legislație adoptată de autoritățile de la Chișinău, care permite acordarea cetățeniei moldovenești în schimbul unor investiții, legislație criticată de experți. „Este un lucru pe care nu l-am anticipat la momentul semnării Acordului de Asociere, cum că R. Moldova va face regrese atât de importante în aceste domenii fundamentale. Tocmai de aceea și asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro este blocată” a mai declarat acesta.
Standarde democratice în scădere
„Sunt două lucruri foarte importante de spus aici. În primul rând, din luna ianuarie 2017, UE tot dorește să acorde R. Moldova asistența financiară de 100 de milioane de euro. Banii sunt la dispoziția R. Moldova. În timp ce noi adoptam legislația pentru ca acești bani să vină la Chișinău, Guvernul și Parlamentul de la Chișinău modificau legislația electorală în ciuda avizului Comisiei de la Veneția. Ca atare, ni s-au ridicat semne de întrebare legate de precondițiile pentru ca prima tranșă din acest acord să fie eliberată” a declarat Mureșan. „Pentru ca banii să vină sunt o serie de precondiții legate de alegeri libere și democratice, sistem pluripartinic, precum și o serie de condiționalități concrete legate de combaterea corupției, stat de drept, independența justiției, combaterea spălării banilor, anchetarea „furtului miliardului”, întărirea sistemului bancar” a mai adăugat acesta.
„În timp ce noi voiam să aprobăm această structură, s-a modificat legislația electorală. Ca urmare, decizia de a elibera prima tranșă din acești bani a tot fost amânată. Guvernul nu îndeplinea condițiile la acel moment la acel moment, iar în luna iulie a acestui an, după cea de-a doua mare lovitură pe care guvernul a dat procesului de intergrare în UE și anume nerecunoașterea alegerilor pentru Primăria Chișinăului, UE a luat decizia de a bloca această tranșă. Este un lucru rău, dar noi dorim ca banii să ajungă în R. Moldova cât mai rapid, dar să fie îndeplinite condițiile” a menționat Mureșan.
Peste 750 de milioane de euro
„Cel de-al doilea lucru pe care vrea să vi-l spun este că avem avem două tipuri de ajutor financiar pentru R. Moldova. Unul este ajutorul macrofinanciar, iar apoi avem banii pe proiecte care nu merg la guvern, ci care merg direct pe proiecte concrete, în urma cărora cetățeanul are beneficii. Au fost mai mult de 750 de milioane de euro alocate în ultimii șapte ani de zile și vor fi mai mult de 750 de milioane de euro alocate și în următorii șapte ani de zile. De la an la an reușim să creștem această sumă” a punctat europarlamentarul.
„De când eu mă ocup de bugetul UE, în fiecare an am reușit să alocam acestei țări un pic mai mult decât era prevăzut, spunând că R. Moldova este importantă și că Vecinătatea Estică este importantă. Aceștia bani, este foarte important ca lumea să știe, curg în continuare spre R. Moldova. Ultima dată când am fost la Chișinău, am văzut școli reabilitate din fonduri europene, spitale, și altele. Important este ca oamenii să știe că banii pentru aceste proiecte vin în continuare” a mai adăugat Mureșan.
Condiții europene
„Nu vrem ca beneficiarii de fonduri din R. Moldova să sufere de pe urma acțiunilor guvernului. Noi dorim ca, în continuare, localitățile și comunele în care infrastructura este realizată cu fonduri europene – drumuri, canalizare, electricitate – să fie în continuare ajutate. Dar este evident că sunt o serie de reguli care trebui îndeplinite și pentru aceste categorii de fonduri europene. Acestea privesc achiziții publice, licitații, administrație publică funcțională, o justiție credibilă. Însă în ultimul an am văzut derapaje mari neprevăzute de la standardele democratice și buna guvernare” a precizat europarlamentarul român. „Ele nu rămân fără consecințe, de accea este important ca la finalul zilei beneficiarii să nu sufere. Dorim o separare clară între cetățenii R. Molodva pe care dorim să în ajutăm pentru că îi vedem că sunt pro-europeni și guvernul care, din păcate, este un risc pentru apropierea R. Moldova de UE” a atras atenția europarlamentarul român.
