Parlamentarii români merg la Kiev în problema închiderii școlilor românești

Parlamentarii români merg la Kiev în problema închiderii școlilor românești

Vot în Parlamentul de la București

O delegație formată din parlamentarii români vor merge în curând la Kiev pentru a discuta cu atoritățile ucrainene despre închiderea școlilor cu predare în limba română și dreptul românilor la cultură și educație în limba maternă. Totodată, Parlamentul de la București a adoptat, miercuri, o declaraţie prin care solicită autorităţilor de la Kiev rezolvarea rapidă a situaţiei privind noua lege a educaţiei. Legea de la Kiev, ce se vrea una de reformă, limitează dreptul la învăţare în limba maternă pentru 400.000 de etnici români din Ucraina.

„Parlamentul atrage atenţia că protecţia la standarde europene a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în particular a minorităţii române din Ucraina, care numără peste 400.000 de persoane, este un fundament al construcţiei democratice în spiritul valorilor europene îmbrăţişate de poporul ucrainean, fără de care nu este posibil, între altele, avansul către obiectivul de aderare la UE, fixat de autorităţile ucrainene”, se mai arată în declaraţie.

Ambasadorul Ucrainei la București a declarat la postul public de televiziune din România că îngrijorările minorităților nu se justifică și că nimeni nu ar trebui să intre în panică. Totuși, acesta a precizat că autoritățile de la Kiev sunt dispuse la dialog. Președintele Poroșenko este așteptat să promulge legea care desființează treptat învățământul în limba minorităților.

Legea adoptată recent de deputaţii de la Kiev prevede ca, până în 2020, toate şcolile în care copiii studiază în altă limbă decât ucraineana să fie închise. De anul viitor, toţi elevii claselor gimnaziale, adică începând cu cei din clasa a cincea, vor fi obligaţi să înveţe doar în limba de stat. Şcolarii din clasele primare mai au un termen de graţie de trei ani, după care vor fi puşi în aceeaşi situaţie. Legea a ridicat multe critici și din partea Ungariei sau Bulgariei, și nu în ultimul rând a Rusiei a cărei minoritate este vizată mai precis de această lege din cadrul reformei educației.

Share our work
Parlamentul de la Chișinău a adoptat o declarație prin care cere retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova

Parlamentul de la Chișinău a adoptat o declarație prin care cere retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova

 

Trupele de „pacificatori” ruși din Transnistria

Parlamentul de la Chișinău a aprobat, vineri, cu 61 de voturi Declarația privind retragerea trupelor militare ale Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Documentul a avut semnăturile PD, PLDM, PL și PPEM. Cei de la PCRM au lipsit, în timp ce socialiștii proruși au părăsit sala de plen. Parlamentarii PSRM au contestat, menționând că decizia în cauză va afecta relațiile cu Federația Rusă și cu regiunea transnistreană, fiind „o provocare geopolitică”.

„Întărirea prezenței trupelor străine pe teritoriul Republicii Moldova constituie o încălcare a prevederilor constituționale, în special ce țin de independența, suveranitatea și neutralitatea statului, dar și o încălcare a dreptului internațional, se spune în Declarație. Parlamentul consideră că menținerea trupelor și a unui volum mare de muniții și arme militare reprezintă o amenințare constantă la adresa stabilității regionale. Ca urmare, invită mediatorii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean să inițieze discuții politice privind transformarea actualului mecanism de menținere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internațional. Legislativul face apel către Federația Rusă să finalizeze procesul de retragere a munițiilor și armamentului militar de pe teritoriul Moldovei în conformitate cu principiile dreptului internațional.

