de Razvan Iorga | oct. 31, 2019 | Analize, Federatia Rusa, R. Moldova, România, UE
Coaliția la putere la Chișinău a început să analizeze legalitatea mai multor afaceri cu active ale statului. Procesul nu este însă deloc ușor. Totul a început oficial pe 18 iunie, cînd coaliția de guvernămînt condusă de premierul Maia Sandu a decis înființarea unei comisii parlamentare de anchetă, care să analizeze legalitatea privatizărilor din ultimii șase ani, se arată într-un articol publicat de Balkan Insight, preluat de EvZ Moldova.
Pe lista contractelor ce urmează să fie analizate se află contractul de concesionare a aeroportului din Chișinău sau privatizarea transportatorului aerian de stat Air Moldova.
”Există un puternic sentiment de frustrare [în R. Moldova – n.r.] legat de modul în care s-au făcut privatizările și concesionările”, spune analistul economic Veaceslav Ioniță. „Presiunea publică pentru lămurirea acestor probleme este mare, iar guvernul trebuie să facă ceva”, a adăugat expertul.
La rândul său, deputatul Igor Munteanu, cel care conduce comisia parlamentară pentru Economie, buget și finanțe crede că ancheta „trebuie să stabilească legalitatea procedurilor și a deciziilor care au fost luat în ce privește o serie de privatizări importante, ce au avut loc între 2013-2019”.
Dacă se găsește ceva ilegal, „vor trebui luate măsuri urgente, de către guvern sau alte instituții abilitate, pentru restituirea proprietăților care ar fi fost transferate ilegal către companii private”, spune Munteanu.
Privatizări dubioase: concesionarea aeroportului din Chișinău
Aeroportul a fost concesionat în septembrie 2013, pe o perioadă de 49 de ani, firmei Avia Invest, despre care s-a aflat mai târziu că este proprietatea controversatului politician și om de afaceri Ilan Shor.
Acesta a fost condamnat în iunie 2017, în primă instanță, pentru implicarea sa în așa numitul „furt al secolului”, respectiv dispariția a circa 1 miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc. Shor a făcut apel la această decizie dar, la scurt timp după schimbarea de guvern din iunie 2019, a fugit din țară.
Comisia parlamentară de anchetă pentru analiza modului în care s-au efectuat privatizările a sesizat în august Centrul Național Anticorupție și Procuratura. La doar câteva zile după aceea, Shor vindea Avia Invest către NR Investments Lts, o companie înregistrată în Scoția și patronată de miliardarul britanic Nathaniel Rothschild. Procurorii au pus sechestru pe acțiunile și bunuri ale Avia Invest.
Afacerea Air Moldova
Anul trecut, Air Moldova a fost vîndută către Civil Aviation Group SRL, a companie înființată cu doar o lună înainte de achiziție. Firma românească Blue Air a deținut 49 la sută din acțiuni în Civil Aviation Group, asta până pe 16 octombrie, când și-a vândut participația către omul de afaceri leton Dzintars Pomers. Alți doi cetățeni din Republica Moldova, Ianovici Andrei și Melnik Serghei, dețin 51% din companie, respectiv 25,5% fiecare.
Actualul guvern spune că la investitorii nu și-au respectat obligațiile asumate și de aceea contractul de privatizare ar trebui anulat. Air Moldova a fost vîndută pe un preț de 1,2 miliarde lei moldovenești (circa 60 milioane euro), dar numai 50 milioane lei au intrat în visteria statutului. Restul sumei era reprezentat de datorii, pe care cumpărătorul nu le-a achitat.
Totodată, Agenţia pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale (ARBI) a CNA şi Procuratura Anticorupţie din R. Moldova au aplicat un sechestru în valoare de 301.6 milioane de lei moldovenești pe capitalul Air Moldova, dar și pe cel al Civil Aviation Group SRL.
Pe 4 octombrie, comisia parlamentară de anchetă a conchis că privatizarea Air Moldova s-a făcut „într-un mod abuziv, netransparent și reprezintă un act ilegal”.