Reforma justiției, eterna problemă
„Este un proces de lungă durată, iar rezultatele nu apar rapid. Procesul reușește, iar cei care cred că dacă au comis actele penale în trecut nu vor fi trași la răspundere, aceea se înșală. Aceleași reguli sunt sunt valabile și pentru R. Moldova. Trebuie să știm că oamenii politici nu sunt un aliat al ceor care doresc o justiție puternică, modernă și reformată. Ne bazăm pe popor, societate civilă și mass-media credibilă și obiectivă care să acompanieze acest proces” a declarat Mureșan pentru BIRN, referindu-se la reforma justiției din Republica Moldova. „Nu în ultimul rând, ne bazăm pe partenerii internaționali de dezvoltare. Și în România, succesele obținute au fost posibile doar cu sprijinul de a Comisia Europeană, de la statele membre ale UE. La fel va fi și în R. Moldova” a mai punctat Mureșan.
„Trebuie să nu vă ascund nici faptul că, pentru ca acest proces să reușească, este important ca relația din UE și R. Moldova să fie cât mai strânsă, cu cât relația e mai strânsă, cu cât există mai multe acorduri, cu atât și șansele acestui proces sunt mai mari și de aceea temerea mea este că oameni care doresc să păstreze R. Moldova slabă și depedentă, la cheremul lor, și nu vor dori ca reforma justiției să reușească, nu vor vrea nici ca pocesul de integrare europeană să reușească cu adevărat” a mai precizat Mureșan.
„Dacă ei vor avea de ales între propria lor libertate și procesul de integrare al R. Moldova în UE, mi-e foarte clar că vor alege propria lor libertate și vedem asta și în România. Liviu Dragnea, între propria sa libertate și credibilitatea României în Europa, alege primul caz. R. Moldova este în același caz, deci mi-e clar că oameni care au probleme cu justiția sunt dispuși să pericliteze parcursul european al R. Moldova pentru propria libertate” a punctat europarlamentarul.
Mass-media, lipsă de transparență
„Când am fost și am monitorizat alegerile prezidențiale din R. Moldova în toamna anului 2016 cu misiunea PE, toți membrii de la toate grupurile politice au concluzionat că este nevoie de o reformare autentică a Codului Audiovizualului. Că este nevoie în campanii electorale, dar nu numai, de o relatare echilibrată a acțiunilor politice, a activităților lor. Mai mult, este nevoie de o transparență în ceea ce privește acționariatului și că este nevoie de o separare clară între factorul de decizie politic, între mediul de afaceri și mass-media” a menționat Mureșan referindu-se la lipsa de reformă în domeniul audiovizualului.
„Este nevoie de transparență la nivelul acționariatului, este nevoie de transparență la nivelul redacțiilor și asumarea informațiilor publicate” a declarat europarlamentarul.
Amenințare rusă
„Trebuie spus că aici există deficiențe în R. Moldova, dar unele astfel de deficiențe există și alte state chiar și în UE, în sensul în care oamenii au acces mult mai liber la informație, față de cum aveau în trecut. Oricine poate deschide un blog și publica. Este mai ușor acum să propagi dezinformare, propagandă și știri false decât în trecut. De aceea este nevoie de un Cod Audioviziual nou care să corespundă acestei lumi digitale” a mai declarat acesta, citat de BIRN.
„Este nevoie ca oamenii să aibă acces și la surse de informare dinspre UE, România, în limba română. La nivelul PE există o îngrijorare la nivelul penetrării surselor de informații dinspre Federația Rusă prin canale de acolo, sau cele locale în limba rusă, care sunt menite a propaga știri false, a dezinforma și a afecta imaginea UE în R. Moldova” a precizat europarlamentarul.
PD, partid anti-european
„În primul rând, PD nu este un partid pro-european. Toate acțiunile PD arată că acesta nu este un partid pro-european și anume acest lucru este clar de când au votat căderea unui guvern pro-european, după ultimele alegeri împreună cu PSRM și PCRM” a punctat europarlamentarul referindu-se la posibilitatea creării unui bloc comun al forțelor politice pro-europene din Moldova. „În Europa, pentru ca fi acceptat ca partid pro-european, nu contează declarațiile tale cum că ești pro-european, iar acțiunile Guvernului condus de PD din ultimii ani de zile, de care am vorbit mai sus, îmi arată că acest guvern nu este unul pro-european” a mai precizat Mureșan.
