Atac cibernetic asupra programului nuclear iranian

Atac cibernetic asupra programului nuclear iranian

Programul nuclear iranian a fost vizat de un atac cibernetic, a semnalat un cercetător care dă asigurări că lucrează la Organizaţia pentru Energie Atomică a Iranului grupului finlandez din domeniul securităţii informatice F-Secure, a anunţat directorul grupului.
„El a declarat că serviciul tehnic a trimis un e-mail intern anunţând că a avut loc un atac şi oferind câteva detalii despre atac, şi anume o referire la Metasploit”, a declarat pentru Mikko Hyppönen, directorul de cercetare al grupului finlandez. Fragmente din această corespondenţă cu presupusul cercetător au fost publicate pe site-ul F-Secure. Conform acestor fragmente, ar fi fost atacate calculatoare de la instalaţiile de îmbogăţire a uraniului de la Natanz şi Fordo.
„De asemenea, a cântat nişte muzică, la întâmplare, cu volumul dat la maxim, în mai multe posturi de lucru, la mijlocul nopţii. Eu cred că era piesa Thunderstruck a grupului AC/DC”, a precizat interlocutorul lui Hyppönen într-un mesaj, publicat pe site-ul F-Secure. Presupusul cercetător a autorizat publicarea acestor informaţii, cu condiţia ca numele său să nu fie menţionat, a subliniat Hyppönen, care nu a mai reuşit să îl contacteze pe interlocutorul său de duminică după-amiază, zi în care a fost contactat grupul F-Secure.
„Singurul lucru pe care îl putem confirma este că aceste e-mail-uri provin din interiorul Organizaţiei pentru Energie Atomică a Iranului. Nu ştim dacă spunea adevărul. Torul are un aer un pic tras de păr. De exemplu, trucul cu Thunderstruck”, a adăugat Hyppönen, contactat telefonic. În iunie, un purtător de cuvânt al Pentagonului a anunţat că atacurile cibernetice împotriva programului nuclear iranian reprezintă una dintre priorităţile administraţiei Obama. Iranul, suspectat de către occidentali şi Israel că încearcă să se doteze cu arma nucleară, insistă mereu asupra caracterului paşnic al programului său nuclear.

Share our work
Dosarul nuclear iranian: Clinton, in Israel

Dosarul nuclear iranian: Clinton, in Israel

Secretarul de stat american Hillary Clinton întreprinde luni o vizită în Israel, pentru discuţii axate cu precădere asupra programului nuclear iranian şi a impasului în negocierile statului evreu cu palestinienii.
Oficialul american a sosit în Israel duminică seara, în jurul orei locale 23.30, venind din Egipt. Vizita de 24 de ore în Israel este prima a lui Clinton în acest stat din septembrie 2010 şi ultima etapă a unui turneu în ţări din Europa, Asia şi Orientul Mijlociu. În cursul dimineţii, secretarul de stat american se va întâlni cu omologul său Avigdor Lieberman şi cu preşedintele Shimon Peres. Potrivit administraţiei prezidenţiale isrealiene, discuţiile vor viza în principal relaţiile Israelului cu Egiptul, negocierile cu palestinienii şi programul nuclear iranian.
Hillary Clinton va mai avea întrevederi cu ministrul israelian al apărării, Ehud Barak, iar în cursul serii, cu premierul Benjamin Netanyahu, împreună cu care va susţine o conferinţă de presă. Potrivit unui responsabil al Departamentului de Stat, membru al delegaţiei americane, Hillary Clinton va avea o întâlnire şi cu premierul palestinian Salam Fayyad, cu care va aborda „eforturile de pace şi o serie de subiecte regionale şi bilaterale de interes comun”. Precedenta vizită a lui Clinton datează din septembrie 2010, când a încercat, fără succes, să împiedice eşecul negocierilor directe israelo-palestinene, care fuseseră reluate recent sub egida preşedintelui american Barack Obama.

Share our work
Bulgaria: Un reactor de la Kozlodui a fost oprit

Bulgaria: Un reactor de la Kozlodui a fost oprit

Reactorul numărul 6 al centralei nucleare de la Kozlodui, Bulgaria, a fost oprit la ora sâmbătă, după activarea automată a unuia dintre sistemele de protecţie a turbogeneratorului, se afirmă într-un comunicat de presă difuzat de conducerea centralei.
Nu s-a constatat nicio creştere a radiaţiei în zona centralei. Problema tehnică care a dus la activarea sistemului de protecţie a fost depistată şi înlăturată, aşteptându-se că reactorul să fie repornit încă în cursul zilei de sâmbătă. În acelaşi timp, puterea reactorului numărul 5, funcţionează cu 100% din capacitatea sa.
Singura centrală nucleară din Bulgaria, Kozlodui, exploatează în prezent două reactoare, unităţile 5 şi 6, de tip VVER, cu o capacitate de câte 1.000 de megawaţi. Patru reactoare, de câte 440 de megawaţi fiecare, au fost închise în 2002 şi 2006 la presiunea Uniunii Europene, din motive de securitate. Guvernul de la Sofia a decis recent să renunţe definitiv la proiectul de construire a unei noi centrale nucleare la Belene şi, în schimb, să instaleze o nouă unitate la centrala existentă de la Kozlodui

Share our work
Moscova: Dosarul iranian, greu de negociat

Moscova: Dosarul iranian, greu de negociat

Negocierile vizând controversatul program nuclear iranian, începute luni la Moscova, au fost dificile şi au cuprins un tensionat schimb de opinii, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei Uniunii Europene, Catherine Ashton.
„Nu a fost uşor, dar aceasta ne-a determinat să insistăm asupra propunerilor noastre. Negocierile au fost intense, dificile, au decurs într-o atmosferă de lucru, dar discuţiile au fost sincere”, a afirmat Michael Mann, la finalul primei zile de negocieri. El a exprimat disponibilitatea Uniunii Europene de a prelungi runda de consultări de la Moscova, prevăzută să se desfăşoare luni şi marţi. „Dacă ne vor ruga să rămânem, vom rămâne. La început am mizat pe faptul că negocierile vor dura două zile, dar acum nu putem exclude că ar putea fi trei”, a spus Mann, menţionând că „negocierile decurg greu, dar ele continuă”.

