de Anatol Terzi | apr. 24, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice insistă pe importanţa unei reduceri mai substanţială a armamentului nuclear rus, astfel încât să se poată asigura un echilibru, în condiţiile în care obiectivele în această privinţă ale statelor membre deţinătoare de arsenale nucleare sunt mult mai puţin ambiţioase.
Într-o reuniune a Comisiei de afaceri externe a Parlamentului European (AFET), Anders Fogh Rasmussen s-a pronunţat pentru continuarea cooperării cu Rusia „în toate aspectele şi în orice moment”, deşi există domenii în care există divergenţe, precum situaţia din Georgia. Rasmussen a reafirmat că sistemul de apărare antirachetă al NATO este unul pur defensiv şi că el nu este îndreptat contra niciunei ţări. Legat de acest subiect, oficialul NATO şi-a exprimat speranţa că la Summitul de la Chicago, din 20-21 mai, Alianţa va putea să declare capacitatea intermediară a sistemului de apărare antirachetă.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a mai pledat luni pentru o coordonare mai bună între Alianţa Nord-Atlantică şi UE în problemele de securitate şi i-a cerut Uniunii Europene să adopte capacităţile necesare pentru acţiunile din străinătate. Rasmussen a spus că ţările europene ar trebui să fie mai îndrăzneţe privind un rol „mai solid” pe arena internaţională, fiind necesare capacităţi militare astfel încât europenii să poată susţine mai bine operaţiunile Alianţei în afara spaţiului euro-atlantic.
El le-a solicitat statelor membre UE ca, în pofida constrângerilor de natură bugetară din perioada actuală, să continue să investească „inteligent şi sufiecient” în capacităţile militare esenţiale şi să arate dorinţa de a le folosi atunci când este nevoie.
de Anatol Terzi | apr. 20, 2012 | Caucaz, Știri, Uncategorized @ro
Armenia a anunţat joi că a decis să prelungească până în anul 2020 durata de exploatare a reactorului nuclear de la controversata centrală Metzamor, care a început să funcţioneze acum mai bine de 30 de ani şi care este situată într-o zonă seismică.
Această prelungire este „indispensabilă pentru a asigura securitatea energetică şi independenţa energetică a Armeniei, ţinând cont de timpul necesar pentru construirea unui nou reactor”, a declarat guvernul armean într-un comunicat. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a „susţinut pe deplin” această decizie, a afirmat premierul armean, Tigran Sargsian, citat în comunicat.
Centrala nucleară Metzamor, situată la numai 30 de kilometri de Erevan, aproape de frontiera cu Turcia, se află într-o zonă seismică, scena unui puternic seism care a ucis 25.000 de persoane în 1988. Experţi ai AIEA au inspectat această centrală anul trecut şi i-au recomandat Armeniei să-i întărească securitatea, după ce accidentul de la centrala niponă Fukushima din martie 2011 a făcut să renască temerile în acest domeniu. Ei au afirmat, totuşi, că nu au găsit „nimic extraordinar”.
Autorităţile armene au închis centrala după cutremurul de pământ din 1988, dar au fost nevoite să o redeschidă după câţiva ani, în pofida obiecţiilor formulate de Uniunea Europeană şi SUA, pentru a face faţă penuriei de energie electrică. Centrala, al cărei reactor actual de 407,5 megawaţi a intrat în funcţiune în 1976, produce 40% din energia Armeniei.
de Razvan Iorga | apr. 17, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Unul dintre cele trei reactoare ale unei centrale nucleare din sudul Ucrainei a fost scos din functiune dupa o pana electrica la transformatorul acestuia, a anuntat marti Ministerul ucrainean pentru Situatii de Urgenta. Institutia de la Kiev a dat asigurari ca nu a fost depistata nicio scurgere radioactiva. O alta consecinta a fost aceea ca reactorul a fost izolat de reteaua nationala de distributie de electricitate, a precizat acesta. „Degradarea transformatorului principal al reactorului numarul 2 a antrenat o ruptura a unei linii de inalta tensiune ceea ce a provocat intrarea in functiune a sistemului de urgenta al reactorului”, a explicat ministerul pe site-ul sau de Internet. „Reactorul a fost redus la puterea minima si a fost debransat de la sistemul de distribuire a electricitatii in Ucraina”, a adaugat ministerul. „Conditiile de radioactivitate si risc de incendiu in centrala nucleara sunt in limitele normale”, a continuat acesta. Centrala este situata in sudul Ucrainei, la Iujnukrainsk in regiunea Mikolaiv. Formata din trei reactoare, ea a fost data in functiune in anii ’80, in perioada sovietica, potrivit agentiei ruse Itar-Tass. Cea mai mare catastrofa nucleara civila a avut loc la 26 aprilie 1986 in Ucraina sovietica atunci cand reactorul numarul 4 al centralei de la Cernobil, in nordul Ucrainei, a explodat in timpul unui test de securitate.