La scurt timp după aceea, pe 22 octombrie, Comisia a constatat că și privatizarea companiei Tutun -CTC și concesionarea întreprinderii de stat Gările și Stațiile Auto s-a făcut pripit și cu grave încălcări ale legii.
Nu toate lumea sprijină însă inițiativele Comisiei de anchetă pentru analiza modului în care s-au efectuat privatizările. Partidul Democrat, fost de guvernămînt, prin reprezentanții săi consideră că activitatea Comisiei nu ar reprezenta decît o revanșă politică.
În replică, Igor Munteanu spune că e treaba justiției să stabilească vinovățiile, numai că „ilegalitățile sînt atît de evidente pentru toată lumea”.
La rândul său, Veaceslav Ioniță a apreciat că procurorii ar trebui să vadă dacă banii folosiți la privatizări nu provin cumva din ”marele furt al secolului” sau din ”laundromatul rusesc” (schemă prin care grupări ale crimei organizate din Rusia au spălat, inclusiv în R. Moldova, peste 20 de miliarde de dolari între 2012 și 2014).
Parlamentul, spune Ioniță, este „obligat” să ia urma acestor bani, iar dacă vreun politican se dovedește a fi implicat ”acesta trebuie condamnat”.
În plus, expertul economic Sergiu Gaibu, director de programe al organizației Expert-Group din Chișinău, crede că întâi de toate trebuie văzut modul „în care au acționat funcționarii publici” implicați în privatizări, ca și transparența procesului.
Pentru a nu se mai face greșeli similare, toate instituțiile statului ce au legătură cu procesul de privatizare trebuie de acum înainte evaluate la fel ca organismele implicate în procesul de prevenire a spălării de bani, a mai spus Gaibu.
O analiză publicată de portalul Balkan Insight, semnată de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | oct. 23, 2019 | REPUBLICA MOLDOVA
Deputați în plenul Parlamentului R. Moldova
Noii guvernanți de la Chișinău riscă să repete greșelile din trecut dacă vor permite ca investigațiile cu privire la abuzurile comise de fostul guvern, condus din umbră de Vlad Plahotniuc, să se confunde cu o politică a revanșei, se arată într-o analiză publicată de Balkan Insight. În iunie, anul acesta, Moldova s-a aflat într-o situație nemaîntâlnită de la căderea Uniunii Sovietice și după ce a devenit stat independent, în 1991. Timp de aproape o săptămână, ea a avut doi președinți, două guverne și o mare dilemă politică.
După alegerile parlamentare, chiar înainte de expirarea termenului-limită până la care se putea forma o majoritate parlamentară, socialiștii proruși din PSRM și blocul proeuropean ACUM și-au dat mâna și au convenit să îl înlăture pe puternicul oligarh Vlad Plahotniuc împreună cu aparatul său politic, Partidul Democrat, PD.
Acest lucru s-a transformat într-un episod tensionat, având în vedere că partidul ce urma să fie scos în curând de la guvernare nu voia să cedeze pașnic puterea noii majorități. Cu ajutorul unei Curți Constituționale considerate politizată, partidul a încercat să îi înlăture atât pe președintele socialist Igor Dodon, cât și nou creatul guvern condus de Maia Sandu, de la ACUM.
Cele două părți s-au acuzat reciproc de uzurpare a puterii și le-au cerut susținătorilor să iasă în stradă și să păzească principalele instituții ale statului.
Criza a durat aproape o săptămână, până când, sub presiuni externe, pe fondul riscului crescând al unor violențe interne, Plahotniuc a părăsit brusc țara, iar premierul Pavel Filip a demisionat.
Amânare raportului comisiei
Imediat după preluarea puterii în ziua de 8 iunie, noua așa-zisă “alianță nefirească”, formată de forțele proruse și proeuropene din parlament, a adoptat o declarație în care îi acuză de uzurpare a puterii, pe foștii guvernanți democrați.
“Parlamentul constată o uzurpare a puterii statului de către fostul guvern nepopular, care a pierdut încrederea cetățenilor și pe cea a comunității internaționale și care, în loc să predea puterea în mod pașnic, a hotărât să destabilizeze situația”, a declarat noul premier Maia Sandu.
