Presa rusa se isterizeaza. Romania vrea sa ocupe Republica Moldova VIDEO

Presa rusa se isterizeaza. Romania vrea sa ocupe Republica Moldova VIDEO

RTActivistii din Romania militeaza pentru unirea cu tara vecina, Republica Moldova, pana anul viitor, spunand ca astfel restabilesc dreptatea, avand in vedere ca cele doua tari au o istorie comuna. Dar ideea lor nu este impartasita de toti cetatenii din Republica Moldova. Ideea de unificare este sustinuta prin tot felul de actiuni, de la expozitii de fotografie la mitinguri zgomotoase in Bucuresti si Chisinau. Din anul 2009 au tot avut loc miscari pentru a recastiga ceea ce ei considera ca fiind pamantul lor, comenteaza Russia Today. Incepand din aprilie, este imposibil sa nu gasesti afise colorate in orasele din Romania, in care se spune ca „Basarabia este Romania”. Cei din spatele acestei miscari cred ca terenul pe care este acum Republica Moldova trebuie sa fie din nou sub controlul Bucurestiului, asa cum a fost, de altfel, pana in secolul XIX, transmite TV7.md. Odata cu prabusirea URSS-ului, Republica Moldova si-a declarat insa independenta, devenind membru al ONU, Consiliului Europei si OMC. Acum, grupul Actiunea-2012, o alianta care reuneste mai mult de 30 de ONG-uri din Romania, spune ca aceste realizari ale Moldovei ar trebui sacrificate in numele reunificarii. „Prin reintregire ma refer la poporul roman de pe ambele parti ale frontierei, care trebuie sa traiasca intr-un singur stat. Dupa pactul Ribbentrop-Molotov am fost separati in mod nedrept si vrem sa se repare acest adevar istoric”, spune activistul George Simion, seful gruparii.

Extinderea granitelor

Potrivit postului rus de televiziune, pozitia Bucurestiului este aceea ca reunificarea celor doua natiuni se poate intampla numai in cazul in care Moldova, tara post-sovietica, devine membru al UE. Dar politicienii din Republica Moldova si-au exprimat ingrijorarea ca presedintele Traian Basescu nu va astepta acest moment si ca, la un moment dat, in viitor, va extinde granitele tarii sale si va absorbi Moldova. „Cu cateva luni in urma, presedintele roman a spus clar ca in termen de 25 ani Moldova se va reuni cu Romania sub egida integrarii europene. Romania, prin actiunile sale, discrediteaza insa intregul concept de integrare europeana, deoarece, pentru majoritatea oamenilor din Republica Moldova, integrarea europeana nu presupune unirea cu Romania”, considera Iurie Muntean, un membru al Partidului Comunist din Republica Moldova. Analistii din capitala Moldovei spun ca ultimii ani au servit ca o dovada clara a acestei intentii. „Dupa schimbarea puterii, in 2009, mass-media romaneasca s-a mutat in Republica Moldova. Este vorba de mai multe statii mari de televiziune si ziare. Noi credem ca misiunea lor principala este de romanizare a Moldovei si deconstructie a identitatii Republicii Moldova”, sustine analistul politic moldovean Bogdan Tardea. In anul urmator, care marcheaza 200 de ani de cand Bucurestiul a pierdut Chisinaul pentru prima data, gruparea Actiunea-2012 planifica o ofensiva masiva de informare cu privire la unificare, mai comenteaza publicatia ruseasca. Gruparea spune ca nu este finantata si nici nu beneficiaza de sprijin public de la Bucuresti si ca misiunea sa este una pasnica, aceea de a informa oamenii despre necesitatea restabilirii Romaniei Mari. „In cazul in care oamenii din Romania si Republica Moldova decid ca doresc sa se reuneasca, atunci acest lucru este tehnic posibil”, a explicat George Simion.

Share our work
Rusia vrea sa ocupe si Polul Nord

Rusia vrea sa ocupe si Polul Nord

rusia polul nordDupa ce sute de ani a ocupat si asuprit zeci de tari si popoare, dupa ce a rupt teritorii din tarile vecine si le-a deportat populatia, la fel ca in cazul Romaniei (Basarabia), Moscova vrea acum sa ocupe si Polul Nord. Astfel, Federatia Rusa va solicita, în 2012, Organizaţiei Naţiunilor Unite extinderea frontierelor în Arctica, regiune bogată în hidrocarburi, a declarat ministrul de Externe rus, Serghei Ivanov. „Sper că anul viitor vom prezenta comisiei ONU o cerere fundamentată ştiinţific privind extinderea frontierelor platoului nostru continental în Arctica”, a declarat Serghei Ivanov. Oficialul rus a amintit că recent a început a doua expediţie care-şi propune să argumenteze pretenţiile Rusiei privind lărgirea platoului continental în Arctica. El a precizat că expediţia este dotată cu echipamente moderne, „cu toate cele necesare unei fundamentări ştiinţifice”. Prima expediţie în acest scop s-a desfăşurat anul trecut, scrie presa internationala, citata de Agerpres. Preşedintele rus Dmitri Medvedev declara în septembrie 2010 că zona arctică este de o importanţă strategică pentru Rusia, urmând să devină principala bază de resurse naturale a ţării în secolul XXI. Potrivit estimărilor experţilor, platoul continental al zonei arctice ar putea conţine aproximativ un sfert din totalul rezervelor de hidrocarburi din lume. Utilizarea acestor resurse garantează securitatea energetică a Rusiei, în general, spunea Medvedev. In aceeasi perioada, spunea ca Arctica poate fi explorata si in absenta NATO. Putem sa ne descurcam si fara Alianta Nord-Atlantica printre ghetari, a raspuns Medvedev la intrebarea unui ziarist in cadrul unei conferinte de presa sustinute in finalul convorbirilor purtate cu premierul norvegian Jens Stoltenberg. Bogatiile naturale din zona arctica nu au nicio legatura cu blocul nord-atlantic, a opinat liderul de la Kremlin, adaugand ca aceasta este o zona de cooperare economica in care factorul militar trebuie exclus, deoarece ar crea probleme suplimentare. Presedintele rus Dmitri Medvedev s-a intalnit cu premierul norvegian Jens Stoltenberg in septembrie 2010, la Murmansk, pentru a semna un acord privind delimitarea granitei maritime a zonelor economice exclusive intre Rusia si Norvegia in Marea Barents si Oceanul Arctic, punandu-se astfel capat unei dispute ce dureaza de 40 de ani. Ajungerea la un acord intre Rusia si Norvegia a fost anuntata in aprilie 2010 de premierul norvegian Jens Stoltenberg, intr-o conferinta comuna cu presedintele rus, Dmitri Medvedev. “Aceasta vizita va intra in istorie si sunt bucuros sa va anunt o mare veste: am ajuns la un acord in privinta granitelor intre statele noastre. Sectorul in disputa va fi impartit aproximativ pe jumatate”, a spus atunci Jens Stoltenberg. Din anul 1970, Norvegia si Uniunea Sovietica – apoi Rusia – au negociat un acord pentru impartirea zonei de 175.000 de kilometri patrati in Marea Barent si a zonelor lor economice respective.

Share our work