ANALIZĂ: Tragedia unor moldoveni căzuți în mâinile talibanilor, tema centrală de campanie la Chișinău via Moscova
Cetățenii moldoveni ținuti la Moscova de un ONG a lui Igor Ceaika, fiul Procurorul General al Rusiei, Iuri Ceaika, om apropiat a lui Vladimir Putin
Moscova și-a amplificat implicarea în ultima săptămână în campania electorală din R. Moldova și îi ridică la fileu situații favorabile președintelui Igor Dodon, principala locomotivă de imagine a PSRM în această campanie electorală pentru alegerilor parlamentare ce vor avea loc pe 24 februarie.
Moscova a creat fundalul unor noi scandaluri între Președinție și Guvern pentru a contrabalansa o serie de eșecuri imagologice suferite de către Dodon și PSRM în ultima săptămână, precum cele legate de interzicerile reciproce între Ucraina și Rusia privind de tranzit al mărfurilor, dar și glumele tot mai dese pe care presa de la Moscova le-a făcut la adresa lui Dodon în ultima sa vizită de la Moscova de la finalul lunii trecute.
Ultimul episod tensionat de campanie vine pe fondul dorinței Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de a-l rechema încă o dată de la post pe ambasadorul Andrei Neguță, un personaj cu bune relații la Moscova care i-a deschis în trecut lui Dodon mai multe uși la nivel înalt în Rusia.
Motivul oficial invocat de MAEIE este legat de pasivitatea lui Neguță față de deschiderea luna trecută a oficiului diplomatic transnistrean în centrul Moscovei. Astfel, lui Neguță i se reproșează că nu a întreprins măsuri să împiedice acest fapt, contrar intereselor Chișinău.
De altfel, după deschiderea de la Moscova, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski a declarat că astfel de oficii ar trebui deschise în viitorul apropiat și la Kiev sau Bruxelles. Ucraina și-a exprimat deja dezacordul pentru astfel de mișcare.
Transnistria, pârghia de presiune a Moscovei asupra Chișinăului
Într-un studiu lansat în vara trecută la Chișinău de către IDIS Viitorul, analistul Igor Munteanu explica pe larg acțiuni ale „paradiplomației” transnistrene, coordonate de Ministerul rus de Externe.
Potrivit studiului, „paradiplomația” transnistreană a raportat câteva succese, cu lideri și diplomați din regiunea separatistă care au vizitat Italia, Marea Britanie [inclusiv Ministerul britanic de Externe], Israel și Franța.
„Rusia vrea ca Transnistria să fie recunoscută ca un partener egal [în orice] negocieri [privind viitorul regiunii] și pe baza acestui statut egal, părțile ar trebui să se îndrepte spre o soluție confederală sau federală”, declara Munteanu pentru BIRN, explicând strategia Moscovei.
În paralel, pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, spunea că, în primele șase luni ale lui 2017, liderii republicii separatiste au avut 470 de întâlniri internaționale, cu 25% mai mult decât în perioada similară din 2016. De asemenea, Transnistria a fost vizitată și de 631 de delegații străine în 2017.
Aceste cifre indică clar o acțiune coordonată cu Moscova din partea Tiraspolului de a se face cât mai vizibil la nivel internațional, scopul fiind recunoașterea sub diverse forme.
MAEIE nu a dat detalii care sunt motivele celei de-a doua rechemări a lui Neguța în centrală. Acesta este amabasador la Moscova din mai 2017, dar a deținut acest post și între anii 2009 și 2012.
Acesta a fost rechemat la Chișinău după acordarea unui interviu în mass-media de la Moscova, acolo unde a făcut o serie de declarații interpretare la Chișinău ca fiind în favoare rămânerii trupelor ruse în Transnistria. Ulterior, a aderat la PSRM, fiind unul dintre artizanii relației acestei formațiuni cu Moscova.
