Azerbaidjan, in fruntea Consiliului de Securitate al ONU

Azerbaidjan, in fruntea Consiliului de Securitate al ONU

Azerbaidjanul, unul dintre partanerii strategici ai României, a devenit, de la 1 mai, preşedintele Consiliului de Securitate al ONU.
Deja a fost fixată agenda de lucru pentru următoarea lună: reglementarea crizei politice din Siria, situaţia din Orientul Mijlociu şi lupta împotriva proliferării armelor nucleare. După cum precizează reprezentantul permanent al Azerbaidjanului pe lângă ONU, Agşin Mehtiev, programul pe luna mai al Consiliului de Securitate al ONU nu a fost încă pus de acord şi ar putea fi completat.
De asemenea, Mehtiev a subliniat că, indiferent de situaţie, Azerbaidjanul nu intenţionează să-şi revizuiască problemele de politică externă. „Dacă într-un anumit moment opinia noastră va coincide cu cea a altor ţări – va fi extraordinar. Dacă nu – ţara noastră are principiile sale, la care nu intenţionează să renunţe”, a spus Mehtiev.
Priorităţile părţii azere vor fi, potrivit lui Mehtiev, problemele de securitate şi discutarea situaţiei din Bosnia şi Kosovo, dar şi din Africa de Vest. O atenţie specială Baku planifică să acorde luptei cu terorismul. Este programat ca la 4 mai să aibă loc o reuniune cu uşile deschise exclusiv pe acest subiect. Nu este exclusă participarea personală a preşedintelui azer Ilham Aliev.
Se precizează că situaţia din jurul Irakului „nu figurează în principiu” pe ordinea de zi a Consiliului de Securitate. Pentru a doua jumătate a lunii mai este planificată o vizită a reprezentanţilor Consiliului de Securitate al ONU în Africa de Vest. O invitaţie de a desfăşura un seminar special, în afara sediului său, i-a transmis Consiliului de Securitate statul turc.
Mehtiev şi-a exprimat speranţa că organizaţia va reuşi să soluţioneze problema legată de Sudan şi Sudanul de Sud, care sprijină grupări rebele în regiune. Azerbaidjanul este primul stat situat în spaţiul postsovietic care a devenit membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, la 24 octombrie 2011. Ţara se va afla în cadrul organizaţiei timp de doi ani. În ceea ce priveşte preşedinţia azeră în Consiliul de Securitate al ONU, aceasta va dura fix o lună, până la începutul lui iunie.

România şi Azerbaidjan, parteneri strategici

România şi Azerbaidjan sunt „parteneri strategici” şi cele două ţări cooperează foarte bine atât în domeniul energetic, cât şi în alte domenii ale economiei, a declarat săptămâna tercută preşedintele grupului de prietenie cu România din cadrul Parlamentului Republicii Azerbaidjan, Azay Guliyev. În opinia oaspetelui azer, proiecte precum „Nabucco” nu pot fi desfăşurate fără participarea celor două state.
„România este importantă pentru noi fiindcă face parte din NATO şi în acelaşi timp este ţara coordonator pentru Azerbaidjan în cadrul NATO. Apreciem şi activitatea României din cadrul UE. România este o ţară democratică şi a respectat de nenumărate ori dreptul internaţional şi poziţia Azerbadjanului din organizaţiile internaţionale. Suntem mulţumiţi de relaţiile bilaterale dintre cele două ţări”, a spus Azay Guliyev. În ceea ce priveşte conflictul din Caucazul de Sud, oaspetele azer consideră că acesta va trebui rezolvat respectând principiile de drept internaţional, integritatea şi suveranitatea Azerbaidjanului.
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu s-a întâlnit, marţea trecută, cu delegaţia azeră a Grupului de prietenie cu România, condusă de Azay Guliyev, context în care a susţinut aprofundarea cooperării cu Azerbaidjan în domeniul energetic, prin implementarea proiectului AGRI. Secretarul de stat a pledat pentru aprofundarea cooperării în plan energetic, cu precădere prin implementarea proiectului comun al Interconectorului Azerbaidjan – Georgia – România (AGRI). Ambele părţi au reconfirmat susţinerea pentru realizarea proiectelor energetice NABUCCO, AGRI şi a gazoductului transcaspic.
Bogdan Aurescu a subliniat nivelul foarte bun al dialogului politic româno-azer, care a imprimat actualul caracter de Parteneriat Strategic relaţiei bilaterale şi a evidenţiat importanţa dialogului inter-parlamentar pentru dezvoltarea, în continuare, într-un registru cuprinzător, a cooperării între cele două state.
De asemenea, el a evocat valoarea instrumentală a organizării unei calendar susţinut de contacte de lucru pe teme de interes pentru cele două părţi. Aurescu a accentuat importanţa implementării Planului Comun de Acţiuni privind Parteneriatul Strategic, semnat în aprilie 2011, cu ocazia vizitei oficiale în Azerbaidjan a preşedintelui României, Traian Băsescu, cu accent pe domeniile economic şi energetic.

