de Razvan Iorga | dec. 9, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Bruxelles-ul ar trebui sa-si schimbe abordarea fata de cele sase state care sunt vizate de Parteneriatul Estic al UE, concluzioneaza un studiu elaborat la Chisinau, Bucuresti si Bruxelles de mai multi experti. „Republica Moldova primeste din partea UE cea mai mare suma de bani pe cap de locuitor dintre vecinii Uniunii Europene, adica aproximativ 40 de euro anual. Suma totala primita de Republica Moldova din partea UE reprezinta 5% din PIB. Acesti bani sunt insa orientati pentru reforme sistemice si nu sunt simtiti de populatie. Pe de alta parte, Rusia ii ofera Transnistriei bani pentru pensii, ajutoare umanitare. Astfel, pe termen scurt, UE pierde in fata Rusiei la capitolul comunicare, a mentionat expertul, aratand necesitatea schimbarii abordarii de catre UE”, a declarat directorul Centrului Roman de Politici Europene, Cristian Ghinea. El a mai spus ca UE trebuie sa actioneze intr-un mo direct, poate populist, pentru a fi o contrapondere la masurile efective ale Rusiei. „UE nu a fost pregatita pentru aceasta concurenta directa cu Rusia si ar trebui sa-si adapteze politicile orientandu-se spre a livra ceva concret si imediat pentru populatie. Nu trebuie sa fie un fel de competitie populista, adica sa fie un fel de targ „cine da mai mult”, dar trebuie sa fie o atentie mai mare catre efectele imediate”, a declarat el. Un bun exemplu in acest sens, potrivit lui Ghinea, este intentia de ridicare a vizelor pentru cetatenii moldoveni, lucru care ar trebui sa se intample cat mai rapid. Republica Moldova are toate sansele sa semneze pana in septembrie 2014 Acordul de asociere cu UE, dar trebuie sa continue reformele si sa asigure stabilitatea politica, a declarat directorul executiv al Asociatiei pentru Politica Externa de la Chisinau, Victor Chirila. insa el a atras atentia ca, in aceasta perioada, Republica Moldova se va confrunta cu presiuni si mai mari din partea Rusiei, pentru care trebuie sa fie pregatita si sa fie atenta la modul cum va reactiona.
de Anatol Terzi | nov. 28, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ambasadorul Republicii Moldova la Vilnius, Igor Klipii, increzator in succesul apropierii Republicii Moldova de UE
Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius este un eveniment istoric pentru Republica Moldova. În pofida presiunilor Federației Ruse și a deciziilor șovăitoare luate de alte state din Parteneriatul Estic, Chișinăul rămâne în prima linie și va reuși să parafeze Acordul de asociere și Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană. Semnarea acestor documente ar putea avea loc la următorul summit al Parteneriatului Estic de la Riga, din 2015, sau chiar în anul 2014, potrivit estimărilor Comisarului European pentru Extindere și Politică de Vecinătate, Stefan Fule.
În interviul de mai jos, Ambasadorul Republicii Moldova în Lituania, Excelența Sa, domnul Igor Klipii, a răspuns la întrebările Karadeniz-Press despre summit-ul de la Vilnius și despre perspectivele Parteneriatului Estic.
K.P.: La preluarea președinției rotative a Uniunii Europene, Lituania a promis progrese privind vecinătatea estică. În ce măsură oficialii lituanieni au reușit să aducă fostele țări sovietice pe agenda UE?
I.K.: În linii generale Lituania și-a atins scopul. Parteneriatul Estic este în centrul atenției Uniunii Europene, iar evoluția țărilor Parteneriatului Estic, inclusiv în contextul geopolitic al regiunii, este în vizorul UE. Pe durata președinției lituaniene, percepția Parteneriatului Estic s-a schimbat radical. Este adevărat că acest lucru datorează nu doar Lituaniei, dar și atitudinii, în unele cazuri, intransigente din partea celor care nu acceptă intenția Uniunii Europene de ași fortifica pozițiile în această regiune. Totuși, rolul Lituaniei nu poate fi negat. Parteneriatul Estic a fost una din prioritățile președinției sale, iar faptul că și Lituania este supusă presiunilor economice similare celor cu care se confruntă Republica Moldova și Ucraina reprezintă dovada tenacităţii cu care Lituania și-a promovat priorităţile.
