de Isac Mihai | iul. 7, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri, UE
UE promite 600 de milioane de Euro
Parlamentul European va trimite o delegaţie de observatori la alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova, care vor avea loc duminică, 11 iulie, arată servicul de presă al forului european.
Conferinţa preşedinţilor (formată din preşedintele PE şi liderii grupurilor europarlamentare) a decis la 1 iulie să autorizeze o delegaţie de observare a alegerilor din Republica Moldova. Delegaţia va fi formată din membri ai Parlamentului European şi va monitoriza desfăşurarea procesului electoral.
Delegația multipartinică
Din delegaţie, care va fi condusă de eurodeputatul David McAllister (grupul Partidului Popular European, PPE), vor mai face parte Siegfried Mureşan (grupul PPE), Andreas Schieder (grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, S&D), Juozas Olekas (grupul S&D), Viola von Cramon-Taubadel (grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană) şi Cristian Terheş (grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni).
Delegaţia va evalua dacă alegerile din 11 iulie din Republica Moldova se desfăşoară în conformitate cu legile naţionale şi angajamentele internaţionale ale ţării. Activitatea ei va fi ghidată de standarde şi criterii internaţionale, aşa cum sunt definite de Oficiul pentru drepturile omului şi instituţii democratice (ODIHR) al OSCE.
Prima misiune post pandemie
Aceasta este prima misiune de observare a alegerilor trimisă de PE după izbucnirea pandemiei de COVID-19.
În ziua alegerilor, eurodeputaţii vor monitoriza procedurile electorale la Chişinău şi în alte localităţi din Republica Moldova. Ei vor vizita secţii de votare, vor asista la procesul de votare şi vor asista la deschiderea urnelor de vot şi numărarea voturilor.
Delegaţia PE va organiza o conferinţă de presă în după-amiaza zilei de 12 iulie şi, alături de alţi observatori internaţionali, îşi va prezenta concluziile preliminare asupra procesului electoral. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 29, 2020 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, UE
UE trebuie să își relanseze relațiile bilaterale cu Ierusalimul
Uniunea Europeană (UE) trebuie să renunţe la politica unilaterală axată împotriva Israelului şi trebuie să pună accentul pe parteneriat, a declarat joi ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, în marja reuniunii miniştrilor de externe ai statelor membre UE, relatează mass-media maghiară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Înaltul oficial maghiar a dat o declaraţie mass-media în pauza întâlnirii informale la care participat şi şeful diplomaţiei israeliene, Gabi Ashkenazi, punând în evidenţă cele trei sarcini majore ale UE în domeniul relaţiilor cu Israelul. Reuniunea de la Berlin este considerată importantă pentru depășirea actualei crize care afectează UE.
În primul rând, UE ar trebui să facă eforturi în direcţia unei colaborări între parteneri, în loc să ducă o politică anti-Israel şi în locul “blamărilor şi criticilor continue”, bazate pe opinii unilaterale.
În al doilea rând ar trebui convocat de urgenţă Consiliul de Asociere UE-Israel, structură care nu s-a mai reunit de peste 8 ani.
În al treilea rând, “decizia cea mai importantă, probabil, este ca UE să renunţe fără întârziere la sprijinirea financiară a ONG-urilor care periclitează securitatea internă a Israelului” a mai declarat Péter Szijjártó.
Reamintim că relațiile dintre UE și Israel s-au răcit în ultimii ani pe fondul disensiunilor privind modul de rezolvare a conflictului din regiune. Recent, peste o mie de reprezentanți în parlamentele naționale ale statelor membre UE ori în Parlamentul European au semnat o scrisoare în care au condamnat anumite prevederi din planul de pace propus de administrația Trump. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 19, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri, UE
SUA avertizează UE
Secretarul de stat al SUA Mike Pompeo i-a avertizat pe liderii europeni în privința riscurilor unei ”dependenţe” de China a blocului comunitar, care ameninţă, potrivit lui, democraţiile occidentale, relatează mass-media occidentală, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. “Partidul Comunist Chinez doreşte să vă forţeze să alegeţi” între Statele Unite şi China, a avertizat el, într-o videoconferinţă, la summitul privind democraţia de la Copenhaga.
”Nu se poate urma această alternativă fără a nega cine suntem. Democraţiile care depind de regimuri autoritare nu-şi merită numele ”, a spus el. “Sper să aud mai multe declaraţii publice din partea Europei despre provocarea chineză”, a adăugat secretarul de stat american într-unul dintre cele mai dure discursuri rostite până în prezent la adresa regimului de la Beijing.
”Trebuie să vorbim clar. Mai presus de toate, trebuie să acţionăm într-o manieră decisivă pentru a nu lăsa loc niciunei confuzii în alegerea dintre tiranie şi libertate”, a insistat Mike Pompeo, la două zile după întâlnirea cu înaltul oficial chinez Yang Jiechi în Hawaii.