Azerbaidjan investeşte în România

Compania petrolieră de stat din Azerbaidjan SOCAR va investi în România peste 50 de milioane de euro până la finalul anului 2012 în extinderea reţelei de staţii de distribuţie şi estimează o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de euro aferentă anilor 2012 şi 2013, a declarat recent directorul executiv al companiei, Hamza Karimov.
„Compania SOCAR România dedică anul 2012 investiţiilor care privesc extinderea reţelei de staţii de distribuţie. Ţinta companiei, cuprinsă în planul etapizat de extindere, este ca până la finele anului în curs să lărgim reţeaua şi să bifăm deschiderea a încă 25 de benzinării la nivel naţional, inclusiv în Capitală. Vorbim în fapt despre o investiţie de peste 50 de milioane de euro prevăzută pentru acest an în extinderea reţelei de staţii de distribuţie”, a afirmat Hamza Karimov.
SOCAR România deţine în judeţele Iaşi, Neamţ, Suceava şi Botoşani un număr de 15 benzinării. Compania azeră intenţionează, de asemenea, să crească volumul de carburant distribuit la 300.000 de tone, până în anul 2013.
„Totodată, aceleaşi planuri sunt de creştere a volumelor de carburant distribuite de la 20.000 de tone înregistrate în cursul anului trecut la circa 300.000 de tone până în anul 2013”, a adăugat acesta. Odată cu extinderea reţelei de staţii de distribuţie, SOCAR România previzionează şi o redimensionare a volumelor de carburant distribuite. „Estimările noastre vizează o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de euro aferentă anilor 2012, 2013, în ani fiscali”, a precizat oficialul SOCAR România.

Share our work
SUA vor masuri mai dure impotriva Siriei

SUA vor masuri mai dure impotriva Siriei

Hillary Clinton a cerut joi o nouă rezoluţie a ONU care să autorizeze un embargou asupra armelor şi alte măsuri mai dure contra Siriei dacă Damascul nu respectă încetarea focului sprijinită de Naţiunile Unite.
Secretarul de stat american s-a exprimat la o reuniune a diplomaţilor de vârf occidentali şi arabi la Paris. Ea nu s-a referit la cererile pentru o intervenţie militară din afară în Siria, dar a spus că a venit timpul să se impună măsuri mai puternice.
Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a declarat anterior joi că Siria nu onorează încetarea focului, intrată în vigoare săptămâna trecută, şi că violenţa escaladează în această ţară arabă. Orice încercare de a impune sancţiuni ale ONU asupra Siriei ar putea întâmpina rezistenţă din partea Rusiei şi Chinei, ce deţin drept de veto în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.
În altă ordine de idei, guvernul sirian a semnat joi un acord preliminar privind protocolul ce stabileşte cadrul misiunii de observatori desfăşuraţi de ONU pentru a supraveghea armistiţiul, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe. Acordul privind mecanismul misiunii de observatori a fost semnat de adjunctul ministrului de externe sirian Faysal al-Meqdad, care reprezintă Siria, şi de un reprezentant al departamentului de operaţiuni pentru menţinerea păcii la ONU, a precizat comunicatul.
Semnarea acordului survine “în cadrul eforturilor Siriei vizând reuşita planului Annan şi facilitarea misiunii de observatori respectând suveranitatea siriană şi criteriile dreptului internaţional care decurg din acest gen de misiune”, se arată în comunicat.
Rezoluţia adoptată sâmbătă de Consiliul de Securitate al ONU cere în special ca regimul să permită deplasarea, fără obstacole, a observatorilor şi să nu intervină în comunicarea acestora. Violenţele din Siria s-au soldat în 13 luni cu peste 11.100 de morţi, potrivit unui ONG sirian.

Share our work
Clinton: Continuarea violentelor din Siria, alarmanta

Clinton: Continuarea violentelor din Siria, alarmanta

Secretarul de stat american Hillary Clinton a considerat miercuri „alarmantă” continuarea violenţei în Siria, în timp ce Damascul a anunţat că pune capăt operaţiunilor sale militare joi dimineaţă, ziua ultimatumului fixat prin planul Annan pentru încetarea focului.
„Continuarea violenţei în Siria este alarmantă”, a declarat Hillary Clinton la deschiderea unui summit al miniştrilor afacerilor externe ai G8 de la Washington.”Suntem preocupaţi de problemele cu care se confruntă emisarul ONU şi al Ligii Arabe pentru Siria Kofi Annan pentru a ajunge la încetarea focului şi oprirea violenţei. Monitorizăm situaţia îndeaproape”, a adăugat ea.
Printre altele, ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Susan Rice, a considerat miercuri „puţin, ba chiar deloc credibile” promisiunile Damascului de a înceta luptele joi dimineaţă. Rice a estimat de asemenea, citată de AFP, că încetarea focului guvernamentală „nu poate fi considerată ca o aplicare a planului în şase puncte” al lui Kofi Annan, reamintind că Damascul s-a angajat să-şi retragă trupele din oraşe siriene şi nu şi-a respectat promisiunea.