Neguță nu a stat mult la Chișinău, iar după niște negocieri între Dodon și premierul Pavel Filip pe diverse poziții de amabasadori, Neguță a fost retrimis înapoi la Moscova, dar și alte persoane aproapiate lui Dodon au căpătat astfel de funcții, alături de oameni ai PD-ului.
Și de această dată, Dodon i-a luat apărarea lui Neguță.
Șeful statului a precizat că nu va semna decretul privind rechemarea ambasadorului R. Moldova în Rusia, Andrei Neguță, dacă Guvernul va aproba o astfel de decizie.
„În calitate de Președinte al țării, care conform Constituției este responsabil de politica externă si deține dreptul exclusiv de acreditare și rechemare a reprezentanților diplomatici ai Republicii Moldova – am declarat cu toată responsabilitatea că am deplină încredere în domnul Neguța și consider că dumnealui își îndeplinește datoria în interesul național al RM.
Consider decizia ministerului total neexplicabilă și irațională, deoarece dl Neguța își îndeplinește atribuțiile conform cerințelor înaintate și este unul din cei mai experimentați specialiști în domeniul diplomației externe. Din aceste considerente, chiar dacă Guvernul va aproba rechemarea ambasadorului moldovean la Moscova, nu voi semna decretul în acest sens”, a scris Dodon pe pagina de Facebook.
Tragedia umană, exploatată electoral
Tot acest scandal vine în plină campanie electorală, după ce președintele Igor Dodon a anunțat în urmă cu câteva zile eliberarea a doi ostatici moldoveni din mâna talibanilor, care erau ținuți captivi în Afganistan din 2015.
Ei făcuseră parte din echipajul unui elicopter aparținând forțelor aliate, ce s-a prăbușit în Afganistan, iar supraviețuitorii au fost luați prizonieri.
Imediat după anunțul lui Dodon, președintele Parlamentului Igor Candu a declarat că Dodon încearcă să profite de tragedia celor doi și să puncteze electoral.
„Cineva le-a zis răpitorilor să-i mai țină puțin și să-i trimită acasă prin Moscova. Autoritățile noastre încearcă de 4 luni să afle cine a generat această situație de blocaj și cu ce scop. Astăzi este foarte clar cine. Este vorba de Igor Dodon, care a dorit ca ei să revină acasă doar în timpul campaniei electorale și să se folosească de acest lucru în mod cinic.
Acesta este motivul pentru care ostaticii nu au fost aduși direct în Moldova la familii, deși autoritățile au pregătit aducerea lor direct la Chișinău. Au fost duși la Moscova și ținuți acolo până ce Dodon se putea folosi electoral de acest caz”, a declarat Candu.
El a mai cerut autorităților competente pe acest caz să se implice, iar Procuratura Generală a reacționat pentru a cerceta aceste aspecte.
„Cerem în mod oficial președintelui Dodon să nu mai țina piloții moldoveni ostateci electorali în Moscova, după 3 ani în care au avut destul de suferit. De asemenea, autoritățile RM urmează să analizeze toată această situație și să dea calificative legale modului în care Igor Dodon s-a folosit de pârghii cinice pentru a-i răpi din nou din drumul lor spre Moldova.
Această acțiune este un act penal criminal. La fel cum un act de gravitate extremă este și modul în care Dodon exercită presiuni asupra lor să facă declarații care ar fi favorabile PSRM-ului în campania electorală”, a mai spus Candu.
Analiștii poltici de la Chișinău opinează că ambele părți încearcă să puncteze electoral pe marginea acestui scandal.
„Toate aceste evenimente legate de cetățenii moldoveni recuperați la Moscova, acum aceste declarații al MAE rus, dar și altele, fac parte din războiul hibrid pe care Rusia îl poartă la adresa R. Moldova”, a declarat analistul pe probleme de securitate, Rosian Vasiloi.
El a mai spus că, în timp timp ce Rusia vorbește de imixtiunea unui alt stat la Chișinău, Moscova prin trupele ei cantonate în Transnistria a efectuat singură sau cu forțele separatiste de la Tiraspol nu mai puțin de 28 de exerciții militare de la începutul lui 2019.