Parlamentul a votat totodată înființarea unei comisii speciale care să ancheteze întreaga situație și care să își publice concluziile în termen de 60 de zile.
Totuși, după mai bine de patru luni, comisia nu a redactat încă niciun raport, mulți întrebându-se de ce este amânată întreaga acțiune și dacă nu cumva ea este politizată în interesul unei justiții selective.
Vicepreședintele parlamentului, unul dintre liderii partidului ACUM, Mihai Popșoi, care conduce comisia parlamentară, a declarat pentru Balkan Insight că țara trebuie să clarifice “săptămâna fierbinte “ din iunie . “Vrem să clarificăm toate circumstanțele, acțiunile și delăsarea factorilor decizionali care ne-au adus țara în pragul unui conflict intern, pentru a le spune cetățenilor ce s-a întâmplat mai exact și cine este vinovatul“, a spus el.
Popșoi a spus că instituțiile trebuie să-și întărească punctele cele mai slabe, astfel încât țara să nu mai ajungă niciodată într-o situație “în care să existe o dualitate a puterii și în care marea majoritate a populației să se opună unui grup restrâns de cetățeni”.
El și-a reamintit totodată cum, în trecut, Partidul Democrat a încercat să reducă la tăcere opoziția reprezentată de blocul ACUM, o alianță formată din Partidul Acțiune și Solidaritate, PAS, condus de Sandu și Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase.
Vicepreședintele parlamentului a adăugat că obiectivul actualei guvernări este acela de a se asigura ca, pe viitor, nimeni nici măcar să nu îndrăznească să uzurpe în mod ilegal puterea legislativului și a executivului din Moldova.
În afara formării unei comisii parlamentare de anchetare a evenimentelor din iunie, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a deschis și o anchetă penală. Pe data de 31 iulie, președintele Igor Dodon a spus că Robu trebuie “să le deschidă dosare tuturor celor care au încălcat legea și trebuie să facă asta cât mai repede”.
În ziua de 5 august, Robu a deschis oficial o anchetă penală cu privire la uzurparea puterii de stat comisă de fostul guvern, suspendând ordonanța anterioară semnată de predecesorul său, Igor Popa, considerat de cei mai mulți drept om al PD-ului.
Ancheta se va concentra asupra evenimentelor din perioada 7-14 iunie, când Partidul Democrat și Plahotniuc au încercat să dizolve parlamentul și să-l suspende pe președinte cu ajutorul Curții Constituționale, după ce socialiștii și ACUM au format o nouă majoritate parlamentară.
Dacă vor fi găsiți vinovați de uzurpare a puterii, toți cei implicați riscă o pedeapsă de până la 15 ani închisoate, potrivit Codului Penal moldovenesc.
Dar democrații, acum în opoziție, afirmă că se simt amenințați de ancheta penală pe tema uzurpării puterii de stat, pe care unii deputați o consideră “comandată”.
Pe data de 16 august, ei au depus o contestație, cerând Procuraturii Generale să deschidă o altă anchetă pe tema uzurpării puterii de stat, care să îi vizeze pe liderii din ACUM și pe socialiști.
În acea zi, fostul premier Filip a declarat la un post de televiziune că a trimis o scrisoare partenerilor din străinătate ai Moldovei, prin care i-a informat despre evenimentele îngrijorătoare în curs. “Le-am scris partenerilor din străinătate despre derapajele (politice) din Moldova și vom continua să îi informăm despre neregulile comise de acest regim recent instalat”, a afirmat Filip.
Un deputat democrat, Vladimir Cebotari, a declarat că boicotează comisia întrucât rezultatul a fost deja hotărât. El a spus că democrații “nu trebuie să legitimizeze activitatea unei comisii care nu e legitimă, și nu e legitimă din cauză că nu îi reprezintă pe toți parlamentarii sau toate grupurile din parlament”.
