PE vrea să ofere noi avantaje țărilor Parteneriatului Estic

PE vrea să ofere noi avantaje țărilor Parteneriatului Estic

 

Comisia de afaceri externe a Parlamentului European a aprobat o rezoluție privitoare la un nou model de cooperare între UE și țările din cadrul Parteneriatul Estic, ce presupune mai multe stimulente pentru aceste țări. Documentul conține o serie de recomandări, adresate instituțiilor UE privind elaborarea soluțiilor care vor fi prezentate în cadrul summit-ului Parteneriatului Estic ce se va desfășura pe 24 noiembrie 2017 la Bruxelles.

Rezoluția PE face referire la oferirea unor noi stimulente țărilor din Parteneriatul Estic, care au obținut succese considerabile în implementarea reformelor recomandate de UE. Astfel, Republica Moldova, Georgia și Ucraina vor avea posibilitatea să adere la uniunea vamală și energetică europeană, dar și la zona Schengen. Totodată, statele respective vor putea beneficia de anularea tarifelor la roaming și se vor putea alătura politicii comune de securitate și apărare a UE. Europarlamentarii au mai recomandat și crearea unui fond pentru cele trei țări ale Parteneriatului Estic care va asigura investițiile de stat și private pentru proiectele de infrastructură socio-economică. La nivelul UE, astfel de discuții au existat și în trecut, fiind menite să ofere noi obiective guvernelor din aceste trăi țări în ideea democratizării și implementării reformelor.

Share our work
PE va verifica gradul de aplicare a Acordurilor de Asociere între UE și statele din Parteneriatul Estic

PE va verifica gradul de aplicare a Acordurilor de Asociere între UE și statele din Parteneriatul Estic

 

Europarlamentarii din Comisia pentru Politică Externă a Parlamentului European dezbat, joi, la Bruxelles, un proiect de raport despre cât de multe obligații din Acordul de Asociere și-au asumat și implementat țările din Parteneriatul Estic – Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Documentul îndeamnă țările în cauză să se ridice la înălțimea așteptărilor din partea Bruxellesului și a propriilor cetățeni. Domeniile prioritare sunt eradicarea corupției și consolidarea statului de drept și a bunei guvernanțe. De asemenea, se va pune accent și pe un angajament reînnoit al partenerilor pentru adoptarea și aplicarea integrală a unor reforme legate de sistemul judiciar, de administrația publică și de lupta împotriva corupției.

De asemenea, PE cere „să consolideze societatea civilă în țările partenere și rolul său în cadrul Parteneriatului Estic, opunându-se categoric oricărei legi care urmărește să pună capăt activităților legitime ale societății civile și favorizând o implicare de mai mare profunzime a acesteia în controlul și monitorizarea aplicării reformelor legate de Parteneriatul Estic, precum și promovând transparența și responsabilitatea instituțiilor publice”.

Nu în ultimul rând proiectul de raport vorbește și despre respectarea deciziilor Comisiei de la Veneția, fapt ce vizează în special Republica Moldova. să încurajeze reformele electorale care respectă standardele internaționale, care aplică recomandările misiunilor internaționale de observare conduse de OSCE și avizele Comisiei de la Veneția, și care fac obiectul unor consultări ample, întrunind, pe cât posibil, un consens al opoziției și al societății civile, pentru a îmbunătăți cadrul electoral fără a favoriza în vreun fel partidele aflate la guvernare.

De asemenea, PE cere „să consolideze societatea civilă în țările partenere și rolul său în cadrul Parteneriatului Estic, opunându-se categoric oricărei legi care urmărește să pună capăt activităților legitime ale societății civile și favorizând o implicare de mai mare profunzime a acesteia în controlul și monitorizarea aplicării reformelor legate de Parteneriatul Estic, precum și promovând transparența și responsabilitatea instituțiilor publice”.

Nu în ultimul rând proiectul de raport vorbește și despre respectarea deciziilor Comisiei de la Veneția, fapt ce vizează în special Republica Moldova, după schimbarea sistemului electoral cu unul mixt. Documentul încurajează reformele electorale care respectă standardele internaționale, care aplică recomandările misiunilor internaționale de observare conduse de OSCE și avizele Comisiei de la Veneția, și care fac obiectul unor consultări ample, întrunind, pe cât posibil, un consens al opoziției și al societății civile, pentru a îmbunătăți cadrul electoral fără a favoriza în vreun fel partidele aflate la guvernare.

