ANALIZĂ// Primul deceniu al Parteneriatului Estic aduce beneficii mixte pentru R. Moldova

ANALIZĂ// Primul deceniu al Parteneriatului Estic aduce beneficii mixte pentru R. Moldova

În timp ce, în ultimii zece ani, cetățenii moldoveni au avut numai beneficii din partea Bruxelles-ului, politicienii au prejudiciat ideea europeană
Foto credit: DW

De la lansarea oficială a Parteneriatului Estic (PaE) pe data de 7 mai 2009, la Summitul Parteneriatului Estic de la Praga, Republica Moldova a suferit mari transformări dar, potrivit experților, mai rămân încă multe de făcut pentru a transforma această țară post-sovietică într-o adevărată democrație de tip occidental, se arată într-un comentariu publicat de Balkan Insight și preluat de portalul afiliat sinopsis.info.ro

După Revoluția Twitter de pe 7 aprilie 2009, care a înlăturat regimul comunist al fostului președinte Vladimir Voronin, aparent R. Moldova și-a schimbat orientarea, angajându-se total pe calea europeană. Numai că acest drum nu a fost niciodată ușor, având în vedere că forțele proeuropene și cele proruse au fost aproape mereu la egalitate în opțiunile electoratului moldovean.

Parteneriatul Estic este un instrument al Politicii Europene de Vecinătate, menit să apropie mai mult de UE șase țări: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.

Moldova a avut un bun început în 2009, iar Bruxelles-ul a apreciat modul în care Chișinăul aplica reformele și schimbările necesare pentru ca țara să se apropie mai mult de valorile și principiile europene. Grație acestui lucru, Chișinăul a devenit celebru la nivel internațional, oficialii europeni considerându-l  „elevul eminent ” al clasei.

Cu toate astea,  „luna de miere” a durat aproximativ trei ani și jumătate, până la sfârșitul anului 2012, când pe scenă au apărut rivalitățile politice interne.

Un incident soldat cu moartea unei persoane publice, semnalat la o partidă de vânătoare din Pădurea Domnească în 23 decembrie 2012, a provocat o adevărată luptă pentru putere între fostul premier Vlad Filat și principalul său adversar, magnatul Vlad Plahotniuc.

“Atunci a devenit clar că nu toate instituțiile din Moldova funcționează și că la noi există acele relații de rudenie și de nepotism “, a declarat analistul politic Ion Tăbârță. El spune că distorsiunile, existente mai ales în sistemul juridic, au ieșit la suprafață atunci când în joc au fost poziții-cheie din sistemul juridic, dovedind că, în realitate, ele sunt controlate politic din culise.

„La vânătoarea aceea au participat judecători, procurori și politicieni care, într-o societate democratică, n-ar trebui să se adune la un asemenea eveniment din cauză că există un conflict de interese „, a spus Tăbârță

În pofida acestor lupte interne, UE a continuat să ajute Moldova la nivel politic semnând, în iunie 2014, Acordul de Asociere și eliminând vizele pentru moldovenii care ulterior au putut circula liber între frontierele Uniunii Europene.

Astăzi, după cinci ani, peste 2 milioane de moldoveni au intrat în spațiul UE. De asemenea, potrivit datelor oficiale de la Ministerul moldovean de Interne, s-au înregistrat peste 6 milioane de treceri ale frontierei de stat.

„La început, Moldova s-a arătat sceptică față de PaE, dar cu timpul, Chișinăul a înțeles valoarea adăugată a acestei politici […]   dar mai sunt multe de făcut și sunt necesare numeroase eforturi pentru a îndeplini toate condițiile prevăzute în Acordul de Asociere”, a declarat la o conferință de la Chișinău, din data de 24 aprilie, Daniela Morari, secretar de stat la Ministerul Afecerilor Externe și Integrării Europene.

Reorientarea  spre Vest a fluxului economic

Totuși, dacă, din perspectivă politică, Moldova a înregistrat plusuri și minusuri, din punct de vedere economic Moldova a avut numai de câștigat de pe urma relațiilor cu UE.

