Rusia, noi amenințări nucleare la adresa Ucrainei

Rusia, noi amenințări nucleare la adresa Ucrainei

Fostul președinte al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai liderului rus Vladimir Putin a avertizat că orice atacuri ucrainene asupra locurilor din Rusia de lansare a rachetelor, folosind arme livrate de SUA şi aliaţii lor, riscă să atragă un răspuns nuclear din partea Moscovei.
Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a afirmat că unii comandanţi militari ucraineni iau în considerare lovirea cu rachete cu rază lungă furnizate de Occident a unor locuri din Rusia de lansare a rachetelor.
El nu a oferit alte detalii despre presupusul plan şi numele comandanţilor vizaţi.
”Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă un singur lucru şi anume că ei riscă să fie activat paragraful 19 al fundamentelor politicii de stat a Rusiei în domeniul descurajării nucleare”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram.
”Acest lucru ar trebui să fie reamintit”, a adăugat fostul preşedinte rus.
Riscul unei escaladări nucleare a sporit de la începerea invaziei ruse în Ucraina.
SUA şi Rusia sunt de departe cele mai mari puteri nucleare: Vladimir Putin controlează 5.889 de focoase nucleare, în timp ce preşedintele american Joe Biden 5.244 de focoase nucleare, potrivit Federaţiei Oamenilor de Ştiinţă Americani.

Cu toate acestea, se estimează că Rusia deține un număr semnificativ de arme nucleare, inclusiv rachete balistice intercontinentale (ICBM), rachete balistice cu rază intermediară (IRBM), rachete balistice cu rază scurtă (SRBM) și bombe nucleare aeriene.

Rusia este una dintre cele două țări care deține un număr semnificativ de arme nucleare, cealaltă fiind Statele Unite. Armamentul nuclear al Rusiei este parte a succesoarei sale, Uniunea Sovietică, care a fost o putere nucleară în timpul Războiului Rece. Acordurile internaționale precum Tratatul privind Reducerea Armelor Strategice (START) au fost încheiate pentru a controla și limita aceste arsenale nucleare. Este important să menționăm că situația exactă poate evolua, iar detalii specifice pot să nu fie cunoscute publicului în mod direct.

Federatia Rusa dispune de diverse platforme de lansare pentru armamentul sau nuclear, inclusiv rachete balistice intercontinentale (ICBM), rachete balistice cu rază intermediară (IRBM), rachete balistice cu rază scurtă (SRBM) și rachete lansate din submarin (SLBM).

Iată câteva dintre platformele majore:

  1. Rachete balistice intercontinentale (ICBM):

-RS-24 Yars este o rachetă balistică intercontinentală modernă cu capacitate de a transporta mai multe focoase nucleare independente.

-Topol-M (SS-27) este o altă ICBM modernă cu capacitate de manevrabilitate și capacitate de a evita sistemele de apărare antirachetă.

  1. Rachete balistice cu rază intermediară (IRBM):

-Iskander-M esste un sistem de rachete balistice cu rază intermediară, conceput pentru a transporta încărcături convenționale sau nucleare.

3)Rachete balistice cu rază scurtă (SRBM):

– Iskander-K este p versiune a sistemului Iskander, adaptată pentru lansarea din nave maritime.

4) Rachete lansate din submarin (SLBM):

– Bulava este un SLBM lansat din submarin, dezvoltat pentru a fi folosit cu submarinele nucleare de clasă Borei.

  1. Bombe nucleare aeriene:

Moscova dispune, de asemenea, de aeronave strategice cum ar fi bombardierele nucleare Tupolev Tu-95 Bear și Tupolev Tu-160 Blackjack, care pot transporta bombe nucleare.

Acestea sunt doar câteva exemple, iar Rusia continuă să dezvolte și să modernizeze arsenalul său nuclear pentru a rămâne în pas cu evoluțiile tehnologice și pentru a-și menține capacitatea de descurajare nucleară.

Kievul nu deține arme nucleare, dar cu u toate acestea, în trecut, Ucraina a avut un program nuclear militar, iar după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, Ucraina a devenit a treia țară ca mărime din lume cu arsenal nuclear.

Cu toate acestea, la acea vreme, Ucraina a ales să renunțe la armele sale nucleare într-un efort de a menține relații bune cu comunitatea internațională și a semnat Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT).

Prin intermediul Memorandumului de la Budapesta din 1994, Ucraina a primit garanții de securitate din partea Statelor Unite, Regatului Unit și Rusiei în schimbul renunțării la armele nucleare. Astfel, Ucraina a transferat toate focoasele sale nucleare în Rusia și a aderat la NPT ca o țară non-nucleară. Federația Rusă nu a respectat acest tratat, iar în 2014 a anexat Crimeea și a lansat o insurgență pro-rusă în regiunile din estul Ucrainei.