Share our work
Expert: Republica Moldova trebuie sa se concentreze pe implementarea Acordului cu UE

Expert: Republica Moldova trebuie sa se concentreze pe implementarea Acordului cu UE

popescu nicuExpertul Institutului de Securitate al Uniunii Europene, Nicu Popescu, a declarat la Europa Libera ca Republica Moldova nu poate obtine foarte multe de la Summitul Parteneriatului Estic de la Riga, ci trebuie sa implementeze cat mai bine prevederile Acordului de Asociere la UE. „Cat priveste Republica Moldova, summit-ul de la Riga are mize ceva mai reduse, partial din cauza faptului ca Moldova a obtinut practic tot ce si-a dorit din oferta Parteneriatului Estic. Acordul de asociere este semnat, liberalizarea vizelor s-a produs un an in urma – in acest sens asteptarile Moldovei sunt de alta natura. Pe de alta parte, Acordul de asociere dintre UE si Moldova se aplica de mai putin de un an, suntem la inceputul parcursului de implementare a prevederilor acordului si este oarecum devreme sa mai solicitam vreo readaptare sau accelerare a acestui proces. Cred ca relatia UE-Republica Moldova este, acum, mai centrata si mai concentrata pe obligatiile legale ale Moldovei si UE care reies din Acordul de asociere, dar nu din diplomatia legata de summit-ul de la Riga sau din declaratia finala a acestui summit”, a declarat Popescu. Analistul a mai spus ca spus ca credibilitatea Republicii Moldova este mult mai redusa decat acum un an si ca, in prezent, nu mai corespunde potentialului de credibilitate politica pe fondul scandalurilor politico-economice.

Share our work
Republica Moldova, laudata pentru curajul de a rezista presiunilor rusesti

Republica Moldova, laudata pentru curajul de a rezista presiunilor rusesti

iurie-leanca-barack-obama-casa-albaChisinaul este laudat in paginile New York Times pentru curajul de a tine piept Federatiei Ruse, in contextul in care Republica Moldova are ca obiectiv strategic integrarea in structurile UE. „Daca ar fi o competitie olimpica pentru cea mai curajoasa tara din lume, medalia de aur ar reveni Republicii Moldova, hotarata sa nu cedeze in fata presedintelui rus Vladimir Putin, care ar putea sa o transforme in urmatoarea Ucraina”, scrie editorialistul Nicholas Kristof. Acesta il citeaza pe premierul R.Moldova, Iurie Leanca, care a declarat ca „nu exista alternativa pentru noi (Republica Moldova) decat sa continuam integrarea europeana”. Dragostea R.Moldova pentru Occident ramane insa neimpartasita, adauga editorialistul New York Times. Niciun presedinte in functie nu a vizitat vreodata aceasta tara. Vizita in Ucraina a vicepresedintelui Joe Biden din aceasta saptamana ar fi fost un moment perfect pentru a veni la Chisinau si a demonstra sprijinul SUA, dar acest lucru nu s-a intamplat. in fond, R.Moldova are o populatie de mai putin de patru milioane de persoane si nu are o semnificatie strategica evidenta.

Cinci ani pentru Parteneriatul Estic

Nu acelasi lucru se poate spune si despre cei din UE. Liderii europeni marcheaza aceasta aniversare joi si vineri la Praga, orasul in care UE a lansat, in 2009, acest proiect vizand sa contrabalanseze influenta rusa in Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina. Cu Polonia si Suedia ca varf de lance, proiectul isi propune sa integreze partenerii in economia europeana, sa faciliteze regimul vizelor si sa consolideze securitatea energetica. insa, dupa cinci ani de la lansare, proiectul se confrunta cu un viitor nesigur si necesita o reforma majora, in opinia lui Elzbieta Kaca, politolog la Institutul polonez pentru Afaceri Internationale. Pentru unele dintre aceste foste republici sovietice, Parteneriatul este o cale catre o viitoare aderare la UE, insa cele 28 de state membre par reticente in privinta primirii de noi membri, in principal din cauza problemei imigratiei. Georgia si Republica Moldova au parafat Acordul de Asociere cu UE la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, la sfarsitul lui 2013. in schimb, Armenia a refuzat sa faca acest lucru, la fel ca Ucraina, care a inregistrat cele mai importante progrese in vederea unei viitoare aderari.

Share our work
Parteneriatul Estic: Un semi-esec sau un semi-castig al UE?