Cu puțin înaintea celui de-al treilea summit PaE de la Vilnius, la sfârștul lunii noiembrie 2013, Rusia a impus un embargo asupra vinurilor moldovenești având în vedere că Moldova se pregătea  să-și exprime dorința de a semna Acordul de Asociere cu UE. Embargoul Moscovei a fost impus ulterior și asupra cărnii, fructelor și legumelor, în 2014.

În 2013, statisticile oficiale demonstrau că Moldova exporta 46,83% din produse în țările UE și 38,02% în  Comunitatea Statelor Independente (CIS), în special în Federația Rusă.

Lăsând Moldova în afara piețelor sale, Rusia spera ca Moldova să fie forțată să se abată de la drumul european și să se întoarcă în brațele sale. Cu toate astea, UE a hotărât să ajute Moldova și mai mult și a semnat Acordul de Asociere în iunie 2014, el prevăzând și Zonele de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA)

EXPO LA CHIȘINĂU / Foto credit BIRN 

Demersul a impulsionat exporturile moldovenești, îndreptându-le spre piețe europene mai bogate și mai competitive, ceea ce, într-un fel, i-a silit pe producătorii moldoveni să-și ridice produsele la standarde mai înalte și să-și modernizeze afacerile tot cu fonduri europene.

După mai puțin de cinci ani, acum, potrivit Biroului Național de Statistică din Moldova, în 2018, țara a exportat pe piețele europene aproximativ 69% din produsele sale, comparativ cu un procent de 15% destinat piețelor din cadrul CIS.

În plus, Uniunea Europeană a început în Moldova sute de proiecte de dezvoltare.  “Pentru perioada 2014 – 2020, am reușit să alocăm nu mai puțin de 726 milioane euro din fonduri europene pentru Moldova și să suplimentăm totodată banii alocați la nivel anual”, a declarat Siegfried Mureșan, europarlamentar și raportor pentru bugetul general al UE pe anul 2018.

El a subliniat că, din acești bani, s-au făcut multe lucruri bune și concrete  pentru populația acestei țări. “15.700 de locuințe au beneficiat de canalizare, în peste 225 de școli și grădinițe s-a instalat încălzire centrală, au fost reabilitați 700 km de șosele, iar 1000 de studenți moldoveni au putut învăța în alte țări (în cadrul Programului Erasmus)“, a adăugat Mureșan.

UE a alocat totodată 10 milioane de euro, fonduri nerambursabile, pentru extinderea spre Chișinău a conductei de gaze Iași-Ungheni, care va conecta Moldova la sistemul energetic european prin intermediul României.

Pentru acest proiect vital, alte 40 de milioane de euro au fost oferite sub formă de credit de către Banca Europeană de Investiții (BEI), iar asta va întări securitatea energetică a țării, având în vedere că, acum, Moldova este 100% dependentă de gazele furnizate de Gazprom.

Siegfried Mureșan a mai declarat că “UE constată că populația Moldovei se pronunță pentru o traiectorie proeuropeană, există oameni care doresc o bună guvernare, care optează pentru valorile europene”.  “Tocmai de aceea, UE s-a implicat activ în acest sprijin, dar, din nefericire, în ultimii ani, a existat un guvern care și-a încălcat promisiunile față de Bruxelles “, a conchis purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European (PPE).

Suișuri și coborâșuri

După ce Partidul Democrat a prelut singur puterea în Moldova, după arestarea, în octombrie 2015, a fostului premier Vlad Filat, magnatul Vlad Plahotniuc, totodată lider al democraților, a început un nou joc cu Bruxelles-ul. Prorusul Igor Dodon și socialiștii acestuia au fost prezentați drept sperietoarea „scenariului rusesc” destinat Moldovei, el cerând sprijinul politic și economic al UE în această dispută.

Experții consideră că, în realitate, Plahotniuc a întărit un regim oligarhic și a condus Moldova într-un stil corporatist, înlăturându-și adversarii unul câte unul, dar sprijinindu-l pe Dodon din umbră, ba chiar și deschis în noiembrie 2016, în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale pentru ca el să ajungă șef al statului.

” În ultimii ani, toate succesele au fost eclipsate de o creștere evidentă a corupției și de ultraoligarhizarea Moldovei , pe care actualul regim Plahotniuc le-a perfecționat”, spune analistul politic Mihai Isac.

