de Anatol Terzi | feb. 28, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Cea de-a doua rundă a negocierilor oficiale în formatul 5+2 în problema transnistreană începe marţi la Dublin, în Irlanda, acestea fiind însă primele negocieri cu participarea reprezentanţilor noii conduceri de la Tiraspol.
Pe agenda de lucru figurează două chestiuni – definitivarea documentului care ţine de principiile şi reglementările viitorului proces de negocieri şi agenda procesului de negocieri, care va cuprinde subiectele ce vor fi discutate în viitor, a declarat recent vicepremierul moldovean responsabil pentru reintegrare, Eugen Carpov. Din punctul de vedere al Chişinăului, aceste discuţii vor trebui să se axeze pe reglementarea politică a conflictului, aspecte de securitate şi militare, aspecte social-economice, circulaţia liberă între cele două maluri ale Nistrului, anumite garanţii necesare pentru perioada de tranziţie şi reabilitare post-conflict.
Nu se discută despre misiunea de pacificare
Chişinăul a reluat recent demersurile privind necesitatea transformării misiunii de pacificare de pe Nistru, după un incident care a avut loc la începutul anului. Această chestiune însă nu va fi discutată la negocieri, după ce Tiraspolul a anunţat că nu va accepta includerea acesteia. La negocierile privind problema transnistreană de la Dublin, delegaţia Transnistriei nu va pune în discuţie formatul misiunii de pace de pe Nistru, a declarat aşa-zisul preşedinte transnistrean, Evgheni Şevciuk, într-un interviu pentru ITAR-TASS. ‘Dorinţa includerii pe agenda reuniunii a formatului operaţiunii este calificată de Tiraspol ca o tentativă de blocare a spaţiului de discuţii’, potrivit acestuia.
Analiştii de la Chişinău consideră că noile autorităţi de la Tiraspol ar putea fi mai flexibile la negocieri, dar oricum nu aşteaptă evoluţii spectaculoase în cadrul acestora. Negocierile oficiale în formatul 5+2 (R.Moldova, Transnistria, OSCE, Rusia şi Ucraina, plus SUA şi UE în calitate de observatori) au fost reluate la sfârşitul lunii noiembrie 2011, la Vilnius, după o pauză de aproape şase ani
de Anatol Terzi | feb. 23, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Şeful interimar al Misiunii OSCE în Republica Moldova, Jan Plesinger, a îndemnat autorităţile de la Chişinău şi Tiraspol să desfăşoare evenimente comemorative comune pe 2 martie 2012 pentru a marca cea de-a 20-a aniversare a conflictului transnistrean.
Jan Plesinger a menţionat că susţine propunerea făcută la 16 februarie, de către reprezentanţii OSCE, ai Rusiei şi Ucrainei în Comisia Unificată de Control care au cerut autorităţilor de toate nivelurile să desfăşoare evenimente comemorative comune pentru a marca cea de-a 20-a aniversare a tragicelor evenimente din martie 1992. „Evenimentele comune de comemorare a celor decedaţi vor contribui la consolidarea dialogului şi încrederii între oamenii de pe ambele maluri ale fluviului Nistru şi vor contribui la reconciliere”, a opinat Plesinger.
Reprezentanţi ai OSCE au îndemnat autorităţile să facă schimb de informaţii referitoare la evenimentele ce urmează a fi desfăşurate şi să dea dovadă de toleranţă şi respect reciproc pentru a evita o potenţială agravare a situaţiei în Zona de Securitate. „Acest fapt ar servi un exemplu pentru noile generaţii de prevenire a unor astfel de tragedii pe viitor,” a specificat Plesinger.
Guvernul Republicii Moldova elaborează o strategie de reintegrare a regiunii transnistrene, a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă consilierul premierului Vlad Filat pentru politică externă şi relaţii cu diaspora, Victor Chirilă. Strategia are ca scop să ofere un statut de autonomie largă regiunii transnistrene, dar respectând suveranitatea, independenţa şi integritatea Republicii Moldova, a declarat Victor Chirilă. Chişinăul nu va pune în discuţie chestiunea respectivă la negocierile care se vor desfăşura la sfârşitul lunii la Dublin, dar va insista în privinţa transformării misiunii de pacificatori în cadrul discuţiilor bilaterale şi în organizaţiile internaţionale, a mai declarat Victor Chirilă.
El a precizat că înainte de a fi publicată, strategia va fi prezentată participanţilor la procesul de negocieri în formatul 5+2. Strategia are ca scop să ofere un statut de autonomie largă regiunii transnistrene, dar respectând suveranitatea, independenţa şi integritatea Republicii Moldova. Sunt trei principii la care autorităţile nu vor face nicio cedare, dar regiunii îi vor fi oferite responsabilităţi şi împuterniciri largi, a declarat Victor Chirilă.