Rezoluția PE
Parlamentul European (PE) a condamnat legea cu privire la securitatea în Hong Kong adoptată de China şi a cerut UE să prevadă sancţiuni împotriva liderilor chinezi, potrivit unei rezoluţii adoptate înaintea unui summit între Uniunea Europeană şi China.
Europenii şi chinezii organizează luni un summit prin video conferinţă pentru a încerca să aplaneze numeroasele lor divergenţe şi a pregăti o reuniune extraordinară a liderilor lor.
“Impunerea unilaterală a legii cu privire la securitatea naţională de către Beijing la Hong Kong este o atingerea globală adusă autonomiei, statului de drept şi libertăţilor fundamentale ale oraşului”, au afirmat deputaţii în această rezoluţie adoptată cu o largă majoritate de 565 de voturi pentru, 34 contra şi 62 de abţineri.
UE şi statele membre trebuie “să aibă în vedere, dacă noua lege este aplicată, să aducă acest dosar în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie”, potrivit documentului.
Parlamentarii preconizează, de asemenea, să adopte “sancţiuni împotriva liderilor responsabili de represiunea de la Hong Kong şi de grave încălcări ale drepturilor omului”. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 30, 2020 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE
Uniunea Europeană vrea implementarea unor reforme reale în Republica Moldova
Șeful delegației Parlamentului European la Comitetul de Asociere UE-Moldova, Siegfried Mureșan, este convins că ajutorul Uniunii Europene și ajutorul Federației Ruse pentru R. Moldova merg în direcții diametral opuse, relatează mass-media de la Chișinău preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este mai clar ca niciodată că ajutorul din partea Uniunii Europene este într-o antiteză cu cel oferit de Federația Rusă. Guvernul R. Moldova ar trebui să susțină parteneriate în beneficiul cetățenilor săi, nu parteneriate bune doar pentru Federația Rusă și pentru prietenii săi de la Chișinău”, precizează oficialul.
Sprijin masiv
Astfel, Siegfried Mureșan a enumerat plusurile asistenței oferite de UE și minusurile celei venite din Federația Rusă. „UE ajută tot mai mult, tot mai rapid și tot mai simplu R. Moldova de la declanșarea epidemiei de COVID-19. În plus față de sprijinul pe care îl oferim permanent cetățenilor R. Moldova, UE a pus la dispoziția R. Moldova fonduri europene nerambursabile în valoare de 87 de milioane de euro pentru nevoile urgente din R. Moldova în această perioadă de criză. De asemenea, Comisia Europeană a propus o asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro în condiții avantajoase, cu scopul de a atenua efectele crizei COVID-19 asupra economiei țării”, spune Mureșan, citat de mass-media.
UE vs. Kremlin
În același timp, europarlamentarul afirmă că ajutorul promis de Federația Rusă „este tot mai mic, tot mai neclar, impune condiții tot mai grele și împovărează tot mai mult cetățenii R. Moldova”. „Împrumutul dinspre Federația Rusă, care inițial însuma 500 de milioane de euro, acum s-a topit și se mai discută doar de 200 de milioane de euro. Acest presupus împrumut impune condiții care arată că obiectivul Federației Ruse nu este să ajute cetățenii R. Moldova, ci să crească dependența Moldovei de Kremlin. Spre exemplu, faptul că acordul prevede că datoriile private ale companiilor moldovenești către băncile rusești pot fi transformate în datorii de stat arată că nu avem o imagine clară cu privire la cât se îndatorează R. Moldova în fața Rusiei prin acest acord și cât trebuie să dea înapoi”, punctează sursa citată.
Populația Republicii Moldova, victime ale clasei politice de la Chișinău
În același context, condițiile impuse de UE pentru acordarea de asistență macrofinanciară Guvernului R. Moldova prevăd reforme în domeniul justiției, în prevenirea și combaterea spălării banilor și reforme ce vor contribui la consolidarea sectorului financiar al republicii.
„Sunt reforme care garantează că beneficiarii ajutorului macrofinanciar vor fi cetățenii R. Moldova, nu clasa politică. Federația Rusă, pe de altă parte, oferă un credit cu condiții ce nu avantajează cetățenii țării, ci îi afectează și îi împovărează cu noi datorii. Securitatea economică a țării va avea de suferit, iar cetățenii vor fi cei pe umerii cărora se vor achita aceste datorii private”, a conchis acesta.