Expertul a opinat că prin astfel de declarații Moscova nu face decât să îi susțină deschis pe Igor Dodon și pe socialiștii săi și că o parte din vină o poartă și partidul de la guvernare pentru faptul că a acceptat tacit această colaborare dintre Moscova și PSRM, dar și că Igor Dodon nu a putut fi controlat în acest sens.
Dodon și Ceaika, alba-neagră cu viețile unor moldoveni
Mișcarea legată de rechemarea lui Neguță vine pe fondul unui incident în care a fost implicată o delegație din R. Moldova care a mers să îi aducă înapoi ce cetățenii R. Moldova de la Moscova.
MAEIE a precizat marți că autoritățile Federației Ruse continuă să tergiverseze accesul delegației moldovenești la cetățenii Republicii Moldova eliberați din mâinile talibanilor. Diplomații au mai spus că rușii refuză să precizeze care este locul în care se află, starea de sănătate și au calificat această atitudine drept o provocare deliberată, care prejudiciază serios relațiile bilaterale.
Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat miercuri la sediul MAEIE, unde i-a fost înmânată o notă de protest în legătură cu tergiversarea accesului delegației moldovenești la cei doi piloți moldoveni eliberați recent din Afganistan. Ambasadorul rus a declarat că cetățenii moldoveni s-ar afla în custodia unui ONG, iar Guvernul Federației Ruse nu este implicat în acest proces.
Ulterior, televiziunea rusă NTV, retransmisă și în R. Moldova de către personaje apropiate PSRM, a difuzat imagini cu cei doi și a precizat că aceștia se află în custodia unei fundații a lui Igor Ceaika, fiul Procurorul General al Rusiei.
Igor Ceaika este în același timp și reprezentant al asociației de business „Delovaia Rossia” în R. Moldova și Transnistria și este un apropiat al președintelui Igor Dodon cu care s-a întâlnit de mai multe ori. De asemenea, presa rusă a scris despre interesul lui Ceaika de la investi în afacerea cu minarea de critomonede din Transnistria.
În tot acest timp, cetățenii moldoveni rămân în custodia ONG-ului lui Ceaika, iar autoritățile moldovenești nu pot avea acces la ei.
Potențialul de scandal al acestui caz nu este încă finalizat, Dodon vorbind voalat prin vocile consilierilor săi de noi ieșiri în stradă a simpatizanților săi și a PSRM, în cazul în care autoritățile ar putea decide scoaterea din cursa pentru alegerile parlamentare a socialiștilor. Dodon joacă cartea victimizării pentru a atrage cât mai mult capital politic și de imagine asupra sa și formațiunii pe care încă o conduce de facto, iar o astfel de postură în avantajează.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
Un bărbat înarmat cu un pistol a deschis focul şi a luat ostatice două persoane joi după-amiază la Ministerul eston al Apărării, după care a fost ucis în timpul intervenţiei unei unităţi speciale a forţelor de ordine, cei doi ostatici fiind eliberaţi, a anunţat poliţia. „Suspectul a murit” în timpul intervenţiei poliţiei, a anunţat într-un comunicat Maria-Elisa Tuulik de la biroul procurorului din Tallinn. Ministrul Apărării Mart Laar nu se afla la birou în acel moment, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Peeter Kuimet. Consilierul politic al ministrului, Luukas Kristjan Ilves, care este fiul preşedintelui eston Toomas Hendrik Ilves, nu se afla nici el la minister, transmite Mediafax. „La ora 15.08 (15.08 ora României), poliţia a fost informată că o persoană necunoscută a intrat în sediul Ministerului Apărării cu un pistol”, a declarat Maria-Elisa Tuulik, precizând că „în clădire a fost lansată şi o grenadă fumigenă”. „Două persoane au fost luate ostatice. Acestea au fost