Noi sancţiuni?

Pe de altă parte, el a confirmat intenţia Uniunii Europene de a introduce un embargou asupra importului de petrol iranian. Sancţiunile introduse de SUA au diminuat deja cu mult exporturile iraniene de la 2,5 milioane de barili pe zi anul trecut la 1,2-1,8 milioane în prezent, potrivit estimărilor autorităţilor americane. Embargoul UE va face şi mai multă presiune asupra Teheranului.
Delegaţia europeană a insistat, în continuare, ca Iranul să oprească îmbogăţirea uraniului la 20% şi să schimbe stocul de uraniu îmbogăţit la acest nivel cu combustibil nuclear, de care are nevoie Teheranul, transmite Agerpres. „Prioritatea noastră este ca Iranul să abordeze chestiunea procentului de 20%”, care se apropie de nivelul de îmbogăţire necesar fabricării bombei atomice (20%)”, a menţionat Mann. Marile puteri promit, în schimb, Teheranului scutirea de sancţiunile internaţionale – prevăzute de şase rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU, dintre care patru includ sancţiuni economice -, precum şi o cooperare în sfera nucleară civilă.

Iranul cataloghează negocierile ca fiind constructive şi serioase

Reprezentantul Rusiei la negocieri, ministrul adjunct rus de externe, Serghei Riabkov, a afirmat, anterior, că poziţiile Iranului şi ale puterilor internaţionale sunt dificil de reconciliat. Delegaţia iraniană a apreciat, la rândul său, negocierile de Moscova ca fiind „constructive şi serioase”, relatează presa rusă, citând o declaraţie a secretarului-adjunct al Consiliului suprem al securităţii naţionale iraniene, Ali Bagheri. „Am discutat propunerile părţilor, am discutat poziţiile noastre, au fost şi critici, şi aspecte constructive”, a apreciat acesta, subliniind „dreptul Iranului la un program nuclear paşnic”. „Insistăm asupra îmbogăţirii uraniului. Trebuie să fie o transparenţă, pe care trebuie să o aplice toate părţile, atât în domeniul nuclear, cât şi în sfera nenucleară”, a punctat oficialul de la Teheran.
În cazul în care consultările de la Moscova se vor încheia fără rezultate concrete, escaladarea conflictului este inevitabilă, estimează experţii. Teheranul va fi supus şi altor sancţiuni. Pe 28 iunie, în SUA va intra în vigoare legea care interzice companiilor străine ce cooperează cu Banca centrală iraniană să activeze pe piaţa americană. În plus, potrivit presei americane şi israeliene, SUA ar putea introduce un embargo la intrarea navelor aeriene şi maritime în Iran. Cei care vor încălca această decizie vor fi privaţi de accesul la infrastructura de transport a SUA şi a UE. O asemenea sancţiune va izola practic Iranul de lumea externă.

Share our work
Israel: Submarinele cumparate din Germania, dotate cu rachete nucleare

Israel: Submarinele cumparate din Germania, dotate cu rachete nucleare

Israelul este în curs de echipare a submarinelor furnizare de Germania cu rachete de croazieră dotate cu focoase nucleare, deşi Berlinul a negat mereu că aceste submarine ar putea face parte din arsenalul nuclear israelian.
Potrivit presei germane, foşti înalţi responsabili ai ministerului de Apărare german au asigurat că guvernul a crezut de fapt mereu că Israelul a echipat cu armament nuclear submarinele de atac din clasa Dolphin. Duminică, această informaţie a provocat o reacţie din partea opoziţiei social-democrate (SPD) care a cerut explicaţii guvernului condus de Angela Merkel. „Guvernul federal trebuie să furnizeze informaţii ca să aflăm dacă submarinele livrate de Germania pot fi echipate cu sisteme potenţial purtătoare de focoase nucleare”, a declarat săptămânalului Rolf Mutzenich, purtător de cuvânt pe chestiuni de politică externă al grupului parlamentar SPD. „Până în prezent, aceste livrări erau justificate printre altele prin faptul că submarinele făceau parte dintr-un arsenal de disuasiune convenţională”, a remarcat acesta.
Germania a livrat deja trei dintre aceste submarine către Israel, finanţând de asemenea mare parte din factură, iar alte trei trebuie să fie livrate până în 2017. Israelul ia în considerare de asemenea posibilitatea de a comanda încă trei submarine.
Ultima ceremonia oficială de transmitere către Israel a unui submarin Diesel din clasa Dolphin (Delfin) a avut loc la începutul lunii mai 2012, în Germania, la Kiel. Potrivit ministerului israelian al apărării, submarinul, care a primit joi numele INS Tanin (crocodil, în ebraică), va intra în dotarea Forţelor Navale ale Israelului în 2013, după încheierea testelor tehnice şi de navigaţie.
INS Tanin este al patrulea submarin al Forţelor Navale Israeliene şi una dintre cele mai scumpe achiziţii făcute de armata israeliană. Construirea acestui submarin a presupus costuri de aproximativ 500 de milioane de dolari. Submarin din clasa Dolphin şi cu o lungime de 68 de metri, INS Tanin a fost lansat la apă în luna februarie, la Kiel, după ce a ieşit din halele Howaldtswerke-Deutsche Werft.

Share our work