Parteneriatul Estic: Un semi-esec sau un semi-castig al UE?

eastern partnership

Parteneriatul Estic, instrumentul UE de relationare politico-economica cu statele ex-sovietice de la frontiera sa de est, s-a dovedit a fi, in cele din urma dupa summitul de la Vilnius, un semi-esec al UE. Acest lucru a dovedit inca o data ca in materie de politica externa interesele divergente ale statelor membre si lipsa de viziune nu pot face din Uniunea Europeana, ca bloc de 28 de state, un jucator pe scena internationala. Incapacitatea UE de a-si promova interesele la granita sa estica arata inca o data ca UE nu este pregatita sa se extinda spre Est si sa inglobeze state ex-sovietice. Cu toate acestea, unii entuziasti pot vorbi si de un semi-castig intr-o schema de loto de tipul 2 din 6. Adica un randament de circa 30% pentru acest intrument politic lansat in 2008 de catre Polonia si Suedia. Din cele sase state vizate de Parteneriatul Estic – Ucraina, Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Belarus si Georgia – doar doua dintre acestea se pot lauda cu pasi concreti. Este vorba de Republica Moldova si Georgia care au parafat Acordul de Asociere la UE. Ucraina si-a suspendat toate eforturile de pana acum de a semna acest document iar perspectivele sunt aproape nule ca acest lucru sa se mai intample in mandatul presedintelui Viktor Ianukovici. Pe de alta parte, Armenia si Azerbaidjan au ales sa intareasca relatiile politico-economice cu Rusia in defavoarea UE.

Premianti fragili

Daca putem vorbi despre „premianti” in cadrul PaE, cu siguranta aceste tari ar trebui sa fie Republica Moldova si Georgia. Agentia Agerpres a facut o analiza a catorva momente-cheie care au condus la acest deznodamant fragil, dar pozitiv al Chisinaului si Tbisili in directia UE. Liderii UE au avut in vedere si meritele Republicii Moldovei si Georgiei in concluziile adoptate, salutand parafarea de catre cele doua tari a acordurilor de asociere si a componentelor de liber schimb cu ocazia reuniunii PaE de la Vilnius din 28-29 noiembrie. in plus, Consiliul European mentioneaza ca UE este pregatita sa semneze aceste acorduri ‘cat mai curand cu putinta si cel mai tarziu la sfarsitul lui august 2014’. Angajamentul pentru semnarea acordurilor cu o luna mai devreme decat se estimase initial se doreste a fi inca un semnal ca UE este ferm angajata in aprofundarea relatiei cu cele doua state, care si-au asumat riscul parafarii documentelor amintite la Vilnius, in ciuda presiunilor Rusiei. Republica Moldova a fost vizata in 2013 de o decizie a Moscovei privind instituirea unui embargo asupra importurilor de vin, invocand pretexte legate de calitatea slaba a vinurilor moldovenesti. in plus, Rusia a facut presiuni similare si asupra Georgiei, care a fost vizata pana la finalul lui 2012 de restrictii similare, lasand sa se inteleaga ca acestea ar putea fi introduse daca tara continua pe calea integrarii europene. Noul lider georgian, Gheorghi Margvelasvili, a declarat recent ca Rusia nu dispune de mijloace pentru a-i determina tara sa nu semneze Acordul de Asociere cu UE, afirmand ca volumul schimburilor comerciale cu Moscova nu este suficient de mare pentru a produce destabilizare in economia statului gruzin chiar daca vor fi introduse din nou embargouri pentru importurile de vinuri si alte produse agricole.