Între timp, pe data de 19 septembrie, lui Cebotari i s-a retras imunitatea parlamentară după ce procurorul Robu a cerut acest lucru dată fiind implicarea sa în controversata concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, din 2013.
Echilibrul trebuie să despartă justiția de răzbunare
Experții de la Chișinău rămân dezbinați în privința pericolului ca această comisie de anchetă să nu își finalizeze activitatea sau să se transforme într-un instrument de revanșă politică și justiție selectivă.
“Totul depinde de probele pe care le va aduna comisia și de modul în care le instrumentalizează”, a declarat pentru Balkan Insight analistul Anatol Țăranu. El a afirmat că există într-adevăr semnele unei hărțuiri de ordin politic, așa cum a susținut Partidul Democrat, dar a recomandat răbdare până când raportul final va fi prezentat în parlament.
Acest expert constată interacțiunea a două tendințe opuse: pe de-o parte, există tendința fostei opoziții de a-și lua revanșa politică pentru suferințele îndurate în opoziție; pe de altă parte, există necesitatea reală de a le oferi cetățenilor o “clarificare” a celor întâmplate în iunie, astfel încât așa ceva să nu se mai repete în viitor.
Jurnalista de investigație Mariana Rață, care scrie un raport internațional despre justiția selectivă a Moldovei din trecut, ne-a declarat că există pericolul ca situațiile similare din trecut să reapară. “Dacă greșelile din trecut se repetă prin cazuri bazate pe un denunț formulat de o singură persoană – așa cum s-a întâmplat în cazul fostului premier Vlad Filat [care a fost închis în 2015] – situația e gravă”, a spus Rață.
Ea a susținut că una dintre cele mai mari probleme, în cadrul ultimelor investigații lansate de Procuratura Generală, o reprezintă numărul redus de probe adunate în cazul foștilor lideri de partid. “Dacă aceasta [justițiea selectivă] se repetă, mă tem că iar vom trăi mari frustrări legate de justiție și de independența acesteia”, a spus jurnalista.
Mariana Rață se teme că, în loc să profite de această mare șansă de a-și întări independența, jusiția moldoveană pare – pur și simplu – să-și caute noi stăpâni politici.
Materialul a fost tradus din limba engleză după o analiză a portalului Balkan Insight semnată de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | mai 6, 2019 | Analize, Federatia Rusa, R. Moldova, România, UE
Președintele PPDA Andrei Năstase (foto) a vorbit într-un interviu în exclusivitate pentru Balkan Insight despre posibilitatea alegerilor anticipate și despre cum decurg discuțiile cu PSRM pentru o eventuală majoritate parlamentară. Vă invităm să citiți integral interviul:
Aș dori să ne spuneți, în primul rând, cu decurg discuțiile cu PSRM pentru o eventuală majoritate parlamentară?
Nici măcar discuții nu avem. Mai degrabă putem să vorbim de o poziționare clară a ceea ce este PSRM-ul. Nu putem vorbi despre negocieri pentru că ele nu există, nu avem ce să negociem. În ceea ce ne privește, nu negociem principii și valori. Am spus asta în câteva rânduri și anume că nu dăm cinstea pe rușine. Am spus acest lucru pentru a fi înțeleasă expresia și la Chișinău și la București.
În special la București, de acolo de unde în ultima perioadă de timp, cu insistență, ni se transmit niște mesaje inclusiv din partea celor care îl mai țin în brațe pe Plahotniuc. Ca să se cunoască și în țară și la București și oriunde în lume, cei din blocul ACUM nu au făcut niciun fel de concesie pe valori, principii și identitatea noastră națională și cea europeană.
Nu vom face astfel de concesii absolut cu nimeni. Nici cu PSRM, nici cu PD sau cu altă forță politică.
De ce este atât de importantă funcția de speaker? De ce ține PSRM cu dinții de această funcție. Care este miza?
Importanța speaker-ului în R. Moldova a intervenit în momentul în care a devenit cunoscut numele candidatului din partea blocului ACUM la această funcție (Andrei Năstase -n.r.). Aici s-a început a schimba toate logicile posibile de până atunci.