Din punct de vedere legal, Ucraina nu are dreptul să dezvolte sau să dețină arme nucleare conform angajamentelor sale internaționale. Orice schimbare în această situație ar fi un act grav care ar avea implicații serioase la nivel internațional.

Ucraina și-a demonstrat angajamentul față de non-proliferare și a acționat în concordanță cu angajamentele internaționale pentru a renunța la potențialul său nuclear. Este important să subliniem că aceste evenimente au avut loc într-un context complex și într-o perioadă crucială a istoriei post-sovietice.

Share our work
Ucraina acuza Rusia de implicatii nucleare in estul tarii

Ucraina acuza Rusia de implicatii nucleare in estul tarii

nuclear russiaAutoritatile de la Kiev au acuzat Rusia ca ar fi trimis un transport cu insemnul `Pericol Nuclear` catre teritoriu sau, controlat momentan de separatistii prorusi. Dezvaluirea a fost facut de oficiali din cadrul Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), citati e Gazeta.ua. ‘Potrivit datelor operative din 23 aprilie, la Consulatul General al Ucrainei din Rostov pe Don a venit un apel telefonic alarmant. Potrivit persoanei care a sunat si care, din motive lesne de inteles, a dorit sa ramana anonima, prin gara Rostov au pornit probabil in directia Crimeii cateva vagoane cu insemnul ‘Pericol nuclear’. Potrivit locuitorilor din peninsula, astfel de transporturi au fost observate in mod repetat pe teritoriul republicii autonome ocupate’ Crimeea, mentioneaza SBU intr-un comunicat, postat pe pagina sa oficiala de internet. Consiliul pentru Securitate Nationala si Aparare al Ucrainei a declarat, la randul sau, ca unii experti nu exclud posibilitatea ca armata Rusiei sa transporte focoase nucleare pentru sistemele de rachete mobile.

Rusia si a intarziat sa raspunda la acesta acuzatii, sustinand varianta negarii amplasarii vreunor rachete nucleare in peninsula Crimeea. Nu exista nicio necesitate ca Rusia sa desfasoare arme nucleare in Crimeea, a declarat agentiei de presa amintite reprezentantul special al presedintelui rus in ‘Districtul federal Crimeea’, Oleg Belaventev. ‘Nu exista nicio necesitate in acest sens. Avem suficiente arme pentru a atinge inamicul acolo unde el este. Avem suficiente astfel de arme, amplasate pe submarine nucleare si pe alti purtatori’, a afirmat Belaventev, subliniind ca peninsula Crimeea ramane ‘o zona fara arme nucleare’.

Share our work
Moscova conditioneaza reducerea arsenalului nuclear la pachet cu toti actorii cu potential atomic

Moscova conditioneaza reducerea arsenalului nuclear la pachet cu toti actorii cu potential atomic

russian-nuclear1Rusia nu este dispusa sa negocieze noi reduceri bilaterale nucleare cu Statele Unite ale Americii decât dupa ce si alte puteri nucleare se vor alatura procesului, a afirmat luni ministrul adjunct rus de externe Serghei Riabkov. ‘Nu putem negocia la nesfârsit cu Statele Unite ale Americii reducerea si limitarea armelor nucleare, in timp ce alte tari isi consolideaza capacitatile nucleare si balistice’, a declarat luni Riabkov pentru postul de radio Vocea Rusiei, preluat de agentia de presa RIA Novosti. ‘A face din dezarmarea nucleara un proces multilateral devine o prioritate’, a explicat el. Riabkov a adagat ca Federatia Rusa nu a exclus niciodata o discutie legata de o dezarmare nucleara totala – ‘nuclear zero’ -, dar acesta nu ar trebui sa fie scopul absolut, ‘in caz contrar riscând sa ne subminam insasi structura securitatii noastre nationale’. Noul Tratat pentru Reducerea Armelor Nucleare Strategice (START), semnat de Rusia si SUA in 2010, limiteaza numarul de focoase nucleare desfasurate de fiecare parte la 1.550 si numarul de vectori – inclusiv rachete balistice intercontinentale, rachete balistice lansate de submarine si bombardiere cu capacitate nucleara – la 700. Potrivit unui raport publicat de Stockholm International Peace Research Institute (SIPR) in 2011, cele opt puteri nucleare recunoscute – Rusia, SUA, Marea Britanie, Franta, China, India, Pakistan si Israel – detin peste 20.500 de arme nucleare. Pe de alta parte, India, Pakistan si Israel nu au semnat Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NTP), al carui obiectiv este sa previna raspândirea armelor nucleare si sa obtina o dezarmare nucleara completa.