De menționat că Parlamentul R. Moldova a ratificat săptămâna trecută Acordul de împrumut cu Federația Rusă, însă acesta a fost suspendat de Curtea Constituțională. Înalta Curte urmează să ia o decizie în privința constituționalității acestui document pe 7 mai. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 27, 2020 | Balcani, Știri, UE
Oficialii europeni analizează posibilitățile de sprijinire a sectorului turistic din statele membre
Directorul Comisiei Europene pentru Turism (ETC), Eduardo Santander, susţine că sectorul turismului din Europa are nevoie de 375 miliarde de euro pentru a se redresa de pe urma crizei generate de pandemia de coronavirus (COVID-19) şi a-şi relua operaţiunile, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. „Uniunea Europeană estimează că sunt necesari aproximativ 255 de miliarde de euro pentru a ajuta statele membre să redreseze industria şi aproximativ 120 de miliarde de euro pentru investiţii suplimentare, pentru a-i ajuta pe operatori şi antreprenori să-şi reia operaţiunile”, a declarat Eduardo Santander, într-un interviu acordat duminică agenţiei portugheze de presă Lusa.
Șomaj masiv
În timp ce sectorul turismului din Europa stagnează, din cauza restricţiilor impuse de statele membre pentru a ţine sub control pandemia, inclusiv limitarea călătoriilor între ţări, „turismul a trecut de la 100% la zero” şi astăzi „este redus practic la 10% din ce era”, ţinând cont de pierderile totale, a explicat oficialul ETC. „Totul este în mod egal afectat, deoarece întregul lanţ valoric din turism este interconectat. De la vasele de croazieră, la alţi operatori, şi în special companiile aeriene, toată lumea înregistrează pierderi masive, cu scăderi de la 45% pentru operatorii aerieni la 70% pentru hoteluri şi restaurante”, a explicat Santander.
Acesta a estimat că actuala criză „este reflectată în nivelul ridicat al şomajului în sectorul turismului din Europa, „fiind în pericol zece milioane de locuri de muncă pe continent dacă situaţia continuă în următoarele luni”.
Cele mai afectate vor fi ţările unde turismul are un aport ridicat în PIB, precum Grecia, Portugalia, Spania şi Italia, a avertizat directorul Comisiei Europene pentru Turism.
România este membră din anul 1998 în Comisia Europeană pentru Turism (ETC) – organism nonprofit care reuneşte organizaţiile naţionale de turism din Europa.
Plan Marshall pentru turism
Turismul european este foarte afectat de criza Covid19, semnalul de alarmă fiind tras de Comisia Europeană împreună cu Parlamentul European, relatează RFI. Comisarul pieței interne Thierry Breton le-a vorbit în 21 aprilie deputaților europeni despre necesitatea unui „plan Marshall” pentru acest sector aflat în criză.
Turismul european reprezintă 10% din PIB al UE, spune Thierry Breton, iar relansarea sa va trece prin acumularea de datorii pe care statele vor fi nevoite să le facă.
Si pentru că aproape toate statele europene vor fi nevoite să facă apel la împrumuturi, toate vor trebui să aibă un acces egal la piața de credit și dobânzi egale, mai considera sursa citată.
Iată un prim pas catre o mutualizare a datoriilor, cerută fără succes deja de Italia și repusă pe masă de comisarul pieței interne Thierry Breton, dar și de colegul său comisar al industriei, italianul Paolo Gentiloni.
Grecia mizează pe relansarea turismului
Dezastru economic
Organizația Mondială a Turismului prevede o scădere a activității în domeniu în 2020 până la o treime din activitatea înregistrată în 2019, fie între 40 și 60 de miliarde de euro pierdere pentru fiecare stat european și câteva milioane de locuri de muncă în pericol la nivelul întregii UE.
Serviciile Comisiei Europene sunt pe cale să analizeze impactul crizei Covid19 pentru fiecare sector în parte, iar pentru turism sau mai ales pentru turism, Thierry Breton cere un plan de tip plan Marshall.
Deputații europeni, reuniți prin videoconferință cu Thierry Breton, sunt de acord cu această abordare.
Fiecare grup politic european își revendică însă acum meritul de a fi atras atenția privind necesitatea unui ajutor financiar robust (vorbim de peste un trilion de euro) pentru acest sector. Urgența este subliniată, dar pentru moment doar Comisia Europeană și mai precis Thierry Breton trebuie să aducă idei concrete pentru a găsi acești bani.
Iar în timp ce țări ca Franța, Italia, Spania și Grecia, care au destinații turistice tradiționale, așteaptă o salvare de la UE, Belgia își invită cetățenii să rămână acasă pentru vacanțele de vară.
„Si dacă ați redescoperi Belgia?”: iată mesajul lansat pe rețelele sociale de Oficiul Belgian de Turism care propune pentru perioada de după izolare, vizite și diferite activități estivale în Flandra sau în Valonia în locuri aproape necunoscute, dar pitorești. (N.G.)