Se știe foarte bine că, în toată lumea, partidul care are numărul mai mare de mandate după un scrutin parlamentar, vine cu propunerile de premier. În momentul în care s-a făcut public numele candidatului blocului ACUM pentru funcția de premier. Acest nume nu este pe placul lui Plahotniuc, care este de altfel și unul dintre patronii lui Dodon, cel intern din cadrul R. Moldova, și atunci pentru toată lumea nu a mai contat funcția de premier.
Nu a mai contat Guvernul și funcția de premier. Iată a contat această funcție de președinte al Parlamentului. Această nu era decât o garanție a punerii pe agendă, a votării și a implementării legilor de dez-oligarhizare a R. Moldova. Nimic mai mult.
Deci, garanția îndeplinirii unui pachet de dez-oligarhizare pe care blocul ACUM l-a promovat înainte de alegerile europarlamentare și imediat după acestea s-au produs, iar în Parlamentul R. Moldova blocul ACUM a intrat doar cu un sfert din numărul total de mandate.
Și asta, bineînțeles, după o fraudă masivă. Una cum nu am mai avut până acum, pusă la cale pe baza sistemului mixt de vot, votat în iulie 2017 de către partidele lui Dodon, Plahotniuc și indivizii conduși de Leancă în Parlamentul R. Moldova.
Cum vedeți această ultima deplasare incorpore a deputaților PSRM la Moscova pentru a primi ordine despre ce ar trebui să facă în țară. Fie alianță cu ACUM sau PD. Cum se vede acest lucru?
Întâi de toate, am văzut-o ca pe o vasalitate pe care eu eu o resping cu fermitate. O vasalitate din partea PSRM-ului demonstrată la nivel de partid, dar pe care o au în sânge probabil socialiștii . Cel mai probabil acest același lucru s-ar aplica și dacă PSRM ar deține guvernarea.
Este o vasalitate pe care noi, cei din blocul ACUM, o respingem categoric, deoarece noi avem altfel de modele. Noi suntem altfel de oameni politici, unii care dacă vor să se consulte cu cineva, dacă este de consultat cu cineva, acel cineva nu poate fi nicăieri în această lume, ci doar acasă.
Asta vrea populația R. Moldova și în special cei care ne-au dat mandatul să venim în Parlamentul țării să-i reprezentăm. Nu te consulți cu cei din afară, ci cu cei care ți-au dat mandatul. Ori mandatul deputaților este dat de cetățenii R. Moldova și nu de Kremlin sau alt centru de putere.
Ce urmează de aici încolo pentru blocul ACUM?
Dacă am fi avut o majoritate în Parlament, macar 50%, atunci altfel ar fi stat lucrurile. Dar, acum suntem și într-o întârziere foarte gravă. Vom face tot ce ne stă în puteri ca, păstrându-ne identitatea, păstrându-ne blazonul și respectându-ne cuvântul dat față de oameni de nu face niciun fel de coaliție sau alianță cu partidele proruse, antieuropene sau oligarhice.
Vă așteptați și la alegeri anticipate anticipate?
PPDA este un partid responsabil și este pregătit oricând pentru anticipate. Este adevărat că anticipatele, în formula în care și-o doresc Dodon și Plahotniuc pe sistemul mixt de vot, nu va face decât să întărească puterea lui Plahtoniuc și aici se vede foarte clar duplicitatea și vulnerabilitatea lui Dodon.
Dodon mizează pe un al doilea mandat de președinte. Dacă Plahotniuc îi va cere să arunce Moldova în haos, pe sistemul actual de vot, ACUM va face față tuturor acestor provocări.
Am spus și cu alte ocazii, Platforma DA nu se teme de judecata populară și mie, personal, nicio secundă nu mi-a fost frică. Eu am coborât în stradă, am fost printre oameni și știu ce își doresc. Trebuie să spun că avem o mare responsabilitate să ne respectăm valorile și princiile.
Nu am dat niciodată cinstea pe rușine, dar în același timp ne vedem obligați în continuare să căutăm soluții legale, constituționale, morale pentru scoate această țară și oamenii ei din captivitatea sărăciei, a mizeriei, a exodului și a corupției. Pe fond, din prizonieratul lui Plahotniuc și a mafiei sale.