Bruxelles-ul a constatat primul semn care i-a dezvăluit jocul oportunist al PD în iulie 2017, când așa-zișii democrați proeuropeni și socialiștii proruși au votat împreună pentru schimbarea sistemului electoral, în pofida recomandărilor negative ale Comisiei de la Veneția.

Un an mai târziu, în iunie 2018, două instanțe din Chișinău, despre care se crede că erau controlate politic de PD, au suspendat rezultatele corecte ale alegerilor pentru postul de primar care fuseseră câștigate de principalul său adversar, liderul Partidului Platforma pentru Demnitate și Adevăr (PPDA), Andrei Năstase.

PLAHOTNIUC & DODON / FOTO: EPA-DORU DUMITRU (credit BIRN)

Odată cu alegerile parlamentare de pe 24 februarie a.c., PD nu s-a mai declarat un partid proeuropean și a adoptat o poziție mai naționalistă, mult mai apropiată de retorica socialiștilor și de tematica sovietică legată de problemele identității, care dezbină societatea pe criterii etnice și geopolitice.

În prezent, analiștii cred că sunt șanse ca PD și PSRM să formeze o majoritate în parlament și să-și asume deschis colaborarea care, în ultimii ani, a stat în umbră.

„În ultimii ani, atunci când clasa politică moldovenească a trebuit să intre mai adânc în acest proces de reforme, elita politică moldovenească a dovedit că nu e pregătită pentru asta […]   De fapt, dat fiind comportamentul său, ea este mai degrabă de tip sovietic decât de tip european „, a subliniat analistul politic Ion Tăbârță.

El afirmă că, dacă în anii de început ai drumului către Europa, totul mergea bine, atunci când s-a pus problema unor reforme profunde, au contat interesele de grup, iar clasa politică moldovenească nu a dorit  sa aprofundeze modernizarea țării.

„Moldova a ratat o șansă extraordinară în ultimii zece ani, pe vremea când exista un mare deschidere  pentru Moldova și când sprijinul față de UE era foarte mare în rândul populației, iar acest eșec este cauzat de politicienii autohtoni „, a conchis președinta Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, într-un interviu  pentru Balkan Insight.

Autor: Mădălin Necșuțu

Share our work
Parteneriatul Estic, prioritate pentru președinția română a Consiliului UE

Parteneriatul Estic, prioritate pentru președinția română a Consiliului UE

UE, ingrijorata de evolutiile din statele Parteneriatului Estic

UE, ingrijorata de evolutiile din statele Parteneriatului Estic

Parteneriatul Estic reprezintă o prioritate pentru Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene şi există speranţa desfăşurării în cursul lunii aprilie a unei reuniuni ministeriale dedicate problemelor şi mai ales perspectivei pe care o va avea Parteneriatul Estic în următorii ani, a declarat ministrul de externe român, Teodor Meleşcanu, la Strasbourg, pentru ziarişti români, la Parlamentul European, relatează mass-media de la București. ”Sunt 10 ani de la crearea Parteneriatului Estic, sunt cinci ani de la încheierea a trei acorduri de asociere – cu Republica Moldova, cu Ucraina şi cu Georgia, ţări care fac parte din Parteneriatul Estic. Trebuie să oferim o perspectivă viitoare pentru toate ţările”, a spus Meleşcanu.

Priorități de politică externă

Potrivit acestuia, Parteneriatul Estic şi problema Balcanilor de Vest fac parte din nişte priorităţi bine stabilite ale politicii externe a Uniunii Europene, domeniu în care Preşedinţia română a Consiliului UE lucrează strâns cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini, existând dorinţa ca ţările membre ale Uniunii Europene să fie mult mai bine coordonate pe temele de acţiune externe. ”Suntem foarte ambiţioşi, dar în acelaşi timp suntem şi realişti. Şi înţelegem foarte bine că rolul nostru este acela de a facilita consensul între statele membre ale Uniunii Europene, şi nu de a ne promova doar interesele noastre ca ţară. Din acest punct de vedere am făcut un efort deosebit ca toţi miniştrii să participe la activităţile anterioare ale Preşedinţiei austriece astfel încât să poată prelua din mers dosarele pe care le au de rezolvat”, a explicat ministrul român.