Share our work
Kofi Annan: Regimul Assad nu da nici un semn de pace

Kofi Annan: Regimul Assad nu da nici un semn de pace

Mediatorul internaţional Kofi Annan a deplâns marţi, într-o scrisoare adresată Consiliului de Securitate al ONU, faptul că regimul sirian nu a dat încă niciun veritabil „semn de pace” şi îi cere să-şi „schimbe linia de conduită”.
În acest document de patru pagini, Annan notează că forţele guvernamentale s-au retras din anumite oraşe înainte de termenul limtă de 10 aprilie, însă în alte localităţi se desfăşoară în continuare „operaţiuni militare”. El a cerut ca Damascul să-şi „schimbe fundamental linia de conduită” şi să-şi modifice indiscutabil dispozitivul militar.
Zilele ce au precedat data limită de 10 aprilie „ar fi putut reprezenta pentru guvernul sirian ocazia de a transmite un puternic semn de pace”, scrie Annan. Dar, a adăugat el, „în ultimele cinci zile, a devenit evident că nu a fost dat un asemenea semn”.
Guvernul condus de preşedintele Bashar al-Assad trebuie, „în prezent, să profite de ocazie pentru a-şi schimba fundamental linia de conduită”, afirmă mediatorul internaţional. „Este esenţial”, scrie el, „ca în următoarele 48 de ore să se observe semne ale unei schimbări imediate şi incontestabile a dispozitivului militar al forţelor guvernamentale pe întreg teritoriul ţării”, în conformitate cu planul său în şase puncte. El cere, de asemenea, opoziţiei siriene „să-şi respecte angajamentele (…) şi să nu ofere guvernului pretextul de a nu şi le respecta pe ale sale”, apreciind declaraţiile opoziţiei ca „încurajatoare în această privinţă”.

Share our work
Interventie militara umanitara in Siria

Interventie militara umanitara in Siria

O intervenţie umanitară cu o protecţie militară pe teren ar fi necesară în Siria dacă regimul preşedintelui Bashar al-Assad va continua pe calea barbariei, a apreciat duminică şeful diplomaţiei belgiene Didier Reynders.
„Regimul a ales calea barbariei, iar eu am din ce în ce mai puţină încredere în preşedintele Bashar al-Assad”, a declarat el într-o emisiune difuzată de postul de televiziune TV5. „Avem pe masă un plan cu un termen limită, 10 aprilie”, a subliniat acesta. „Dacă acest plan nu va fi respectat, atunci va trebui să trecem la etapa următoare”, a explicat ministrul.
„Va fi nevoie de o intervenţie militară, iar aceasta va presupune o prezenţă militară armată”, a continuat Reynders. „Această ipoteză va fi dezbătută cu ocazia viitoarei reuniuni a Prietenilor Siriei prevăzută în Franţa”, a precizat el. „Toată lumea spune că sprijină planul lui Kofi Annan. Va trebui să punem Rusia şi China cu spatele la zid”, a insistat oficialul.
Regimul preşedintelui Bashar al-Assad a anunţat duminică faptul că nu îşi va retrage trupele din oraşe în lipsa unor „garanţii scrise” din partea opoziţiei, cu două zile înainte de data limită fixată de ONU. Planul de ieşire din criză prezentat de Annan, pe care Damascul l-a acceptat la 2 aprilie şi pentru care ONU şi-a dat acordul joi, prevede ca armata să se retragă din oraşe marţi dimineaţă pentru a permite o încetare totală a violenţelor 48 de ore mai târziu.

CNS cere ONU să intervină

Consiliul Naţional Sirian (CNS), principala coaliţie a opoziţiei siriene, a cerut Organizaţiei Naţiunilor Unite să intervină de urgenţă pentru a pune capăt violenţelor din Siria, după o nouă zi extrem de sângeroasă soldată cu peste 120 de morţi în întreaga ţară. „Cerem Consiliului de Securitate al ONU să intervină de urgenţă pentru a opri catastrofa umanitară provocată de regim împotriva poporului sirian neînarmat, prin adoptarea unei rezoluţii în baza articolului 7 pentru asigurarea protecţiei civililor”, a afirmat CNS într-un comunicat.
În total, după „anunţul înşelător al acceptării planului” de ieşire din criză propus de emisarul internaţional Kofi Annan la 2 aprilie, „regimul a comis masacre sălbatice în care au fost ucise aproape 1.000 de persoane”, a mai spus opoziţia siriană.

Share our work