„În ceea ce privește poziția PPE va fi ca și în trecut: dorim continuare procesului de integrare în UE a R. Moldova și vom susține partidele de centru-dreapta pro-europene care sunt afiliate PPE – adică PAS-PPDA și PLDM. Acestea și doar acestea vor beneficia de susținerea PPE. R. Moldova are nevoie de un guvern pro-european autentic” a concluzionat europarlamentarul.
de Isac Mihai | oct. 15, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Opoziția pro-europeană de la Chișinău mizează pe sprijinul României
Lidera opoziției pro-europene de la Chișinău, Maia Sandu, președinta PAS, a declarat, într-un interviu pentru PSnews, citat de KARADENIZ PRESS, că „din păcate guvernarea de la Chișinău (…) încearcă să îndepărteze și cetățenii prin acțiunile iresponsabile, prin deciziile recente cum ar fi cea a anulării alegerilor din Chișinău, prin altele care au agravat situația în ceea ce privește dimensiunea corupției ș.a.m.d”
„Aceste decizii din păcate ne îndepărtează de Uniunea Europeană și am văzut mai multe mesaje recente venite de la Bruxelles care atenționează guvernarea că ar trebui să își schimbe comportamentul dacă își dorește în continuare sprijinul UE”, a precizat liderul PAS.
Piedici politice
Maia Sandu a fost întrebată care sunt punctual piedicile pe care guvernarea de la Chișinău le pune în calea europeană a Republicii Moldova. Astfel, aceasta a enumerat practici precum schimbarea sistemului electoral, anularea alegerilor locale în Municipiul Chișinău și un șir de legi care subminează sustenabilitatea financiară a țării.
„Republica Moldova are semnat acordul de asociere cu UE, iar în acest acord există o mulțime de angajamente pe care și le-au asumat autoritățile pe subiectul libertății politice și pe subiectul asigurării condițiilor pentru un proces democratic. Cred că sunt cele mai mari abuzuri pe care le-a comis actuala guvernare, iar aici mă refer la schimbarea sistemului electoral, care a fost operată de Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor anul trecut, anularea alegerilor în Municipiul Chișinău în această vară, un șir de legi care vin să submineze sustenabilitatea financiară a țării și aici mă refer la amnistia capitalului, vorbim de altă lege care este destul de suspectă și anume vânzarea cetățeniei Republicii Moldova în condiții obscure, libertatea presei care nu este respectată, hărțuirea ONG-urilor și a activiștilor opoziției. Toate aceste elemente indică faptul că actuala guvernare îndepărtează Republica Moldova de Uniunea Europeană”, a adăugat fostul candidat la alegerile prezidențiale în Republica Moldova.
Eforturi ale opoziției
Întrebată ce eforturi face PAS pentru a consolida parcursul european al Republicii Moldova, Maia Sandu a relevat faptul că este esențială schimbarea actualei guvernări de la Chișinău, care deși pretinde că ar fi pro-europeană, în realitate face jocurile Kremlinului.
„Noi facem eforturi pentru schimbarea acestei guvernări pentru că ea reprezintă pericolul, impedimentul principal în calea integrării europene. Evident, încercăm să mobilizăm societatea, să o informăm, astfel încât oamenii să nu creadă că această guvernare care își spune pro-europeană, dar care este coruptă, înseamnă cu adevărat un model european de dezvoltare al țării. Ceea ce spun este că o guvernare care este coruptă și care conduce țara după modelul Kremlinului, dar care își zice pro-europeană, discreditează modelul de integrare în Europa. Noi încercăm să explicăm oamenilor că această guvernare nu are nimic în comun cu modelul european, astfel încât să păstrăm sprijinul popular pentru parcursul european al Republicii Moldova”, a declarat președintele Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate.
Exod politic
Liderul PAS, Maia Sandu, a mai fost chestionată cum vede ea în 2018 Unirea României cu Republica Moldova. Liderul PAS a atras atenția că din cauza dezamăgirilor pe care locuitorii Republicii Moldova le trăiesc din cauza actualei puteri, există riscul ca cei care doresc apropierea țării de România, cât și un viitor european, să fie din ce în ce mai puțini.