K.P.: Ucraina și Armenia au făcut un pas înapoi în procesul de asociere la UE. Republica Moldova și Georgia au rămas în prima linie. Cum vedeți evoluția politicii UE privind vecinătatea estică?
I.K.: Este marea întrebare la care trebuie să răspundă Uniunea Europeană. Această problemă era formulată și anterior, dar în contextul actual ea a devenit mult mai acută. Evoluțiile de ultimă oră din cadrul Parteneriatului Estic vor impune, cred, un răspuns mai tranșant și mai concret vis-a-vis de „orizontul responsabilităților” pe care și-l va asuma UE.
Personal cred că Parteneriatul Estic „se va păstra” drept un instrument al Politicii de Vecinătate al UE, dar procesul de diferențiere între țările care fac parte din acest program (deja evident și formal recunoscut prin „more for more”) se va accentua. Acest lucru ar putea însemna o ușoară „disociere” a Republicii Moldova de evoluțiile din cadrul altor țări din Parteneriatul Estic.
K.P.: Ce va urma după parafarea Acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană?
I.K.: Depinde de deciziile care vor fi luate în cadrul Summit-ului de la Vilnius. Republica Moldova așteaptă un mesaj și o abordare de deschidere din partea Uniunii Europene. Evident, foarte mult depinde și de ritmul reformelor pe care noi trebuie să le implementăm.
K.P.:Ce spun lituanienii despre procesul de aderare al Lituaniei la UE și ce le recomandă cetățenilor din fostele republici sovietice, care nu sunt siguri pe viitorul în UE?
I.K.: Ultimele sondaje de opinie efectuate în Lituania demonstrează că majoritatea populației rămâne a fi proeuropeană. În anul 2015, după toate probabilitățile, Lituania va deveni cea de a 19-cea țară membră a zonei Euro. Acest lucru este susținut de partidele de la guvernare și de cele din opoziție. Cu referire la ultima parte a întrebării Dvs. vreau să menționez că și „euroscepticii” din Republica Moldova nu contestă nivelul de viață din cadrul UE. Unicul argument al acestora ar fi faptul că Moldova nu are șanse să devină membru cu drepturi depline. Cred că acest „argument” poate și va fi contestat într-un viitor nu atât de îndepărtat.
K.P.: Cum reflectă presa de limbă rusă din Lituania subiectul summit-ului din Vilnius?
I.K.: Diferit de presa de limbă lituaniană…
K.P.: Ce au de învățat poporul și clasa politică din Republica Moldova de la lituanieni?
I.K.: Să luptăm pentru viitorul nostru.
K.P.: Unii experți consideră că summit-ul de la Vilnius este un eșec, deoarece miza acestei reuniuni – Ucraina – a luat o decizie care a dezamăgit UE. Cum este văzută această situație la Vilnius?
I.K.: Miza Republicii Moldova este parafarea Acordului de asociere. Acest scop va fi atins. Deci, în cazul nostru nu este un eșec. Există un sentiment de dezamăgire dar și de îngrijorare vis-a-vis de „argumentele” utilizate pentru a impune revizuirea opțiunilor în cazul Armeniei și Ucrainei. Totodată, cazul Ucrainei este deosebit de cel al Republicii Moldova. Este încă prea devreme pentru tragerea concluziilor vis-à-vis de parcursul de mai departe al acestei țări. În opinia mea, situația nu s-a schimbat prea mult. Ea a devenit mai clară.
K.P.: Următorul summit al Parteneriatului Estic va avea loc la Riga, în 2015. Interesul pentru vecinătatea estică va rămâne constant?
I.K: Cu certitudine. Important este să fim pregătiți.
K.P.: Vă mulțumesc.
Interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru Karadeniz-Press.
de Marcu Viadi | nov. 25, 2013 | Caucaz, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Georgia va parafa la apropiatul summit european de la Vilnius Acordul de asociere la UE, pozitia sa in aceasta privinta nefiind afectata de recenta decizie a Ucrainei de a suspenda procesul de apropiere fata de Uniunea Europeana, a declarat luni ministrul adjunct de externe georgian, David Zalkaliani, citat de Interfax. „Vom merge la summitul de la Vilnius, vom parafa Acordul (de asociere) si ne vom pregati de semnarea lui in 2014”, a precizat ministrul georgian, potrivit agentiei de presa mentionate. El a tinut sa precizeze ca ”decizia Ucrainei este regretabila, dar ea nu are nicio influenta asupra deciziei Georgiei”. Noul presedinte al Georgiei, Ghiorghi Margvelasvili, ales in urma alegerilor de la sfarsitul lunii octombrie, declara recent, ca tara sa „isi va continua drumul spre Europa” si ca este gata sa depaseasca toate obstacolele posibile pe calea spre integrarea europeana. Negocierile privind asocierea Georgiei la UE au inceput in iulie 2010. La sfarsitul lunii iulie a acestui an, s-a anuntat ca textul documentului a fost convenit in totalitate intre cele doua parti si ca acordul este gata pentru parafare. Este de asteptat ca Acordul de asociere dintre Georgia si UE sa fie semnat pana in septembrie 2014, urmand ca acesta sa inlocuiasca Acordul pentru parteneriat si cooperare, in vigoare in prezent.
de Razvan Iorga | nov. 11, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Supuse unor presiuni foarte mari in ultima vreme, autoritatile de la Kiev au anuntat ca nu vor mai cumpara gaze naturale de la Gazprom. Anuntul a fost facut de Administratia Dispeceratului Central al complexului energetic si de combustibil din Federatia Rusa, relateaza portalul Unimedia.md. „In octombrie, Ucraina a primit 3,2 miliarde de metri cubi de gaz – in medie 104 milioane de metri cubi pe zi. in primele zile ale lunii noiembrie importul gazelor naturale a scazut la jumatate, pe 6 si 7 noiembrie au fost achizitionate circa 9 milioane de metri cubi pe zi, iar incepand cu 8 noiembrie livrarile s-au oprit”, precizeaza sursa mentionata. Gigantul rus Gazprom a acuzat Ucraina in urma cu circa doua saptamani ca nu i-a platit suma de 882 de milioane de dolari, lasand sa planeze astfel amenintarea unui conflict cu privire la livrarea de gaze, in contextul in care Kievul se pregateste sa se apropie de UE. Relatiile tensionate dintre Rusia si Ucraina au condus in mai multe randuri, in ultimii ani, la o intrerupere a livrarilor de gaze naturale catre aceasta tara, care este foarte dependenta de ele, in pofida numeroaselor initiative vizand identificarea de noi surse de aprovizionare. Dupa avertismentul Gazprom, Ucraina a amenintat, la randul sau, cu sistarea asigurarii tranzitarii pe teritoriul sau a gazelor ruse catre Europa, in cazul in care Moscova va avea ”o abordare formala” cu Kievul in rezolvarea problemelor legate de gazele naturale, dupa cum declara sambata vicepremierul ucrainean Iuri Boiko. De asemenea, Ucraina a inceput sa-si reglementeze factura de aproape un miliard de dolari pentru gazele livrate de Rusia, suma ceruta saptamana trecuta de grupul rus Gazprom. ‘Platile au plecat ieri’ (luni), a precizat ministrul ucrainean. Intrebat in legatura cu modalitatile de plata, Eduard Stravitski a afirmat ca este vorba de ‘un secret comercial’. ‘Cred ca este suficient pentru a pune capat acestei situatii’, a declarat el. Purtatorul de cuvant al Gazprom, Serghei Kuprianov, a confirmat ca ‘mici transe’ din datoria ucraineana au fost varsate, tinand sa precizeze insa ca, ‘deocamdata, este departe de a spune’ ca Ucraina si-a reglementat datoria. Relatiile tensionate dintre Rusia si Ucraina au dus in mai multe randuri, in ultimii ani, la intreruperea livrarilor de gaz catre Ucraina, tara puternic dependenta de gazul rus, in pofida numeroaselor initiative pentru a gasi noi surse de aprovizionare. Aceste conflicte au perturbat uneori si exporturile de gaz rus catre UE, deoarece Ucraina este un stat de tranzit pentru gazul rusesc catre Europa.
