de Anatol Terzi | iul. 25, 2012 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat marţi seara că Statele Unite ale Americii au „obligaţia morală” să intervină pentru a împiedica vreun regim să comită ”genocid” împotriva propriului popor.
„Preşedintele Barack Obama a stabilit cu claritate că prevenirea crimelor în masă şi a genocidului ţine de securitatea naţională şi este totodată o responsabilitate morală”, a declarat şefa diplomaţiei americane cu ocazia unui colocviu organizat la memorialul Holocaustului din Washington. „Dacă un guvern nu poate sau nu vrea să-şi protejeze cetăţenii, Statele Unite şi partenerii lor trebuie să acţioneze”, a afirmat dna Clinton citând Libia, Cote d’Ivoire sau Siria. „Obligaţia morală” a Washingtonului nu implică automat o „acţiune militară”, a continuat Hillary Clinton, în opinia căreia „recurgerea la forţă trebuie să reprezinte ultima opţiune” după „diplomaţie, sancţiuni economice, ajutor umanitar sau măsuri juridice”.
Genocidul este una din cele mai grave crime recunoscute de dreptul internaţional dar şi cel mai greu de dovedit. Termenul a fost folosit pentru prima dată de tribunalul internaţional de la Nurnberg în 1945. Dreptul internaţional a recunoscut termenul de genocid în 1948 în Convenţia Naţiunilor Unite. Acesta cuprinde infracţiuni grave precum crimă „cu intenţia de a distruge total sau parţial o grupare naţională, etnică, rasială sau religioasă”. Creată în 2002, Curtea Penală Internaţională de la Haga este singura instanţă internaţională permanentă însărcinată cu judecarea inculpaţilor pentru genocid.
Observatorii MISNUS încep să se retragă
Jumătate dintre observatorii din cadrul misiunii de supervizare a Naţiunilor Unite din Siria (MISNUS) au părăsit această ţară, a declarat miercuri Ahmad Fawzi, purtător de cuvânt al trimisului special al ONU pentru Siria, Kofi Annan, citat de presa internaşională. “Nu pot da numere exacte, însă este vorba de aproximativ jumătate dintre observatori”, a spus Ahmad Fawzi, care a adăugat că această măsură răspunde “deciziei de a reconfigura obiectivele misiunii şi de a se axa mai mult pe aspecte politice decât pe aspecte militare”.
Purtătorul de cuvânt a explicat că “se dă o nouă dimensiune misiunii, în lumina ultimului raport al secretarului general (al ONU, Ban Ki-moon)”, care la 6 iulie a propus reducerea numărului de observatori din cadrul MISNUS şi reorientarea misiunii către un rol mai politic, pentru a facilita dialogul între părţi. Ban Ki-moon a recomandat o reducere a componentei militare a misiunii, retragerea către Damasc pentru a se evita riscurile şi punerea în practică a unor iniţiative care să ‘alimenteze procesul politic’ din ţară, adaugă sursa citată.
de Anatol Terzi | iul. 24, 2012 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Cele 193 de state membre ale ONU negociază de trei săptămâni redactarea unui tratat internaţional cu privire la vânzările de armament, ajungerea la un acord pâna vineri, data limită, fiind puţin probabilă.
În ciuda discuţiilor îndelungate, până în prezent nu a fost convenit nici un proiect de document. „Nu mai avem mult timp la dispoziţie pentru a negocia”, au avertizat luni reprezentanţii Marii Britanii. „Există divergenţe serioase şi o minoritate de state, mică dar puternică, se opune tratatului”, au precizat ei, considerând că această „opoziţie se manifestă împotriva intereselor marii majorităţi a populaţiei mondiale”. Dezacordurile rămân profunde între statele mari producătoare de armament (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Germania, Franţa), statele cumpărătoare de armament, care încearcă să slăbească forţa tratatului, în special Iran, Siria, Cuba şi Coreea de Nord, şi cele majoritare care doresc un acord pentru un tratat care să meargă cât mai departe posibil.
Acestea din urmă, în număr de 74, în special ţări latino-americane, europene şi africane, au emis un comunicat în care cer ca transferurile de arme să fie interzise atunci când există „un risc substanţial ca acestea să fie folosite pentru încălcarea drepturilor omului”, a declarat presei Anna Macdonald, expertă în controlul armamentelor în cadrul asociaţiei Oxfam. „Preşedintele conferinţei avansează pur şi simplu cuvânt cu cuvânt către conceperea unui text”, a mai afirmat ea. Discuţiile au în vedere atât armele cât şi domeniile de aplicare ale tratatului sau criteriile sale de evaluare. Documentul va trebui adoptat prin consens, iar pentru a intra în vigoare va fi nevoie ca un număr suficient de state, mai ales din rândul principalilor exportatori şi importatori, să-l ratifice.
de Anatol Terzi | iul. 24, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia şi-a rechemat consulul general din oraşul sirian Alep, unde au loc lupte între insurgenţi şi forţele guvernamentale, a anunţat luni un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Ankara.