Parteneriatul, dimensiune specifică

Parteneriatul Estic este o dimensiune estică specifică a politicii europene de vecinătate având obiectivul de a consolida asocierea politică şi integrarea economică a şase ţări partenere din Europa de Est şi Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
Tot în domeniul politicii externe a UE, şeful diplomaţiei române a menţionat şi colaborarea Uniunii Europene cu ONU pe probleme de pace, de dezvoltare şi de rezilienţă împotriva dezastrelor naturale, care va fi şi un ajutor pentru candidatura României din acest an pentru un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada 2020-2021.
Ministrul de externe Teodor Meleşcanu a făcut parte din delegaţia guvernamentală prezentă la Strasbourg unde premierul Viorica Dăncilă a prezentat în sesiunea plenară a legislativului european priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.

Instituțiile europene sprijină colaborarea cu statele Parteneriatului Estic

Instituțiile europene sprijină colaborarea cu statele Parteneriatului Estic

Teme arzătoare

Reforma Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi relaţiile comerciale ale Uniunii Europene cu SUA sunt „temele arzătoare” de care trebuie să se ocupe preşedinţia României a Consiliului UE în următoarele şase luni, care mai are ca prioritate, printre altele, şi valorificarea din punct de vedere comercial a Parteneriatului Estic, a declarat, la Bruxelles, ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Radu Ştefan Oprea. „Am prezentat în cadrul Comisiei INTA priorităţile pe care preşedinţia României le are în domeniul comerţului internaţional. Şi aici vorbim despre ‘Europa, actor global’ ca pilon principal în care ne înscriem şi noi ca priorităţi în domeniul comerţului exterior, vorbim despre modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului – este un subiect care devine extrem de important pentru că noi credem în comerţul bazat pe reguli şi nevoia de a avea un organ de apel care să fie valid şi care să poată aduce plus valoare în comerţul internaţional”, a declarat ministrul în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii români după prezentarea priorităţilor sectoriale ale preşedinţiei României a Consiliului UE în Comisia pentru comerţ internaţional (INTA) a Parlamentului European.

Comerțul, măsură a valorizării Parteneriatului

El a adăugat că o altă prioritate importantă este Curtea multilaterală de investiţii, precizând că România susţine „ideea şi nevoia de a avea judecători care să fie extrem de competenţi în acest domeniu”.
De asemenea, în contextul în care în acest an se împlinesc zece ani de Parteneriat Estic, ministrul a spus că trebuie stimulată „partea de comerţ în raport cu ţările care au deja încheiate acordurile cuprinzătoare de comerţ, cum sunt Republica Moldova, Ucraina sau Georgia”. „Comerţul poate să fie o măsură a valorizării acestui Parteneriat Estic şi atunci se află pe agenda noastră ca prioritate”, a subliniat ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat.

Teme arzătoare

O altă temă foarte importantă de discuţie se anunţă a fi şi relaţia dintre Europa şi Marea Britanie, „un alt element unde astăzi nu avem toate răspunsurile”.
„Întrebările ridicate de către colegii noştri au fost referitoare la acordurile care sunt în curs de perfectare, cum este cel cu Singapore, care va fi votat în PE, cum este cel cu Vietnam, care este pe agenda noastră de priorităţi şi ne dorim ca aceste acorduri să fie încheiate în cursul preşedinţiei României astfel încât să-şi urmeze parcursul procedural şi să fie ratificate şi de PE în cât mai scurt timp”, a mai afirmat Oprea.
„Este un subiect pe care comisia de specialitate din Parlamentul European şi-l doreşte şi au fost întrebări foarte precise referitoare la timp, la paşii de parcurs, şi cum vedem posibil acest lucru, ţinând cont şi de contextul în care ne aflăm astăzi, şi acela este dat o dată de Brexit, şi apoi de alegerile europarlamentare care vor avea loc la sfârşitul preşedinţiei noastre”, a adăugat el, insistând asupra necesităţii unei foarte bune coordonări cu comisia de specialitate a PE.