„Din păcate sărbătorim într-un context foarte trist Centenarul pentru că, așa cum spuneam mai devreme, dezamăgirile și deznădejdea pe care o trăiesc locuitorii din Republica Moldova face ca oamenii tineri, oamenii care împărtășesc românismul, oamenii care împărtășesc valorile europene, să plece din țară. Republica Moldova riscă să ajungă într-o situație în care ponderea oamenilor ce tind spre Kremlin, care cred că democrația este de vină pentru sărăcie și corupție și că este nevoie de cineva ca Putin care să vină și să facă ordine, poate ajunge mai mare decât ponderea cetățenilor care vor să trăiască într-o țară liberă și care sprijină apropierea Republicii Moldova de România și de Uniunea Europeană”, a conchis Maia Sandu în interviul acordat PSnews.ro, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 30, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Prezența masivă a poliției a împiedicat apariția unor confruntări de stradă
Protestul Mișcării de Rezistență ACUM, care a avut loc duminică la Ungheni, a fost dublat de o acțiune în forță a actualei formațiuni de guvernământ de la Chișinău, Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, relatează mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS. „În timp ce mai mulți susținători ai Mișcării de Rezistență Națională ACUM, lansată de PAS, PPDA și PLDM protestau pașnic la Ungheni pe piața Independentei, câțiva indivizi, susținători PDM au boicotat protestul prin amenințări și acțiuni neadecvate”, a scris publicația locală Expresul. Sursa citată a mai menționat că poliția a reușit să intervină la timp pentru a preveni incidente majore.
Proteste clonate
În timp ce protestatarii Mișcării de Rezistență (formate din partidele de opoziție PAS, PPDA și PLDM), scandau „Veniți cu noi, vă fură și pe voi”, contramanifestanții, conduși de lideri și oameni politici ai PDM, țineau pancarte cu mesajul „Poporul nu-i cu voi” și scandau „Năstase și Sandu demisia”. Scenarii similare au avut loc și în alte localități unde opoziția a organizat acțiuni de protest.
„Jos Maia Sandu!”, „Năstase şi cu Maia Sandu e acelaşi partid a lui Filat. Ei s-au împărţit ca să vină la guvernare şi să ne fure”, „Protestăm împotriva lor. Vin şi amăgesc lumea. Numai bătrâni acolo” și „Afară din Ungheni!” au fost scandate de grupuri de manifestanți pro-guvernamentali care au blocat acțiunile opoziției.
Primari din tabăra puterii, precum Sergiu Mărgărint, primarul satului Floriţoaia Veche, și Sorin Gurău, primarul satului Costuleni, au susținut blocarea acțiunilor opoziției, declarând, conform postului pro-guvernamental Publika, că „avem o guvernare serioasă, noi vrem stabilitate, noi vrem realizări. Deja ajunge atâta politică goală şi uşoară”.
Vineri, simpatizanţii PAS au organizat un protest la Soroca, dar şi acolo au au avut parte de huiduieli din partea simpatizanților pro-PDM, care au scandat: „Unu, doi, unu, doi, Maia Sandu la gunoi”. În urmă cu o săptămână, protestul organizat de PPDA, PAS şi PLDM la Nisporeni a fost blocat de către grupuri organizate de reprezentanți ai PDM.
UE, un vis tot mai îndepărtat pentru cetățenii Republicii Moldova
Jihad politic împotriva UE
Folosirea oficialilor locali pentru acțiuni împotriva opoziției politice ori a UE nu este nouă pentru conducerea de la Chișinău. Îm urmă cu câteva săptămâni, 713 primari și 27 de președinți de raioane din Republica Moldova au semnat două scrisori deschise către Antonio Tajani, preşedinte al Parlamentului European, Donald Tusk, preşedinte al Consiliului European, Jean-Claude Juncker, preşedinte al Comisiei Europene, dar şi către reprezentanţii corpului diplomatic acreditat în Moldova, criticând recenta rezoluție a Parlamentului European.