Consulul Adnan Kececi a revenit în Turcia luni dimineaţă şi va purta consultări cu privire la situaţia din Siria, a indicat purtătorul de cuvânt, fără a preciza dacă diplomatul va reveni la post. Turcia şi-a închis reprezentanţa diplomatică la Damasc şi şi-a retras ambasadorul în luna martie, în contextul înrăutăţirii relaţiilor între cele două state în urma reprimării violente a rebeliunii de către regimul lui Bashar al-Assad. Consulatul de la Alep a rămas deschis în acest timp. Forţele guvernamentale siriene, sprjinite de tancuri şi elicoptere, au declanşat începând de vineri o contraofensivă la Damasc şi Alep, al doilea oraş al ţării, după ce insurgenţii au anunţat începutul bătăliei pentru „eliberarea” acestora.
Numărul refugiaţilor sirieni care fug din calea confruntărilor armate din ţara lor a ajuns la 115.000 iar agenţiile umanitare trebuie să pună la punct un plan pentru a face faţă situaţiei umanitare, au avertizat luni mai mulţi oficiali europeni. „Situaţia de acolo este foarte grea şi se schimbă de la o oră la alta”, a afirmat Comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, la o conferinţă de presă în Cipru, ţară ce deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, şi este statul din blocul comunitar situat cel mai aproape de Siria, fiind despărţit de aceasta numai de o întindere de apă de 170 de kilometri.
Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), până în prezent circa 115.000 sirieni s-au refugiat în Turcia, Iordania, Liban şi Irak. În cooperare cu ceilalţi membri din UE, Ciprul a întocmit un plan de urgenţă pentru asistarea evacuării a până la 200.000 de străini din Siria, dar nu şi a refugiaţilor sirieni. Cecilia Malmstrom a mai precizat că miniştrii europeni ai Justiţiei şi Afacerilor Interne au discutat la o reuniune informală despre „o variantă specială a unui program regional de protecţie”, care se va concentra pe ajutorul umanitar şi pe reîntoarcerea refugiaţilor la casele lor.
de Anatol Terzi | iul. 23, 2012 | Alte regiuni, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Consiliul de Securitate al ONU a extins vineri mandatul Forţei Naţiunilor Unite de Menţinere a Păcii în Cipru până în ianuarie 2013 şi a cerut din nou insistent liderilor ciprioţilor greci şi ciprioţilor turci să-şi accelereze discuţiile destinate reunificării insulei divizate din Mediterana.
Consiliul a adoptat o rezoluţie cu 13 voturi la 0 şi două abţineri (Azerbaidjan şi Pakistan), subliniind că deceniile de impas în discuţiile asupra Ciprului au contribuit la eşuarea unei soluţii cuprinzătoare şi durabile. Forţa ONU de menţinere a păcii UNFICYP a fost desfăşurată în insulă în 1964, pentru a descuraja izbucnirea luptelor intercomunitare.
Cipru a fost împărţit în 1974 după ce Turcia l-a invadat în urma unei lovituri de stat a susţinătorilor unirii cu Grecia. Ciprioţii turci au declarat un stat independent în nord în 1983, dar numai Ankara îl recunoaşte şi menţine acolo 35.000 de militari. ONU a facilitat negocierile între conducerile ciprioţilor greci şi ciprioţilor turci, cu scopul de a crea eventual un guvern federal cu o singură identitate internaţională, constând dintr-un stat cipriot turc constituant şi un stat constituant cipriot grec, fiecare cu statut egal.
În aprilie, secretarul general al Naţiunilor Unite Ban Ki-moon le-a declarat conducerilor ciprioţilor greci şi ciprioţilor turci că nu există suficiente progrese cu privire la aspectele cheie ale discuţiilor de reunificare pentru a justifica desfăşurarea unei conferinţe internaţionale asupra Ciprului.
de Razvan Iorga | iul. 20, 2012 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Rusia si China au utilizat drepturile de veto in Consiliul de Securitate ONU pentru blocarea unui proiect de rezolutie care ameninta cu sanctiuni regimul din Siria. „Marea Britanie este consternata de vetoul exercitat de Rusia si China”, a declarat ambasadorul britanic la ONU, Mark Lyall Grant, acuzand cele doua mari puteri ca „pun interesele nationale in fata vietilor a milioane de sirieni”. In schimb, Rusia a argumentat, prin vocea ambasadorului Vitali Ciurkin, ca proiectul de rezolutie deschidea calea sanctiunilor si unei interventii militare straine in Siria. Statele Unite considera ca membrii Consiliului de Securitate ONU „au esuat in totalitate” in criza din Siria, afirmand ca vor intensifica actiunile in afara acestui organism al Natiunilor Unite, conform ambasadorului Susan Rice. La randul sau, Parisul apreciaza ca decizia Moscovei si Beijingului de blocare a proiectului de rezolutie pune in pericol planul propus de emisarul Kofi Annan.
