Obama, Putin si Hollande, deceptionati de conflictul din Nagorno-Karabah

Obama, Putin si Hollande, deceptionati de conflictul din Nagorno-Karabah

Preşedinţii Barack Obama, Vladimir Putin şi Francois Hollande şi-au exprimat decepţia luni faţă de lipsa progresului în străvechiul conflict din Nagorno-Karabah între Armenia şi Azerbaidjan.
„Noi, copreşedinţi ai Grupului de la Minsk, suntem uniţi în hotărârea noastră de a găsi o modalitate paşnică de reglementare a conflictului din Nagorno-Karabah”, au indicat cei trei şefi de state într-un comunicat comun publicat pe marginea summit-ului G20 de la Los Cabos. „Părţile în conflict ar trebui să înceteze să amâne pentru mai târziu deciziile importante indispensabile unui acord durabil şi paşnic”, opinează ei, după ce o explozie de violenţă s-a soldat recent cu morţi de ambele părţi ale frontierei în această regiune azeră cu populaţie majoritar armeană. „Regretăm că preşedinţii Azerbaidjanului şi Armeniei nu au luat măsurile decisive cerute de ţările noastre”, adaugă ei, invitând Baku şi Erevan să profite de oferta lor de mediere.
La începutul lunii iunie, Azerbaidjanul a acuzat Armenia că i-a ucis cinci soldaţi într-un incident la frontieră, a doua zi după ce Erevanul anunţase că trei dintre soldaţii săi au fost omorâţi de azeri. Alipită Azerbaidjanului în perioada sovietică, regiunea Nagorno-Karabah şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, după un război care a făcut 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi între anii 1988-1994.
O încetare a focului a fost semnată în 1994, dar Baku şi Erevan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii, care rămâne o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, zonă strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia. Emanaţie a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Grupul de la Minsk – care joacă rol de mediator în acest conflict – reuneşte Franţa, Rusia şi SUA.

Share our work
SUA si Rusia, pregatite sa solutioneze tensiunile dintre ele

SUA si Rusia, pregatite sa solutioneze tensiunile dintre ele

Preşedintele Barack Obama s-a declarat convins luni că „tensiunile” dintre Statele Unite şi Rusia pot fi soluţionate.
Obama şi Putin au convenit de asemenea să caute un compromis pentru a depăşi dezacordul lor asupra scutului antirachetă pe care Statele Unite încearcă să îl instaleze în Europa şi considerat de Moscova o ameninţare la adresa securităţii sale. „În pofida unor evaluări divergente, am convenit să continuăm să căutăm soluţii la provocările în materie de scut antirachetă”, precizează textul comun se mnat de cei doi preşedinţi.
La finalul unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin la Los Cabos (Mexic), Obama a spus că ei au convenit asupra necesităţii de a construi în domenii în care au avut succes, „chiar dacă există domenii de dezacorduri”. Obama caută să obţină ajutorul Rusiei în rezolvarea urgentă a crizei din Siria. Obama a indicat că Statele Unite şi Rusia sunt de acord că un proces politic trebuie să fie creat în Siria pentru „a preveni un război civil”.

Iranul şi Siria

Putin, la rândul său, a afirmat că el şi Obama au găsit „multe puncte de vedere comune” în legătură cu Siria. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luni, la Los Cabos, că a găsit „numeroase puncte de acord” cu omologul său american Barack Obama cu privire la modul de a rezolva criza siriană. Discuţiile pe această temă vor continua, a adăugat Putin la sfârşitul unei întâlniri foarte aşteptate cu Obama, în momentul când relaţiile ruso-americane sunt umbrite de sprijinul acordat de Moscova regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad.
„După părerea mea, am găsit numeroase puncte de acord asupra acestui subiect”, a declarat preşedintele rus într-o conferinţă de presă comună cu Barack Obama ţinută după întâlnirea lor. „Pentru a opri vărsarea de sânge în Siria, noi chemăm la oprirea imediată a violenţei”, au afirmat cei doi lideri într-un comunicat comun. Ei s-au declarat „uniţi în ideea că poporul sirian trebuie să îşi poată alege viitorul în mod independent şi democratic”.
De asemenea, ei au cerut Iranului să-şi respecte „în totalitate” obligaţiile şi să demonstreze caracterul paşnic al programului său nuclear, în timp ce negocierile cu Teheranul stagnează. „Am căzut de acord că Iranul trebuie sa întreprindă eforturi serioase pentru a restabili încrederea în lume cu privire la natura exclusiv paşnică a programului său nuclear. În consecinţă, Teheranul trebuie să respecte în totalitate obligaţiile sale”, afirmă ei în comunicatul lor comun.