Negocieri dificile

În ceea ce priveşte dosarele dificile din domeniul comercial pe care le va avea de gestionat România, ministrul a desemnat relaţia comercială UE-SUA şi reforma OMC.
„Relaţia dintre Uniunea Europeană şi SUA este unul dintre acele dosare despre care se vorbeşte foarte mult în ultima vreme. Ştiţi că acum se discută două mandate şi în calitate de preşedinte al Consiliului astăzi (miercuri – n.r.) sunt în procesul în care sunt în discuţii cu toţi colegii mei miniştri ai comerţului din statele membre astfel încât să pot avea acel consens de care avem nevoie pentru a putea da mandat de negociere într-un timp cât mai scurt. Pe agenda noastră, la reuniunea informală care va avea loc în 21-22 februarie, la Bucureşti, este unul dintre subiectele importante”, a subliniat Oprea.
El a precizat că s-a întâlnit cu comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmstrom, pentru a discuta despre acest subiect. „L-am invitat la Bucureşti pe directorul general al OMC, Roberto Azevedo. De asemenea, preşedintele Comisiei INTA, dl (Bernd) Lange, este invitat să ia parte la cina informală pe care o vom avea la Bucureşti, pentru că eu cred că implicarea tuturor actorilor, a PE, a Comisiei, a Consiliului, este singura modalitate de a putea progresa foarte rapid în temele arzătoare pe care le avem astăzi şi care sunt reforma OMC şi relaţiile, negocierile dintre SUA şi UE”, a mai spus Radu Ştefan Oprea. (M.B.)

Share our work
România, pregătită pentru preluarea Preşedinţiei Consiliului UE

România, pregătită pentru preluarea Preşedinţiei Consiliului UE

Romania se pregateste diplomatic de preluarea Presedintiei Consiliului UE

Romania se pregateste diplomatic de preluarea Presedintiei Consiliului UE

Ministrul român al afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, i-a asigurat pe ambasadorii statelor membre UE la Bucureşti că România este pregătită de preluarea Preşedinţiei Consiliului UE, în cadrul unui dejun de lucru organizat de Ambasada Republicii Austria în România, în contextul exercitării Preşedinţiei austriece a Consiliului, se precizează într-un comunicat al MAE de la București, citat de KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, oficialul român a salutat obiectivele Preşedinţiei austriece a Consiliului UE şi a reiterat sprijinul României pentru eforturile depuse în atingerea priorităţilor stabilite de aceasta.

MAE, rol de coordonare

„A asigurat ambasadorii statelor membre UE la Bucureşti că România este pregătită de preluarea mandatului de Preşedinţie a Consiliului UE, menţionând rolul de coordonare al Ministerului Afacerilor Externe la nivel naţional în pregătirea exercitării acestei responsabilităţi. A evidenţiat buna cooperare cu actuala Preşedinţie austriacă a Consiliului UE în vederea asigurării unei bune tranziţii între Trioul de preşedinţii din care aceasta face parte şi cel care va fi inaugurat de România, de la 1 ianuarie 2019”, se arată în comunicat.

Priorități românești

Sursa citată menţionează că ministrul afacerilor externe a vorbit despre priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul UE, punând accentul asupra obiectivului asigurării unităţii la nivel european.
„Demnitarul român a subliniat importanţa Summitului informal de la Sibiu, din 9 mai 2019, pentru consolidarea proiectului european, pe baza unei coeziuni sporite şi a încrederii reînnoite a cetăţenilor în Uniunea Europeană. Ministrul Teodor Meleşcanu a accentuat în mod deosebit obiectivele circumscrise agendei externe a UE pe durata Preşedinţiei României la Consiliul UE, exprimând susţinere pentru consolidarea proiectului european, inclusiv din perspectiva asumării de către Uniunea Europeană a unui rol proeminent pe scena globală. A reafirmat faptul că România va sprijini Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate în urmărirea obiectivelor Strategiei Globale a UE”, informează MAE.