25 de ani de la reglementarea conflictului de pe Nistru

De asemenea, cere Guvernului și președintelui țării să promoveze prin orice mijloace adoptarea unei rezoluții de către Adunarea Generală a ONU de retragere a forțelor militare ilegale de pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit președintelui fracțiunii parlamentare a PDM, Marian Lupu, acest proiect ”nicidecum nu vine să incite spiritele și nu este o provocare”. ”Astăzi se împlinesc 25 de ani de la semnarea Acordului privind principiile reglementării pașnice și a conflictului armat din regiunea transnistreană și, de altfel, a fost pus baza juridică pentru încetarea acțiunilor armate și sângeroase. Respectiv, este un apel, o declarație, o luare de atitudine politică. Atrag atenția, nu este lege… Dacă vă uitați cu multă atenție pe textul acestui proiect de declarație, o să vedeți că el subliniază caracterul independent, suveran al statului Republica Moldova și caracterul său de neutralitate”, a declarat el.

Parlamentarii proruși, iritați

La rândul lor, socialiștii proruși au condamnat acțiunea. „Acest proiect este o provocare împotriva încercărilor de a remedia situația și relațiile cu Transnistria, întreprinse de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Este absolut inoportun și considerăm că acest proiect nu trebuie inclus pe ordinea de zi. În cazul în care veți insista, fracțiunea PSRM în semn de protest va părăsi sala”, a declarat socialistul Vlad Bătrâncea.

Share our work
R. Moldova va avea ca nou sistem votul mixt, PPE cere suspendarea ajutoarelor financiare europene

R. Moldova va avea ca nou sistem votul mixt, PPE cere suspendarea ajutoarelor financiare europene

Parlamentarii de la Chișinău au votat, joi dimineață, în cea de-a doua lectură, proiectul de lege ce prevede schimbarea actualului sistem de vot proporțional cu unul mixt, în varianta agreată de PD și PSRM. Cele două formațiuni au mai avut sprijinul și fracțiunii PPEM, condusă de facto de fostul premier proeuropean, Iurie Leancă. Totul s-a făcut în ciuda avertismentelor repetate de la Bruxelles ca sistemul de vot să nu fie schimbat, ca urmare a avizului recent dat în acest sens de către Comisia de la Veneția. Astfel, 74 de parlamentari au votat pentru acestă schimbare.

Ca urmare a ignorării avizului Comisiei de la Veneția și continuarea procedurilor de schimbare a sistemului de vot, cea mai mare și influentă familie politică la nivel european PPE, a cerut joi suspendarea finanțărilor pentru R. Moldova. „Având în vedere situația creată și ignorarea completă de către PD și PSRM a recomandărilor Comisiei de la Veneția, precum și a celor venite din partea Uniunii Europene, PPE cere Comisiei Europene să stopeze toate finanțările pentru Republica Moldova, precum și revizuirea Acordului de Asociere RM-UE”, a declarat astăzi liderul PPE, Joseph Daul.

Democrația în pericol

El a mai adăugat că ce s-a întâmplat astăzi în Parlamentul de la Chișinău nu are nicio legătură cu democrația și întărirea statului de drept, ci mai degrabă cu consolidarea puterii în mâinilor anumitor politicieni. „Este rușinos că Parlamentul Republicii Moldova a ales astăzi pentru cetățenii săi autoritarismul în locul democrației, corupția în locul transparenței și haosul în locul statului de drept. Este extrem de regretabil faptul că 74 de membri ai Parlamentului au ales să consolideze autocrația Partidului Democrat și cel Socialist în frunte cu liderul acestora Plahotniuc, în loc de a apăra interesele cetățenilor”, a completat Daul. De altfel, UE a declarat în premieră, prin oficialii săi, că ajutoarele financiare, în speță acele 100 de milioane de euro drept asistență macrofinanciară, vor fi condiționate și politic. Puterea de la Chișinău a decis să ignore aceste avertismente și a luat decizia schimbării sistemului de vot, fapt ce va atrage urmări din partea Bruxellesului.

Dodon promulgă pe repede-înainte

Președintele Igor Dodon a promulgat și el rapid legea, la numai patru ore de la votare. „Câteva clipe în urmă am promulgat Legea cu privire la trecerea la sistemul electoral mixt. Felicit toți cetățenii Republicii Moldova cu această ocazie. Consider că începe o nouă filă în istoria modernă a Republicii Moldova.Vom munci în continuare pentru atingerea tuturor obiectivelor anunțate. Moldova are viitor!”, a scris Dodon pe pagina de Facebook, cel care în trecut bloca orice inițiativă venită din Parlament.