de Razvan Iorga | sept. 10, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
In ajunul summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, in urma caruia Republica Moldova va fi pusa oficial pe axul politic european prin parafarea mai multor acorduri cu UE, Rusia continua ofensiva politico-economica asupra Chisinaului. Lansat in 2009, Parteneriatul Estic are ca scop apropierea fostelor state sovietice de UE, ceea ce Moscova considera ca fiind o atingere adusa sferei sale de influenta. Dupa ce recent, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a declarat ca locuitorii Republicii Moldova ar putea ingheta in aceasta iarna daca vor merge pe drumul european, Moscova ataca din nou pe frontul economic in scopul de a deturna R. Moldova dinspre UE catre Uniunea Vamala pe care o pregateste pentru 2015. „Spre sfarsitul zilei de marti a fost luata decizia finala, deja sistemica. Nu exclud ca marti vom anunta despre suspendarea livrarilor”, a declarat medicul sanitar-sef al Rusiei, Ghenadi Oniscenko, vorbind despre importul de vin din Moldova, relateaza Interfax. El a adaugat ca interdictia va fi in vigoare pana cand partea rusa nu va fi convinsa ca „Guvernul Moldovei are de gand sa solutioneze aceasta problema si nu va lasa lucrurile in voia sortii”. Directorul „Rospotrebnadzor”, Ghenadi Oniscenko, a mai spus ca Ministerul Agriculturii din Republica Moldova are o atitudine „iresponsabila” fata de calitatea vinului livrat pe piata rusa. „Guvernul Republicii Moldova trebuie sa ne prezinte un planul sistemic de masuri, ca noi sa auzim explicatii deslusite, ce are de gand sa faca pentru a pune lucrurile in ordine, in sistemul national de control al calitatii si respectarea tehnologiei de producere a produselor vitivinicole”, a declarat oficialul moscovit. Exporturile in Rusia au fost in cuantum de aproape 4 mii de loturi de vin, in volum de 24.840.044 de litri. Rusia nu este la prima astfel de experienta. Moscova a impus un embargo similar in 2006, atat Republicii Moldova, cat si Georgiei, ultima avand puternice aspiratii indreptate inspre NATO.
UE si SUA avertizeaza Moscova pentru presiuni inacceptabile
Uniunea Europeana si Statele Unite si-au exprimat sambata trecuta sustinerea totala fata de tarile din fosta Uniune Sovietica care au ales calea apropierii de Europa si au avertizat Rusia ca presiunea pe care o exercita in contrapondere este inacceptabila. Secretarul de Stat american John Kerry, care a participat la intalnirea celor 28 de ministri de Externe ai Uniunii Europene, sambata, la Vilnius, a caracterizat programul european de parteneriat oriental drept un „plan economic foarte important” destinat ameliorarii normelor comerciale si favorizarii locurilor de munca. Potrivit ministrului lituanian al Afacerilor Externe, Linas Linkevicius, toti omologii sai europeni si-au exprimat solidaritatea cu cele sase state din program, dar el a avertizat ca Rusia isi va spori presiunea asupra partenerului principal, care este Ucraina. Belarus, Armenia, Azerbaidjan, Georgia si R.Moldova sunt, de asemenea, vizate. „Limba vorbita trebuie sa fie cea a argumentelor, nu a presiunii. Fie ca este vorba despre amenintari economice sau presiune politica, nu este acceptabil”, a declarat Linas Linkevicius presei de la Vilnius. Lituania, care asigura in prezent presedintia semestriala a UE, va gazdui in noiembrie summitul Parteneriatului Estic. UE spera sa semneze un acord fara precedent de asociere si liber schimb cu Ucraina la acest summit si sa parafeze acorduri similare cu Georgia si Republica Moldova. Daca Kievul si Chisinaul se vor bucura la summitului de la Vilnius, saptamana trecuta, Armenia a anuntat ca se va alatura uniunii vamale, blocandu-si astfel sansele de a semna un tratat de liber schimb cu UE.