În demersul citat, exponenţii administraţiilor locale de graul II și III se arată dezamăgiţi de decizia de suspendare de către UE a macro-finanţării, luată sub presiunea unor lideri ai opoziţiei de la Chişinău, care se declară proeuropeni. „Este total regretabil că deputaţii dintr-un grup important al Parlamentului European au plecat urechea la manipulările, calomniile şi neadevărurile prezentate de unii politicieni de la Chişinău, care şi-au urmărit doar propriile scopuri politice înguste”, se conţine în scrisoarea primarilor.
Oaste de strânsură
Cei 713 primari sunt din mai multe partide politice, cei mai mulți fiind membri ai Partidului Democrat din Moldova, condus de Vladimir Plahotniuc, dar și din formațiuni de opoziție, precum PLDM. Surse locale au declarat pentru KARADENIZ PRESS că primarii din opoziție care au semnat scrisorile PDM au făcut acest pas sub amenințarea tăierii fondurilor și a unor repercursiuni de natură penală. Aceste acuzații au fost respinse de PDM pe un ton vehement.
La rândul lor, 27 de președinți de raioane, membri ai PDM s-au declarat dezamăgiți de comportamentul liderilor opoziției, Maia Sandu și Andrei Năstase, despre care afirmă că fac tot posibilul ca procesele de stabilizare a situației socio-economice să fie compromise. „O adresare deschisă către liderii Uniunii Europene, dar și comunitatea diplomatică acreditată în țara noastră, prin care aleșii locali condamnă acțiunile lipsite de patriotism și îndreptate împotriva comunităților locale din partea unor politicieni iresponsabili de la Chișinău, care au făcut tot posibilul ca să blocheze finanțarea europeană pentru Moldova”.
Răspuns european
Un acord semnat anul trecut între Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană prevede acordarea a 100 de milioane de euro asistență macro-financiară dintre care 40 de milioane sunt sub formă de grant. Banii urmau să fie debursați în trei tranșe, iar pentru aceasta UE a înaintat 28 de condiționalități – zece pentru prima tranșă, zece pentru a doua și opt pentru ultima.
În urma invalidării alegerilor pentru postul de primar de Chișinău, Parlamentul European a decis să suspende finanțarea pentru Republica Moldova, lucru care a trezit furia liderilor PDM, care s-au lansat imediat în tirade războinice la adresa UE și a PE.
Mass-media de la Chișinău a menționat anterior că vicepreședintele PPDA, Alexandru Slusari, relata pe contul personal de pe o rețea socială că „puterea cere primarilor și președinților de raioane să adune semnături pe o scrisoare de protest față de blocarea asistenței macro-financiare de la UE”.
Liderul PDM, oligarhul Vladimir Plahotniuc, contestat de o mare parte a populației din Republica Moldova
Plahotniuc, atac dur la UE
Partidul Democrat își menţine angajamentele pe care și le-a luat față de partenerii de dezvoltare şi îşi va respecta angajamente faţă de cetăţeni, a declarat Vladimir Plahotniuc, liderul absolut al PDM. “Am constatat că în relația noastră cu FMI – angajamentele R. Moldova au fost îndeplinite complet, iar FMI, la rândul său, și-a respectat obligațiile. În relația cu Uniunea Europeană noi, de asemenea, am îndeplinit angajamentele noastre și, chiar dacă UE nu și-a respectat partea sa de înțelegeri, noi vom continua să implementăm reformele pentru modernizarea țării”, a spus preşedintele PDM.
Această reacție este similară reacției altor lideri PDM, care au rămas surprinși de sancționarea de către Parlamentul European al derapajelor anti-democratice ale actualei guvernări de la Chișinău.
Plahotniuc a insistat că autorităţile de la Chişinău au îndeplinit toate condițiile din Acordul de macro-finanțare cu UE nu doar din cadrul primei tranșe, dar şi o mare parte din reformele necesare pentru cea de-a doua și a treia tranșă, afirmații care nu sunt susținute de un audit independent.
Alegerile parlamentare, aranjate în favoarea PDM și PSRM
Proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral al Republicii Moldova, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați în Parlament, ce prevede organizarea alegerilor în circumscripțiile uninominale în două tururi, a fost respins astăzi de Guvernul de la Chișinău. Această decizie confirmă acuzațiile anterioare ale experților și opoziției cu privire la facilitarea cumpărării voturilor de către candidații PDM și ai formațiunii politice pro-prezidențiale Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Conform actualei legislații, un candidat poate câștiga mandatul de deputat chiar dacă obține doar 20-25% din voturile exprimate în circumscripția uninominală unde candidează.