Parteneriatul Estic, angajament european

Meleşcanu a reiterat angajamentul României pentru avansarea politicii de extindere, evidenţiind, în acelaşi timp, necesitatea menţinerii angajamentului european faţă de Parteneriatul Estic. „A subliniat, în context, necesitatea dezvoltării relaţiilor cu partenerii estici care au încheiat Acorduri de asociere cu Uniunea Europeană – Republica Moldova, Georgia, Ucraina”, conform comunicatului.
De asemenea, ministrul afacerilor externe a menţionat interesul viitoarei Preşedinţii române a Consiliului pentru o implicare sporită a UE în regiunea Mării Negre, precum şi pentru dezvoltarea relaţiei UE-Asia Centrală.
Ministrul de externe a subliniat, totodată, interesul României, ca viitoare Preşedinţie a Consiliului, în direcţia dezvoltării relaţiei transatlantice, a cooperării UE-NATO, precum şi a susţinerii multilateralismului şi a cooperării cu Organizaţia Naţiunilor Unite”, se mai menţionează în comunicat. (N.G.)

Share our work
Albania și Macedonia, pas decisiv pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE. Chișinăul, repetent la examenele blocului comunitar. 15 octombrie, data Summitul-ui UE și al Parteneriatului Estic

Albania și Macedonia, pas decisiv pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE. Chișinăul, repetent la examenele blocului comunitar. 15 octombrie, data Summitul-ui UE și al Parteneriatului Estic

Ucraina visează la integrarea în Uniunea Europeană

Ucraina visează la integrarea în Uniunea Europeană

Uniunea Europeană a lansat marţi procedura de evaluare a pregătirii Macedoniei şi Albaniei pentru începerea, în iunie 2019, a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, relatează Reuters, citată de agenția KARADENIZ PRESS. În luna iunie, statele membre ale blocului comunitar au decis să amâne cu cel puţin un an o decizie privind începerea negocierilor de aderare cu Macedonia şi Albania, după ce Franţa şi Olanda au cerut reforme mai solide şi mai eficiente pentru combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei.

Felicitări europene

Comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, a declarat marţi la Skopje că este bucuros ”să anunţe astăzi lansarea oficială a procesului de screening cu Macedonia”.

Hahn a explicat că le va permite Macedoniei şi Albaniei să se familiarizeze cu normele juridice ale UE în vederea pregătirii pentru a se conforma cu acestea, în special cu capitolele privind statul de drept. ”Acest lucru arată angajamentul nostru foarte solid de a vă însoţi în eforturile pentru reformă şi de a transforma în realitate perspectiva dumneavoastră de integrare în Uniunea Europeană”, a spus Johannes Hahn, care a promis că ”uşa UE va fi deschisă”.

Comisarul european a felicitat Macedonia pentru primirea invitaţiei de a deveni membră a NATO, după ce şi-a soluţionat disputa asupra denumirii sale cu Grecia, ceea ce în opinia sa reprezintă o contribuţie importantă la pacea şi la stabilitatea în Europa.

Macedonia de Nord, compromis balcanic

Luna trecută, autorităţile de la Skopje şi Atena au pus capăt diferendului ce data de decenii în legătură cu vecinul nordic al Greciei, denumirea acceptată de ambele părţi fiind ‘Republica Macedonia de Nord’. Această soluţionare a determinat Grecia să renunţe la opoziţia faţă de aderarea Macedoniei la NATO.

Pentru ca Macedonia să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice, este nevoie ca ţara să aprobe acordul cu Grecia într-un referendum şi să-şi schimbe numele din punct de vedere constituţional. Numai după aceea parlamentul grec va ratifica acordul şi aderarea Macedoniei la NATO.

Începând din 1991, când Macedonia a devenit suverană în urma dezmembrării fostei Iugoslavii, Atena a acuzat-o de tentativă de însuşire a moştenirii elene a provinciei greceşti omonime şi chiar de aspiraţii teritoriale faţă de Grecia.

Recent, demersurile macedonene au stârnit furia Moscovei, care se opune vehement aderării fostei țări balcanice la blocul militar (https://karadeniz-press.ro/macedonia-obiectiv-strategic-al-summit-ului-nato-stoltenberg-absolut-convins-de-capacitatea-europei-si-a-sua-de-a-ramane-unite-in-timpul-summitului-dughin-guru-geopolitic-al-lui/)

Summit strategic

Următorul summit al Uniunii Europene (UE) și al țărilor din cadrul programului UE „Parteneriatul Estic” (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Moldova, Ucraina, Georgia) va avea loc pe 15 octombrie. Anunțul a fost făcut de către șefa diplomației europene, Federica Mogherini, la o conferință de presă care a avut loc după întâlnirea Consiliului UE de la Bruxelles, informează mass-media europeană. „Pe 15 octombrie se va desfășura summitul cu toate cele șase țări ale Parteneriatului Estic”, a spus oficialul european.