Întrebat de jurnaliști când ar putea fi promulgat documentul, președintele Parlamentului Andrian Candu a declarat că este de părerea că documentul ar putea fi semnat de președinte abia peste câteva zile, deoarece redactarea documentului durează ceva timp de obicei. Nu și de data aceasta, promulgarea fiind cea mai rapidă de la instalarea lui Dodon în fruntea țării.

Share our work
România și Republica Moldova vor relua cooperarea în domeniul militar

România și Republica Moldova vor relua cooperarea în domeniul militar

Parlamentul de la Chișinău a revocat, vineri, un Protocol de amendare a Acordului dintre Guvernele României și Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar. Documentul votat anterior de Parlament a fost respins de președintele Igor Dodon. Protocolul semnat la 1 decembrie 2016 la București prevede câteva modificări tehnice ale Acordului interguvernamental din domeniul militar, inclusiv o prevedere expresă conform căreia în cazul exercițiilor militare comune țara gazdă va asigura, în mod gratuit, hrana personalului părții aflate în vizită.

Igor Dodon a refuzat să promulge proiectul, motivând că Acordul privind cooperarea în domeniul militar este anticonstituțional deoarece ar încalcă statutul de neutralitate a Republicii Moldova. De altfel, Dodon a respins deja în câteva cazuri participarea militarilor moldoveni la exerciții militare multinaționale în România. Poziția sa a fost susținută și de deputatul socialist Ghenadi Mitriuc, vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Totuși, în opinia președintelui Comisiei, Roman Boțan, de fapt Rusia este țara care încalcă statutul de neutralitate a Republicii Moldova.

Republica Moldova și România au încheiat Acordul privind cooperarea în domeniul militar la 20 aprilie 2012. Acesta prevede inclusiv posibilitatea organizării unor exerciții militare comune între cele două armate.

Share our work
Ankara. Parlamentul ar putea aproba joi operatiuni militare in Siria

Ankara. Parlamentul ar putea aproba joi operatiuni militare in Siria

Guvernul de la Ankara va solicita joi parlamentului turc undă verde pentru a desfăşura operaţiuni militare de partea siriană a frontierei dintre cele două ţări.
Anunţul acestei decizii a intervenit după o reuniune guvernamentală condusă de premierul Recep Tayyip Erdogan. Constituţia turcă prevede că orice operaţiune militară în afara graniţelor trebuie aprobată în prealabil de parlamentul de la Ankara, scrie presa turcă.
Turcia a bombardat miercuri ţinte din Siria ca ripostă la tirurile cu obuze dinspre teritoriul sirian, soldate cu moartea a cinci persoane într-o localitate turcă de frontieră, incident de care ONU şi aliaţii Ankarei consideră că Damascul se face vinovat. Brusca escaladare a tensiunii dintre cei doi vecini a debutat miercuri după-amiază, când mai multe obuze au lovit localitatea Akçakale, situată chiar în faţa postului sirian de frontieră Tall al-Abyad, recent teatru de luptă între forţele fidele preşedintelui sirian Bashar al-Assad şi rebelii din cadrul Armatei Siriene Libere. Câteva ore mai târziu, la finalul unei reuniunii cu cei mai apropiaţi consilieri, şeful cabinetului de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat că armata turcă a bombardat ca represalii mai multe ţinte, pe care nu le-a identificat, situate pe teritoriul sirian.
Potrivit unui comunicat al Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), „mai mulţi soldaţi sirieni” au fost ucişi în noaptea de miercuri spre joi în bombardamentele lansate de armata turcă, acestea vizând o poziţie a armatei siriene din regiunea Rasm al-Ghazal, în apropiere de Tall al-Abyad.

Share our work