Vă mulțumim!
de Isac Mihai | oct. 3, 2018 | Editorial, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Românii cu drept de vot sunt așteptați la referendum
Mulți spun că organizarea referendumului nu este oportună, deoarece polarizează inutil societatea, și argumentează că definiția căsătoriei, ca uniune exclusivă între un bărbat și o femeie, este deja cuprinsă în Codul civil. Pentru că fac parte dintre cei care critică adesea nivelul ridicat de polarizare socială care ne macină, am fost foarte interesat de acest argument. Și privind atent evoluția evenimentelor, mi-am amintit că în 2016, un cuplu de homosexuali (Coman-Hamilton) a forțat la Curtea Constituțională modificarea unor texte din Codul civil referitoare la căsătorie, astfel încât definirea acesteia ca uniune dintre un bărbat și o femeie să fie abolită.
Lesne de imaginat că încercarea unei minorități de a schimba definiția căsătoriei din Codul civil, pe calea unor mașinațiuni juridice care ar fi pus majoritatea românilor în fața faptului împlinit, nu i-a revoltat în niciun fel pe cei care îi acuză acum pe susținătorii referendumului că polarizează societatea. Altfel spus, când o majoritate tinde să conserve un status quo, uzând de niște mecanisme juridice transparente și democratice, avem de a face cu un act de polarizare socială, dar când o minoritate cu un puternic lobby în spate caută să schimbe prin jocuri de culise acel status quo fragil, nu mai este vorba de vreo polarizare socială.
Să nu ne mințim și să nu fim ipocriți, știm cu toții că în cazul în care referendumul va fi invalidat, atacurile la Curtea Constituțională vor continua până când căsătoria în actuala reglementare din Codul civil va fi redefinită. Iar acesta nu va fi decât primul pas pe calea înfăptuirii unei noi lumi, în care absurditățile precum ideologia de gen vor ocupa un rol central în sistemul valorilor sociale. Asta a fost rețeta aplicată peste tot în lume, niște organisme jurisdicționale formate din câțiva oameni au transformat radical și intempestiv valorile sociale definitorii pentru comunități, fără consultarea acestora, punându-le practic în fața faptului împlinit. Dacă e cineva care nu conștientizează că ăsta va fi mersul și la noi, reamintiți-vă de cuplul Coman Hamilton de mai sus.
Dincolo de polarizarea pe care o astfel de temă o produce invariabil, să nu omitem faptul că referendumul va aduce și câștiguri substanțiale comunității LGBT, în primul rând din perspectiva expunerii enorme de care a beneficiat aceasta, în cadrul căreia a avut prilejul să își promoveze pe îndelete cauza, mai ales atunci când a ales calea dialogului echilibrat în locul exagerărilor pe seama violenței domestice. În al doilea rând, este de așteptat ca, în cazul în care referendumul va fi validat, demersurile pentru reglementarea parteneriatelor civile să fie intensificate, lucru pentru care eu la rândul meu pledez cu toată convingerea. Un procent mare de voturi NU la referendum va reprezenta cu siguranță o presiune crescută asupra legislativului pentru adoptarea grabnică a acestor parteneriate, motiv pentru care ideea boicotului mi se pare o prostie defetistă, care nu servește deloc scopului declarat, de sprijinirire a drepturilor minorităților sexuale.