„Parteneriatul estic” este un program multilateral lansat în 2009 care vizează dezvoltarea cooperării regionale cu șase foste republici sovietice – Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.

Summit-urile se desfășoară o dată la doi ani. Cel mai dramatic a fost cel de-al treilea summit din 2013, de la Vilnius, la care președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a refuzat să semneze Acordul de Asociere cu UE, ceea ce a dus la schimbarea puterii de la Kiev în 2014. Cel de-al patrulea summit al acestui program – la Riga, în 2015 – a fost, de asemenea, extrem de tensionat, deoarece s-a desfășurat în mijlocul crizei dintre Rusia și Occident. (N.G.)

Share our work
Republica Moldova: Disputele interne dintre PD și societatea civilă, mutate în UE

Republica Moldova: Disputele interne dintre PD și societatea civilă, mutate în UE

Dispute aprinse la Tallinn, în cadrul Adunării anuale a forumului societății civile din cadrul Parteneriatului Estic, între deputatul democrat și co-președintele Adunării Parlamentare „Euronest”, Marian Lupu și reprezentanții societății civile din Republica Moldova, primul acuzând cealaltă tabără de implicare politică. „Sunteți un element important al unei societăți democratice. Un important element al sistemului de echilibru al puterilor în stat (check and balances -n.r.), dar nu trebuie să existe niciodată afilieră politică . Nu vă afiliați cu niciun partid politic. Odată ce se va întâmpla nu veți mai reprezenta (cetățenii -n.r.), apoi nu veți mai fi acel important element pentru democrație”, a declarat Marian Lupu, transmite EvZ Moldova.

Delegația R. Moldova, la acest eveniment de la Tallinn, este formată din peste 10-15 reprezentanți ai societății civile și think tank-uri din Republica Moldova.

La acest subiect, directorul Transparency International din R. Moldova, Lilia Carasiuc, a comentat că Guvernul R. Moldova nu a invitat la discuții decât ONG-urile convenabile și că multe dintre acestea au fost doar cele care nu critică guvernarea.

De altfel, ea a criticat faptul că Guvernul a precizat anterior că va finanța ONG-urile care să monitorizeze activitatea guvernului,  ceea ce practic le transformă nu în ONG-uri, ci în instrumente utile, deoarece vor fi legate ombilical de finanțarea de la Guvernul. În opinia sa, la discuțiile societății civile cu puterea, au fost invitate numai ONG-uri care nu critică activitatea guvernului.

Anterior, Lupu amintise că mai multe ONG-uri au protestat la Chișinău alături de partidele extraparlamentare și că astfel și-au politizat activitatea.  Lupu a replicat a invitat ONG-urile să protesteze,dar să nu se ameste în politică. „Ori este politician, ori ești activist”, a întrebat Lupu.

Marian Lupu a fost contrazis de Jeff Lovitt, președintele asocieției „Noua Diplomație” din Cehia, care a declarat că reprezentanți ai societății civile pot merge apoi spre zona politică pentru a profita de „ferestre de oportunitate” și de a schimba anumite probleme în țările lor.

Lovitt a oferit exemplul Georgiei pentru acest lucru spunând că această colaborare dintre societatea civilă și guverne oferă expertiză care ar trebui folosită în administrație.

Lupu a replicat că a parte dintre membrii delegației R. Moldova sunt foști oficiali în Guvernul R. Moldova și că cele două planuri nu trebuie să se suprapună. „Există o linie roșie care nu trebuie trecută”, a precizat el.

Lovitt a revenit și a spus că un fost oficial poate face parte apoi din rândurile societății civile și că este normal ca societatea civilă să lucreze îndeaproape cu partidele de opoziție, mai ales în Belarus și Azerbaidjan, dar a fost de acord cu o abordare non-partizană politic a ONG-urilor.

Share our work