Şeful interimar al Misiunii OSCE în Republica Moldova, Jan Plesinger, a îndemnat autorităţile de la Chişinău şi Tiraspol să desfăşoare evenimente comemorative comune pe 2 martie 2012 pentru a marca cea de-a 20-a aniversare a conflictului transnistrean.
Jan Plesinger a menţionat că susţine propunerea făcută la 16 februarie, de către reprezentanţii OSCE, ai Rusiei şi Ucrainei în Comisia Unificată de Control care au cerut autorităţilor de toate nivelurile să desfăşoare evenimente comemorative comune pentru a marca cea de-a 20-a aniversare a tragicelor evenimente din martie 1992. „Evenimentele comune de comemorare a celor decedaţi vor contribui la consolidarea dialogului şi încrederii între oamenii de pe ambele maluri ale fluviului Nistru şi vor contribui la reconciliere”, a opinat Plesinger.
Reprezentanţi ai OSCE au îndemnat autorităţile să facă schimb de informaţii referitoare la evenimentele ce urmează a fi desfăşurate şi să dea dovadă de toleranţă şi respect reciproc pentru a evita o potenţială agravare a situaţiei în Zona de Securitate. „Acest fapt ar servi un exemplu pentru noile generaţii de prevenire a unor astfel de tragedii pe viitor,” a specificat Plesinger.
Guvernul Republicii Moldova elaborează o strategie de reintegrare a regiunii transnistrene, a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă consilierul premierului Vlad Filat pentru politică externă şi relaţii cu diaspora, Victor Chirilă. Strategia are ca scop să ofere un statut de autonomie largă regiunii transnistrene, dar respectând suveranitatea, independenţa şi integritatea Republicii Moldova, a declarat Victor Chirilă. Chişinăul nu va pune în discuţie chestiunea respectivă la negocierile care se vor desfăşura la sfârşitul lunii la Dublin, dar va insista în privinţa transformării misiunii de pacificatori în cadrul discuţiilor bilaterale şi în organizaţiile internaţionale, a mai declarat Victor Chirilă.
El a precizat că înainte de a fi publicată, strategia va fi prezentată participanţilor la procesul de negocieri în formatul 5+2. Strategia are ca scop să ofere un statut de autonomie largă regiunii transnistrene, dar respectând suveranitatea, independenţa şi integritatea Republicii Moldova. Sunt trei principii la care autorităţile nu vor face nicio cedare, dar regiunii îi vor fi oferite responsabilităţi şi împuterniciri largi, a declarat Victor Chirilă.
de Anatol Terzi | feb. 15, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
EUBAM susţine pe deplin reluarea circulaţiei trenurilor moldoveneşti pe segmentul transnistrean, menţionând că acest fapt nu este numai o relansare sub aspect economic, dar şi în aspectul consolidării încrederii între cele două maluri ale Nistrului.
Viceprim-ministrul responsabil de reintegrare, Eugen Carpov, a avut la Chişinău o întrevedere cu şeful Misiunii EUBAM, Udo Burkholder. Discuţiile s-au axat pe evoluţiile recente care au loc în regiunea transnistreană, precum şi în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. În cadrul întrevederii au fost abordate mai multe probleme legate de segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Eugen Carpov a ţinut să menţioneze că Misiunii EUBAM îi revine un rol important în ceea ce ţine de regimul vamal existent la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean, schimbul de informaţii, mecanismele şi căile de perfectare a exporturilor din regiune. Totodată, vicepremierul pentru reintegrare a Republicii Moldova a apreciat rolul pozitiv al Misiunii EUBAM în acordarea suportului consultativ şi tehnic necesar pentru ajustarea domeniilor vizate la standardele europene şi internaţionale.
În prezent, au loc discuţii la nivelul grupurilor de experţi pe probleme vamale din Chişinău şi Tiraspol, care urmează să elaboreze o schemă tehnologică, din punct de vedere a controlului vamal, pentru reluarea circulaţiei feroviare marfare prin regiunea transnistreană. Totodată, a fost reiterată actualitatea propunerilor tehnice ale Misiunii EUBAM în contextul relansării traficului feroviar prin regiune.
Cei doi oficiali au evidenţiat potenţialul Misiunii de a contribui la procesul de reglementare a conflictului transnistrean, precum şi importanţa acordată de către partea moldovenească obiectivelor stipulate în mandatul EUBAM.
de Anatol Terzi | ian. 16, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind instituirea crucii comemorative „Participant la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova (1991-1992)”.