Masuri anemice impotriva santajului economic rusesc

Cele doua tari au fost sprijinite de Parlamentul European in demersurile lor de integrare europeana, legislativul comunitar adoptand in luna septembrie o rezolutie care condamna Rusia pentru presiunile exercitate asupra tarilor din Parteneriatul Estic. Mai mult, la sfarsitul lui septembrie Comisia Europeana (CE) a propus liberalizarea importurilor de vin ale UE din Republica Moldova, prin vocea comisarului european pentru agricultura Dacian Ciolos, iar PE a adoptat o propunere legislativa in acest sens in decembrie, ceea ce face posibila intrarea in vigoare a deciziei de la 1 ianuarie. Nu in ultimul rand, CE a decis in mod simbolic sa recomande Consiliului liberalizarea regimului de vize pentru R. Moldova inaintea summitului de la Vilnius de la sfarsitul lunii noiembrie, considerand ca statul a indeplinit conditionalitatile din planul intocmit in acest sens. Masura liberalizarii vizelor Schengen pentru cetatenii moldoveni detinatori de pasaport biometric ar putea intra in vigoare din primavara anului viitor, R. Moldova fiind cel mai avansat stat din acest punct de vedere din cadrul PaE. Analistul Nicu Popescu considera insa ca atat pentru R. Moldova, cat si pentru Georgia, parcursul este inca lung pana la semnarea acordurilor de asociere cu UE. in cazul R. Moldova, atrage el atentia intr-un articol publicat pe site-ul Institutului de studii de securitate, strategia Rusiei nu este de a determina guvernul de la Chisinau sa-si schimbe intentiile, cum s-a intamplat in Ucraina sau Armenia, ci de ‘a contribui chiar la schimbarea guvernului’. ‘Aceasta strategie va deveni fara indoiala mai intensa in urmatorul an si ar putea include eforturi ale opozitiei comuniste de la Chisinau de a provoca tensiune sub forma unor proteste (cu sprijinul media ruse) si noi presiuni diplomatice si economice asupra guvernului’, scrie Nicu Popescu. Guvernul de coalitie actual din R. Moldova dispune de o majoritate fragila in parlament si s-a dovedit foarte predispus la ‘conflicte interne’, adauga analistul. ‘Cel mai probabil scenariu este ca guvernul va rezista pana in toamna urmatoare, va semna si va ratifica Acordul de Asociere, iar apoi va intra in dinamica alegerilor. in consecinta, oricare ar fi rezultatul alegerilor, guvernul care va urma va fi deja blocat intr-un acord constrangator cu UE. Scenariul cel mai rau scenariu posibil este ca se va prabusi coalitia de la guvernare, varianta improbabila, dar nu de neconceput’, apreciaza analistul. in Georgia, pe de alta parte, obstacolele ar fi mai degraba de natura interna. tara a iesit abia de curand dintr-un an electoral marcat de transferul de putere de la presedintele Mihail Saakasvili la coalitia ‘Visul georgian’. In mai 2014 vor avea loc alegeri locale, iar acestea s-ar putea transforma intr-un test al angajamentului Georgiei fata de pluralism, in contextul in care competitia dintre Miscarea nationala unita, partidul lui Saakasvili, si formatiunea ‘Visul georgian’ ar putea deveni dura, putand avea un efect negativ asupra relatiilor UE-Georgia. ‘Mentinerea pe linia de plutire a barcii PaE va necesita abilitati de navigatie considerabile. in cazurile Ucrainei, Moldovei si Georgiei, UE ar putea lua in considerare sa se comporte ca si cum acordurile de asociere ar fi deja in vigoare, introducand unilateral si selectiv unele dintre cele mai atractive stimulente comerciale din acorduri, chiar inainte ca acestea sa fie semnate’, conchide Nicu Popescu.

Erevan si Baku, mai aproape de Moscova

Nu in cele din urma Armenia si Azerbaidjan au preferat mai degraba o apropiere de Rusia. Armenia, unul dintre cei mai apropiati aliati traditionali ai Rusiei si puternic dependenta de acest stat pentru securitate economica si militara, a aratat un interes sincer pentru un Acord de asociere cu UE si a negociat termenii acestuia timp de trei ani, noteaza Huffington Post. Totusi, in principal din cauza presiunii Rusiei, presedintele armean Serj Sarkisian ca va renunta la parafarea Acordului de asociere, si ca se va alatura uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, despre care UE a precizat in mod clar ca este incompatibil cu componenta de liber schimb a acordului cu blocul comunitar. Lucrurile stau chiar mai prost in relatia UE cu alt membru PaE, Azerbaidjanul, reprezentat si el la summit de liderul statului, Ilham Aliev. Curtat pentru imensele sale rezerve petroliere si gazifere, acest stat caspic este un partener incomod, cu un regim politic care-i reprima pe opozanti si pe jurnalistii prea independenti. Tentativele europene de a transforma aceasta tara intr-o democratie si o economie de piata de tip occidental se dovedesc destul de sterile, nota Le Monde. Cu toate acestea, UE doreste sa-si pastreze relatiile si menajeaza la randul sau acest stat, cu o populatie de 9,5 milioane de locuitori, important jucator regional si care si-a oferit teritoriul pentru tranzitul de razboi spre Afganistan. Desi nu este inca transata „problema ucraineana”, Ucraina a dovedit inca o data ca este un stat foarte fragil si imprevizibil la nivel politic iar liderii acestei tari targuiesc viitorul cetatenilor ca intr-un bazar in care se organizeaza o mare licitatie, realitate care contravine valorilor si principiilor UE. Cu toate acestea, se pliaza foarte bine pe modul de operare in politica de vecinatate a Kremlinului iar ultimele acorduri economice dintre Kiev si Moscova au spulberat aproape orice speranta a partii vestice a Ucrainei de a mai visa la o integrare europeana in urmatorii ani.

Share our work