Share our work
Masacru in Afganistan: Un militar american a ucis 16 civili

Masacru in Afganistan: Un militar american a ucis 16 civili

Şaisprezece civili afgani, între care copii, femei şi bătrâni, au fost masacraţi de un militar american, care a ieşit din baza sa militară duminică dimineaţă în provincia Kandahar, un bastion al talibanilor din sudul Afganistanului.
Un soldat a intrat „în domiciliile unor oameni obişnuiţi”, omorând „16 civili, între care nouă copii şi trei femei”, a afirmat preşedintele afgan, Hamid Karzai, într-un comunicat. Unsprezece persoane au fost masacrate într-o casă, patru într-o altă casă şi una într-o a treia locuinţă, aflate în două sate diferite. Unele cadavre au fost arse parţial, inclusiv cele ale unor „copii de doi sau trei ani”.
Preşedintele american Barack Obama i-a transmis duminică omologului său afgan Hamid Karzai „consternarea” sa şi „durerea” sa, în timpul unei convorbiri telefonice. Barack Obama a „transmis condoleanţele sale poporului din Afganistan şi a subliniat angajamentul administraţiei sale în vederea stabilirii faptelor cât mai curând posibil şi a face să dea socoteală orice persoană implicată” în incident, a adăugat preşedinţia americană.

Anchetă completă

Anterior, liderul de la Casa Albă a vorbit, într-un comunicat, despre această dramă ca despre un eveniment „tragic şi consternant”. În ceea ce-l priveşte, de la Kabul, preşedintele afgan a condamnat masacrul, pe care l-a catalogat ca fiind „de neiertat”.
La rândul său, ministrul american al apărării Leon Panetta l-a asigurat duminică pe preşedintele afgan Hamid Karzai că o „anchetă completă” este în curs în vederea stabilirii circumstanţelor masacrării civililor.”Un suspect se află în detenţie şi l-am asigurat pe preşedintele Karzai că îi vom aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei”, a declarat Panetta. Totodată, şeful de la Pentagon a subliniat că este „şocat şi întristat de faptul că un soldat american, acţionând în afara controlului superiorilor ierarhici”, a fost implicat în acest incident.
„Nu vom economisi niciun efort pentru a stabili faptele cât mai rapid posibil şi vom face în aşa fel încât orice persoană implicată în acest act de violenţă să dea socoteală în cadrul legii”, a subliniat Panetta, întârind declaraţii făcute anterior de generalul John Allen, comandantul forţelor NATO din Afganistan. „Cu toate că suntem în doliu, alături de poporul afgan, suntem ferm hotărâţi să continuăm să colaborăm cu partenerii noştri afgani pentru a ne îndeplini misiunea şi a ne atinge obiectivele”, a conchis înaltul oficial american.