În altă ordine de idei, mulți spun că referendumul este al lui Dragnea și îl asociază cu PSD fie din rea-voință, în speranța că astfel îl vor duce în derizoriu și vor demobiliza cât mai mulți votanți, fie ca urmare a campaniilor agresive de manipulare la care au fost supuși. Nu voi insista mult pe acest punct pentru că lucrurile sunt cât de poate de clare, chiar și pentru cineva răuvoitor sau dezinformat. Vom avea referendum nu pentru că vrea Dragnea, ci ca urmare a unei inițiative cetățenești promovate de aproape 3 milioane de români, depusă la Parlament încă din timpul guvernării Cioloș și care, într-un târziu, a fost votată în cele două camere parlamentare de reprezentanți ai tuturor partidelor politice. Dacă e să luăm în discuție implicarea PSD și a politicului în această poveste, o putem face numai sub aspectul tergiversării procedurii parlamentare de convocare a referendumului și nici pe departe sub cel al sprijinirii inițiativei de revizuire. Dacă PSD oferea sprijin politic procedurii de revizuire a Constituției, referendumul ar fi avut loc undeva în prima parte a lui 2017, nu la aproape trei ani de când inițiativa a fost depusă în Parlament. Și totuși, presupunând că PSD ar obține oarece avantaje de pe urma organizării referendumului, nu pot să nu remarc încă o dată faptul că românul e mult mai preocupat de capra vecinului în loc să-și vadă de propriul interes. Win-win? Nu, mai bine să piardă toată lumea, satisfacția de a-l vedea pe celălalt că pățește ceva rău fiind mai mare decât cea a unui beneficiu personal.
Augustin Cristian Sava
de Razvan Iorga | oct. 19, 2017 | Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Parlamentarii de la Chișinău au dezbătut, joi, oportunitatea ca Legislativul R. Moldova să adopte o declarație în legătură cu controversata Lege a Educației din Ucraina. Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, merge la Kiev unde va discuta cu omologii săi de acolo despre această chestiune.
Premierul Pavel Filip și-a exprimat îngrijorarea, în timpul recentei vizite în Republica Moldova a omologului său ucrainean, Volodimir Groisman, privind noua lege a educației din țara vecină, dar a menționat că a primit asigurări din partea Kievului că drepturile minorităților etnice vor fi respectate.
Kievul vrea să îmbuneze Bucureștiul
Tatonările Ucrainei pe acest subiect rămân în continuare de actualitate și în România, acolo unde președintele ucrainean, Petro Poroșenko l-a sunat, miercuri, pe omologul său de la București, Klaus Iohannis.
„Președintele României a exprimat în termeni fermi nemulțumirea față de adoptarea legii, care produce efecte negative asupra dreptului la educație în limba maternă al persoanelor aparținând minorităților din Ucraina, inclusiv cea română. Președintele Klaus Iohannis a arătat că, înainte de acest demers, ar fi trebuit să existe o consultare riguroasă cu reprezentanții minorităților naționale din Ucraina și cu statele vecine cu care acestea sunt înrudite”, precizează Administrația Prezidențială de la București
De asemenea, șeful statului a reiterat poziția părții române cu privire la faptul că articolul 7 al legii, așa cum este formulat în prezent, diminuează semnificativ drepturile persoanelor aparținând minorității române în ceea ce privește asigurarea învățământului în limba maternă.
Klaus Iohannis i-a solicitat omologului său ca Ucraina să își respecte angajamentele asumate constant față de partea română privind respectarea normelor și standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.
„Președintele României a atras atenția, totodată, că este important ca nivelul și calitatea învățământului în limba română să nu fie afectate de noile norme și a evidențiat că învățarea limbii oficiale a statului unde trăiesc minoritățile nu trebuie să fie realizată în detrimentul limbii materne a minorităților”, se precizează în comunicat.
Sprijin pentru apropierea de UE
Iohannis a reiterat și sprijinul constant al României pentru parcursul european al Ucrainei și integritatea teritorială a acestei țări. De altfel, Ungaria a precizat deja că nu va mai susține nicio inițiativă a Ucrainei de aderare la UE, până ce această această problemaă, care afectează și etnicii maghiari din Ucraina, nu va fi rezolvată.
La rândul său, președintele Petro Poroșenko a reiterat invitația adresată omologului român de a efectua o vizită în Ucraina. În acest context, președintele Iohannis a subliniat că această vizită, care trebuia să aibă loc în luna octombrie și care a fost amânată de partea română ca urmare a situației create de adoptarea Legii educației, va avea loc după remedierea corespunzătoare a problemelor provocate de acest act normativ, se precizează în comunicatul Administrației Prezidențiale