Ministerul Justiției face trimitere la hotărârea din 28 mai 1998 a Curții Constituționale care a stabilit că „Parlamentul este unicul organ în măsură să adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat. Astfel, rămâne la discreția organului legislativ să decidă care sistem electoral să fie aplicat: majoritar, proporțional sau mixt”. Totodată Înalta Curte de la Chișinău, acuzată anterior de mass-media că se află sub controlul lui Vladimir Plahotniuc, a subliniat că opțiunea pentru unul sau două tururi de scrutin constituie o chestiune de oportunitate politică, aflată la discreția organului legislativ, ținând cont de standardele democratice și de reflectarea cât mai fidelă a opțiunii alegătorului.
Potrivit Ministerului Justiției, soluția legislativă propusă modifică sistemul electoral cu câteva luni înaintea alegerilor, ceea ce vine în contradicție cu recomandările Comisiei de la Veneția, conform cărora proiectele de lege pentru modificarea legislației ce reglementează sistemul electoral urmează a fi înaintate în Parlament pentru examinare cu cel puțin un an înaintea alegerilor.
Avertisment american
Ambasada SUA la Chişinău îndeamnă autoritățile moldovene „să pună capăt justiţiei selective, să elimine corupţia şi să sporească transparenţa în sistemul judiciar pentru a asigura un viitor european luminos”. Într-un comunicat remis de diplomația americană se precizează că „instituțiile puternice și independente ale sectorului justiției sunt esențiale pentru protejarea statului de drept, menținerea încrederii cetățenilor și atragerea investițiilor”.
Astfel, Ambasada SUA amintește că a oferit sprijin extensiv sectorului justiţiei din Moldova pentru a facilita integrarea europeană, în care include si vizita în luna mai a doi judecători federali din SUA pentru a discuta cu judecătorii din Moldova despre etica judiciară şi raţionamentul juridic.
„Îndemnăm Moldova să pună capăt justiţiei selective, să elimine corupţia şi să sporească transparenţa în sistemul judiciar pentru a asigura un viitor european luminos”, se arată în mesajul Ambasadei SUA la Chișinău.
Proteste masive anti-europene
Surse din cadrul PDM au declarat pentru KARADENIZ PRESS că la nivelul conducerii partidului s-a luat decizia organizării unor manifestări de protest la adresa deciziei Parlamentului European. Aceste manifestații vor lua forma unor flash-moburi în fața unor reprezentanțe europene din Chișinău, precum și în fața sediilor instituțiilor europene de la Bruxelles și Strasbourg. O parte dintre liderii PDM, precum ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, primarul orașului Hâncești, Alexandru Botnari, Constantin Botnari, secretar general al PDM (n.r.-supranumit de mass-media de peste Prut borsetka lui Plahotniuc pentru rolul jucat în cumpărarea loialității unui mare număr de deputați și oficiali locali din alte partide, care au aderat ulterior la PDM), deputatul Vladimir Vitiuc, vicepreședintele Parlamentului (n.r.-fost deputat PCRM, trecut la PDM), etc., au cerut organizarea unor manifestații de susținere a politicii PDM în raioanele Republicii Moldova, care să culmineze cu organizarea unui mare miting la Chișinău. Oficialii PDM au mai cerut inclusiv organizarea unor manifestații de susținere a liniei politice promovate de PDM în diferite orașe din state europene, precum Italia, Franța, etc, unde activează o importantă diasporă economică originară din Republica Moldova.
Copii Moldovei, înfometați de UE
Premierul Republicii Moldovei, Pavel Filip, a avut și el un discurs dur la adresa Parlamentului European, declarând că are „mai multe sentimente” față de Rezoluția adoptată recent de către deputații din Parlamentul European, prin intermediul căreia, a fost stopată finanțarea macrofinanciară Republicii Moldova de către Uniunea Europeană, în contextul anulării alegerilor locale din municipiul Chișinău.