Share our work
SUA si Israel, pozitie comuna privind Iranul

SUA si Israel, pozitie comuna privind Iranul

Premierul israelian Benjamin Netanyahu şi-a exprimat mulţumirea duminică după ce preşedintele american Barack Obama a reiterat că „toate opţiunile se află pe masă” pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arma nucleară.
„Sunt mulţumit că preşedintele Obama a reafirmat că Iranul nu trebuie să fie lăsat să dezvolte arme nucleare şi că toate opţiunile se află pe masă” în vederea atingerii acestui obiectiv, a declarat Netanyahu, care urmează să se întâlnească cu Obama luni la Washington, după o vizită în Canada. „Sunt de asemenea fericit şi că a făcut clar faptul că atunci când vorbim despre un Iran dotat cu arma nucleară, politica de îndiguire nu are cum să fie o opţiune. În fine, şi este ceea ce pentru mine este cel mai important, sunt bucuros că a spus că Israelul trebuie să se poată apăra singur, împotriva oricărei ameninţări”, a continuat liderul evreu.
Preşedintele american Barack Obama s-a declarat dispus, duminică, să „folosească forţa” pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arma nucleară, pronunţându-se totuşi în favoarea unei soluţii diplomatice şi regretând că se „vorbeşte prea mult de un război” împotriva Teheranului. „Se vorbeşte prea mult despre un război” împotriva Iranului, şi-a exprimat regretul preşedintele american într-un discurs susţinut în faţa principalului grup de lobby proisraelian din Statele Unite, referindu-se la ameninţările voalate ale statului evreu de a ataca unilateral Iranul.
„În ultimele săptămâni, astfel de discuţii au servit regimul iranian, prin creşterea preţului petrolului, de care depinde pentru a-şi finanţa programul nuclear”, a continuat preşedintele american. Cu o zi înainte de o întâlnire foarte aşteptată cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Barack Obama a cerut Teheranului să aleagă calea diplomatică pentru rezolvarea acestei crize, subliniind că Iranul este „supus unei presiuni mai puternice ca niciodată” din cauza sancţiunilor adoptate de Statele Unite şi aliaţii lor.

Toate opţiunile sunt pe masă

„Cred cu fermitate că mai este loc pentru diplomaţie – însoţită de o oarecare presiune – pentru a rezolva această criză. Statele Unite şi Israelul afirmă împreună că Iranul nu deţine încă arma nucleară, şi suntem foarte vigilenţi în supravegherea programului lor”, a continuat el. Dar preşedintele american a amintit foarte clar că „toate opţiunile sunt pe masă” pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arma nucleară, inclusiv „o acţiune militară”.
„Liderii Iranului trebuie să ştie că eu nu duc o politică restrictivă. Duc o politică ce constă în a împiedica Iranul să se doteze cu arma nucleară. Şi aşa cum am spus deja foarte clar în timpul mandantului meu, nu voi ezita să folosesc forţa pentru a proteja Statele Unite şi intereselor lor”, a declarat preşedintele american.
Criticat în mod regulat de adversarii săi republicani pentru o poziţie pe care aceştia din urmă o consideră ca nefiind clar în favoarea Israelului, preşedintele american a declarat că „susţine Israelul în momentele cruciale”. „În ultimii trei ani, în calitate de preşedinte al Statelor Unite, mi-am respectat angajamentele în favoarea statului Israel. În fiecare moment crucial, la fiecare obstacol întâlnit în cale, am fost prezenţi pentru Israel”, a afirmat el.

Share our work
Rasmussen, multumit de strategia de aparare a SUA

Rasmussen, multumit de strategia de aparare a SUA

Rasmussen (NATO.int)Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a salutat joi noua strategie americană în domeniul apărării, în special ceea ce reprezentantul Alianţei Nord-Atlantice consideră a fi un angajament al preşedintelui american Barack Obama privind continuarea investiţiei americane în organizaţie.
„Într-o lume imprevizibilă, este decisivă afirmaţia Statelor Unite ale Americii că parteneriatul transatlantic rămâne un lucru indispensabil pentru securitatea tuturor aliaţilor”, a subliniat Anders Fogh Rasmussen. „Aşa cum a spus şi preşedintele Obama, Statele Unite ale Americii vor continua să investească în NATO, deoarece alianţa a demonstrat de nenumărate ori, cel mai recent în Libia, că rămâne un diminuator de putere”, a insistat secretarul general al NATO.
Preşedintele Barack Obama a prezentat joi noua strategie militară a SUA, care vizează în egală măsură o reducere a forţelor armate, în contextul măsurilor de austeritate, menţinerea superiorităţii militare a Americii în lume, în special „orientarea spre regiunea Asia-Pacific”. Strategia mai subliniază „interesele persistente” ale SUA în Europa şi importanţa Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic, dar notează că prezenţa militară americană pe teritoriul european trebuie să „evolueze” odată cu vremurile.
În opinia secretarului general al NATO, această revizuire a politicii americane privind apărarea este „pe deplin coerentă” cu strategia NATO. Barack Obama anunţase vara trecută o revizuire a strategiei miliare a SUA, cerându-i Pentagonului să pregătească tăieri masive ale bugetului militar.

Share our work