Ministrul Apărării Vitalie Marinuţa a prezentat documentul duminică, în şedinţa plenară a legislativului. Distincţia va fi conferită cu ocazia celor 20 de ani de la începutul conflictului armat pentru apărarea integrităţii şi independenţei R. Moldova şi va fi înmânată în semn de apreciere a contribuţiei pentru apărarea integrităţii ţării. Pentru confecţionarea distincţiei nominalizate, a legitimaţiei şi a cutiei capitonate aferente acesteia, din fondul de rezervă al Guvernului vor fi alocate fonduri în valoare de aproximativ 5 milioane de lei.
Crucea comemorativă va fi acordată celor aproximativ 28.000 de participanţi la acţiunile de luptă. Distincţia va fi oferită militarilor aflaţi în serviciul activ, rezerviştilor chemaţi la concentrare, voluntarilor şi colaboratorilor organelor afacerilor interne. Totodată, Crucea comemorativă va fi înmînată colaboratorilor securităţii statului, sistemului penitenciar, incluşi în efectivul unităţilor militare şi structurilor speciale aflate pe poziţii de luptă, dar şi celor delegaţi în aceste unităţi pentru îndeplinirea unor misiuni speciale în scopul eficienţei acţiunilor de luptă.
Descrierea decoraţiei
Crucea comemorativă „Participant la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova (1991-1992)” se confecţionează din tombac patinat de culoare cenuşie. Aceasta reprezintă o cruce cu braţele egale emailate alb, având extremităţile labate în unghi, înscrisă într-un cerc imaginar cu diametrul de 35 mm. Crucea are în centru un medalion rotund emailat alb, înconjurat de o cunună de stejar, cuprinzând compoziţia aurită a Stemei de Stat a Republicii Moldova, păstrând cromatica originală a stemei doar în scutul central (tăiat, roşu şi albastru, cu un cap de bour broşând, însoţit între coarne de o stea cu opt raze, jos în dextra de o roză heraldică, iar jos în senestră de o semilună conturnată.
La conflictul armat din 1991 – 1992, au participat aproximativ 29.000 de persoane, dintre care 286 au decedat, iar alte 284 au rămas invalide cu gradele I, II şi III. În Armata Naţională activează în prezent 64 de veterani ai conflictului armat pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei R. Moldova. La 2 martie 2012, se împlinesc 20 de ani de la conflictul armat de pe Nistru. Ziua de 2 martie a fost proclamată Ziua Memoriei de către Parlamentul Republicii Moldova în anul 2011.
de Anatol Terzi | ian. 12, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Participanţii la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţei R. Moldova din anii 1991-1992 vor primi medalia „Crucea comemorativă”, la 20 de ani de la începutul conflictului armat.
O iniţiativă legislativă în acest sens a fost aprobată, miercuri, şi va fi transmisă de Guvern în Parlament, pentru a fi examinată în următoarea şedinţă, transmite Moldpres. Igor Panfile, viceministru al Apărării, a comunicat, în şedinţa de Guvern, că distincţia va fi oferită militarilor aflaţi în serviciul activ, rezerviştilor chemaţi la concentrare, voluntarilor şi colaboratorilor organelor afacerilor interne, ai instituţiilor de securitate ale statului şi ai sistemului penitenciar, incluşi în unităţile militare şi structurile speciale aflate pe poziţii de luptă, dar şi persoanelor civile delegate în unităţile respective, cu misiuni speciale.
Potrivit viceministrului, pentru confecţionarea medaliei nominalizate şi pentru cheltuieli aferente acesteia, pentru 28 de mii de participanţi la acţiunile de luptă, sunt necesare circa 5 milioane de lei, bani ce urmează să fie alocaţi din fondul de rezervă al Guvernului.
Miercuri, peste 300 de locuitori ai satelor de pe Nistru au cerut astăzi autorităţilor scoaterea posturilor de pacificatori din Zona de securitate. Protestatarii s-au adunat pe podul, unde la 1 ianuarie 2012, tânărul Vadim Pisari a fost împuşcat de un pacificator rus şi au demontat însemnele rutiere şi bariera metalică de lângă oraşul Vadul lui Vodă.
La grupul de organizatori a protestelor a aderat şi primarul oraşului Vadul lui Vodă, dar şi membri ai asociaţilor de veterani. După miting, locuitorii satelor de pe Nistru au trecut în coloană pe partea dreaptă a podului ce leagă cele două maluri, unde au smuls indicatoarele rutiere. De asemenea, protestatarii au înlăturat barierele de metal, iar doi cetăţeni s-au luat la harţă, nemulţumiţi că nu li s-a permis să scoată şi celelalte instalaţii de metal.