Oficialul RM, un apropiat al lui Vladimir Plahotniuc, a acuzat practic Parlamentul European și Uniunea Europeană de genocid premeditat împotriva copiilor Republicii Moldova. Pavel Filip a declarat că banii, care urmau să fie acordați, erau orientați spre majorarea sumelor pentru alimentarea copiilor din grădinițe și școli și pentru majorarea salariilor pentru cei care muncesc în sistemul educațional. „Vreau să-i dezamăgesc pe cei care au depus această stăruință de a bloca alocarea macrofinanțării, că noi vom acumula mai mulți bani la buget decât era preconizat și vom duce până la bun sfârșit toate toate proiectele. Eu înțeleg foarte bine că uneori politica bate realitatea, însă trebuie să fie toți conștienți de riscurile care urmează după astfel de situații”, a mai afirmat premierul.
Mai mult, premierul Pavel Filip a declarat că „unii reprezentanți ai Uniunii Europene din țara noastră” i-au scris mesaje în care i-au transmis să intervină în validarea alegerilor din Capitală. ”Mă miră faptul că unii oficiali europeni din țara noastră, după decizia primei instanțe, m-au bombardat cu mesaje să intervin cumva să schimbăm această decizie. Nu cred că asta se încadrează în noțiunea valorilor europenești. Un prim-ministru nu poate interveni într-o instanță de judecată chiar dacă îmi place sau nu. Și după Curtea de Apel s-a intervenit foarte franc și am mesaje în scris că mai am două zile pentru a corecta lucrurile. Am zis că sunt gata, să-mi spună ce pot să fac în calitate de premier. Cu părere de rău, nimeni nu mi-a zis nimic. Așa cum nimeni nu a putut să-mi spună de ce a fost cointeresat Guvernul sau PDM în această decizie, exact așa nimeni nu a putut să-mi spună ce ar fi trebuit să facă Guvernul în această situație”, a spus Pavel Filip. Premierul de la Chișinău nu a prezentat dovezi concrete în acest sens.
Decizie controversată
Legislativul a stabilit în şedinţa de vineri, ultima din sesiunea primăvară-vară, ca viitoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova să aibă loc pe 24 februarie 2019, în condiţiile în care mandatul actualului for legislativ expiră la sfârşitul lunii noiembrie, informează presa de peste Prut.
Mandatul actualului legislativ moldovean expiră la 30 noiembrie, iar alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni de la această dată, adică până la sfârşitul lunii februarie 2019, conform legislaţiei în vigoare.
Decizia ca viitoarele alegeri să fie amânate cu câteva luni a fost prezentată de preşedintele parlamentului moldovean, Andrian Candu, autorul acestei iniţiative. Candu a motivat decizia de a amâna cu câteva luni organizarea alegerilor prin faptul că acestea vor avea loc în conformitate cu prevederile sistemului mixt de vot pentru care sunt necesare mai multe pregătiri. De asemenea, potrivit lui Andrian Candu, opoziţia va avea mai mult timp să se pregătească de scrutin.
‘Calcul banditesc’
Hotărârea Parlamentului RM a fost criticată de către majoritatea liderilor opoziției. ‘Era posibil ca alegerile să fie organizate la 2 decembrie, dar frica lor şi necesitatea de a-şi mai rezolva nişte probleme cu legi strâmbe au dus la stabilirea acestei date’, a declarat Andrei Năstase, preşedintele Partidului ‘Platforma Demnitate şi Adevăr’ (PPDA), după legile votate joi de parlament cu privire la amnistia capitalurilor.
La rândul său, vicepreşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Igor Grosu, consideră că stabilirea zilei de 24 februarie pentru alegerile parlamentare are la bază un ‘calcul banditesc’. ‘Aţi văzut calculul hoţilor şi bandiţilor? Au mutat alegerile pe 24 februarie crezând că va fi frig, noroi şi oamenii nu o să vrea să iasă la proteste sau la vot. (…) Eu sunt sigur că oamenii o să iasă să voteze din principiu ca să le arate locul bandiţilor’, a spus Grosu.
Viitorul scrutin va avea loc în baza sistemului electoral mixt aprobat în 2017 de către Partidul Socialiştilor, Partidul Democrat şi Partidul Popular European din Moldova, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Astfel, jumătate dintre deputaţi (50) vor fi aleşi pe liste de partid, iar altă jumătate (51) pe circumscripţii uninominale. (M.B.)