eliberate ulterior”, a adăugat ea. Autorul luării de ostatici este Karen Drambjan, un avocat născut în Armenia în 1954, care a obţinut cetăţenie estonă în 1990, a declarat pentru agenţia Delfi premierul eston Andrus Ansip. El era membru al unui mic partid de stânga, Partidul stângii unificate, care nu face parte din Parlament. Motivaţiile sale rămân necunoscute. În cursul după-amiezii, s-au auzit focuri de armă şi o explozie în clădirea ministerului. Poliţia a recurs apoi la evacuarea clădirii şi a fost instituit un perimetru de securitate, potrivit unei purtătoare ce cuvânt a poliţiei din Tallinn, Aleksandra Solntseva. O unitate formată din zece bărbaţi din cadrul forţelor speciale a pătruns în clădire cu un robot pentru deminare şi au fost auzite noi focuri de armă. „Specialiştii vor inspecta imobilul pentru a se asigura că nu există niciun pericol şi doar după aceea oamenii vor putea să intre din nou în minister”, a explicat Mihkel Loide, purtătorul de cuvânt al poliţiei, fără a putea să precizeze care sunt pagubele provocate de această agresiune. Estonia, stat baltic cu 1,3 milioane de locuitori şi fostă republică sovietică timp de 50 de ani după Al Doilea Război Mondial, este membru UE şi NATO din 2004.
Brigada de poliţie cu destinaţie specială „Fulger”, din Republica Moldova, a desfăşurat recent aplicaţii practice de reacţionare la semnalul de alarmă şi verificarea capacităţii de luptă în cadrul operaţiunilor „SIRENA” şi „TUNET”. Potrivit scenariului, la orele 8.30, unitatea de gardă a BPDS „Fulger” a recepţionat informaţia operativă potrivit căreia, dintr-o instituţie penitenciară, au evadat un număr necunoscut de deţinuţi, care au comis un atac armat asupra unei parcări auto, deposedând paznicul de arma din dotare. Imediat după recepţionarea informaţiei, comandantul BPDS „Fulger”, colonelul de poliţie Ion Ţurcanu, a raportat ministrului Afacrilor Interne cu privire la situaţia creată şi a ordonat ridicarea unităţii pe „alarmă” cu punerea în aplicarea a prevederilor operaţiunilor speciale de luptă „SIRENA” şi „TUNET”. După convocarea Statului Major Operativ şi aducerii la cunoştinţă a situaţiei tactice efectivului implicat conform calculului de luptă, au fost formate dispozitivele de luptă şi îmbarcarea în unităţile de transport. Ajunşi la faţa locului, angajaţii BPDS „Fulger”, au încercuit şi blocat zona de desfăşurare a operaţiunii, iar grupul de intervenţie a luat cu asalt automobilul cu care doi din infractorii evadaţi intenţionau să părăsească zona blocată de poliţie. Potrivit informaţiei operative, restul deţinuţilor, înarmaţi cu o armă de foc, au luat ostatici două persoane şi s-au baricadat în una din casele adiacente. Moderatorul BPDS Fulger a început tratativele, pentru aflarea cerinţelor infractorilor şi evaluarea stării psihologice şi comportamentului infractorilor, stării ostaticilor şi susţinerea lor morală, prognozarea acţiunilor posibile. Grupul operativ de recunoaştere a purces la acumularea informaţiilor despre infractori, schema interioară a blocului şi determinarea posibilelor căi de acces. Conducerea BPDS „Fulger” a luat decizia de a declanşa operaţiunea de eliberare a ostaticilor. Utilizând mijloacele speciale din dotare, grupul de alpinişti au pătruns în sediu de pe acoperiş, iar gupul de intervenţie pe intrarea centrală, reuşind să elibereze ambii ostatici şi să reţină două infractorii. În timpul asaltului, unul din infractori a fost lichidat. Acest exerciţiu a urmărit consolidarea capacitatii de luptă şi pregătirea operativ-tactică a unităţii, precum şi perfecţionarea deprinderilor practice ale efectivului.