de Anatol Terzi | apr. 12, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Iranul va prezenta propuneri menite să diminueze tensiunile şi să creeze un climat corespunzător de negocieri în vederea rezolvării crizei generate de controversatul său program nuclear, cu ocazia rundei de discuţii cu marile puteri care va avea loc sâmbătă, la Istanbul, a afirmat miercuri şeful negociatorilor iranieni Said Jalili.
„Delegaţia iraniană va avea noi iniţiative şi sperăm că cealaltă parte va avea o abordare identică şi constructivă pentru a începe negocierile”, a declarat oficialitatea internaţională pentru postul de televiziune în limba arabă Al-Aram. Said Jalili, secretar al Consiliului suprem de securitate naţională şi negociator oficial al Teheranului în dosarul nuclear, nu a precizat natura „iniţiativelor” iraniene.
Statele Unite ale Americii i-au cerut luni Iranului să ia „măsuri concrete” pentru a convinge marile puteri că nu intenţionează să obţină bomba atomică.
Turcia a avut rolul de mediator în dosarul nuclear iranian şi în această calitate a organizat în ianuarie 2010, la Istanbul, prima rundă de negocieri între Iran şi grupul celor şase mari puteri (G5+1: China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, SUA plus Germania). Occidentul consideră că Iranul îşi ascunde ambiţiile militare nucleare sub masca unui program civil, iar Teheranul insistă pentru dreptul de a deţine tehnologie în domeniu „la vârf” şi susţine că proiectul său atomic urmăreşte scopuri strict paşnice.
de Anatol Terzi | apr. 10, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Negocierile nucleare între Iran şi marile puteri se vor relua la 14 aprilie la Istanbul, a anunţat luni purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei europene Catherine Ashton, după ce, la sfârşitul săptămânii, apăruseră deja informaţii neconfirmate privind locul şi data discuţiilor.
„Am căzut de acord ca negocierile să fie lansate la 14 aprilie la Istanbul”, a spus Michael Mann. „Sperăm că această primă rundă va crea un mediu favorabil pentru progrese concrete. Ţintim, bineînţeles, spre un progres sustenabil”, a adăugat Mann.
Ultima rundă de negocieri între Iran şi membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU (Marea Britanie, China, Franţa, Rusia şi SUA) plus Germania (reuniţi în aşa-numitul grup G5+1) a avut loc în ianuarie 2011 şi s-a încheiat fără niciun rezultat. Anterior a existat o dispută asupra locului în care ar fi trebuit reluate negocierile, opţiunile fiind Istanbul şi Bagdad. Puterile occidentale suspectează Iranul că încearcă să producă arme atomice sub acoperirea programului nuclear civil, lucru negat permanent de Teheran.
Un portavion în Golf
În altă ordine de idei, marina americană a anunţat luni că a trimis în Golf al doilea portavion, pe fondul tensiunilor cu Teheranul în legătură cu programul nuclear iranian. Potrivit declaraţiilor lui Derrick Frost, comandantul Flotei a 5-a americane, cu baza în Bahrein, este a patra oară într-un deceniu când Marina SUA deţine două portavioane care operează simultan în regiune. Este vorba de portavionul cu propulsie nucleară ”USS Enterprise” şi de grupul aeronaval de atac ”Abraham Lincoln”.
Derrick Frost a precizat că cele două portavioane vor acorda sprijin operaţiunilor militare americane din Afganistan şi eforturilor împotriva pirateriei din largul coastelor somaleze şi Golful Aden. Portavioanele vor patrula, de asemenea, pe rutele petroliere strategice din Golf pe care Iranul ameninţă că le va închide ca măsuri de retorsiune împotriva sancţiunilor economice impuse Teheranului.