Share our work
Dosarul nuclear. Ban Ki-moon merge la Teheran

Dosarul nuclear. Ban Ki-moon merge la Teheran

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, le va cere liderilor iranieni, cu prilejul vizitei sale la Teheran, să obţină „urgent” progrese în dosarul nuclear şi al drepturilor omului, a făcut cunoscut marţi un purtător de cuvânt al ONU.
Ban a părăsit marţi New Yorkul îndreptându-se spre Teheran, unde urmează să fie prezent la lucrările celui de-al 16-lea summit al Mişcării de Nealiniere şi să fie primit de responsabili iranieni cu rang înalt, în pofida rezervelor exprimate de Statele Unite şi Israel. Această vizită îi va permite „să transmită îngrijorarea şi aşteptările comunităţii internaţionale în legătură cu subiectele asupra cărora este urgent să coopereze şi să obţină progrese, atât pentru stabilitatea regională, cât şi pentru bunăstarea poporului iranian”, a explicat purtătorul de cuvânt, Farhan Haq. „Printre aceste subiecte figurează programul nuclear iranian, terorismul, drepturile omului şi criza din Siria”, a adăugat el.
„Iranul are obligaţia, conform dreptului internaţional, să protejeze libertatea de întrunire paşnică, de asociere şi de exprimare şi să lase mai multă autonomie mass-mediei, apărătorilor drepturilor omului şi militanţilor politici”, a subliniat sursa citată. În afară de controversatul său program nuclear, Iranul este constant denunţat de ONU ca urmare a încălcării drepturilor omului, iar Ban Ki-moon a criticat în repetate rânduri apelurile liderilor iranieni de a eradica „tumoarea canceroasă” Israel din Orientul Mijlociu.
Aproximativ 35 de şefi de stat şi de guvern şi delegaţii din peste 100 de ţări sunt aşteptate la summitul Nealiniaţilor, de pe urma căruia Iranul caută să obţină profit pentru a pune capăt izolării internaţionale în care Vestul încearcă să îl închidă. Statele Unite şi aliaţii săi suspectează Iranul că vrea să se doteze cu arme atomice sub acoperirea programului nuclear civil, fapt dezminţit de Teheran.

Share our work
“Spioni israelieni” depun “marturie” la televiziunea iraniana

“Spioni israelieni” depun “marturie” la televiziunea iraniana

Televiziunea iraniană a difuzat luni „mărturiile” a 13 iranieni, 8 bărbaţi şi 5 femei presupuşi membri ai reţelelor antrenate de serviciile secrete israeliene şi care ar fi asasinat 4 cercetători iranieni din sectorul nuclear.
Într-o emisiune tv, aceştia “mărturisesc” că au fost recrutaţi de Israel şi antrenaţi în această ţară pentru a crea o reţea al cărei scop era comiterea de atentate şi acţiuni de sabotaj, obiectivul final fiind zădărnicirea programului nuclear iranian. Imaginile îl arată în special pe Majid Jamali Fashi, executat în luna mai pentru asasinarea lui Massoud Ali Mohammadi la începutul anului 2010, un important fizician ce activa în cadrul programului nuclear al Teheranului. El afirmă că a fost pregătit se serviciile secrete israeliene, Mossad, iar justiţia iraniană susţine că acestea i-au plătit suma de 120.000 de dolari în schimbul acţiunilor sale.
O fată declară că a fost trimisă pentru pregătire în Israel în urmă cu trei ani şi împreună cu alte persoane a primit misiunea de a supraveghea prin rotaţie fiecare câte o jumătate de oră locuinţa lui Massoud Ali Mohammadi. Alta afirmă că „atunci când operaţiunea s-a încheiat cu succes, m-au plătit”, fără să precizeze la ce atentat se referă şi nici suma de bani primită. Televiziunea iraniană a arătat imagini şi cu ceea ce pretinde a fi o „bază de antrenament din apropiere de Tel Aviv”. Mai mulţi dintre cei acuzaţi afirmă că au fost antrenaţi şi în Kurdistanul irakian.
Începând cu anul 2010, patru cercetători iranieni care lucrau la programul nuclear au fost asasinaţi şi un al cincilea a supravieţuit unei tentative de asasinat. Ministrul iranian al Informaţiilor, Heidar Moslehi, a declarat pe data de 28 iunie că „toţi cei implicaţi” în asasinate au fost capturaţi, iar mai târziu a acuzat serviciile secrete din SUA, Israel, Marea Britanie, Franţa şi Germania că ar fi în spatele acestor operaţiuni.

Share our work