Negocierile din dosarul transnistrean trezesc indignarea Ninei Ștanski, șoția lui Șevciuk și fosta șefă a diplomației de la Tiraspol

Negocierile din dosarul transnistrean trezesc indignarea Ninei Ștanski, șoția lui Șevciuk și fosta șefă a diplomației de la Tiraspol

Viceprim-ministru pentru Reintegrare al Republicii Moldova, Gheorghe Balan, şi pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev (dreapta)

Nina Ștanski, fosta pretinsă ministră de Externe a Transnistriei, s-a arătat, duminică extrem de indignată față de cele patru puncte pe care Chișinăul și Tiraspolul au convenit sâmbătă, înaintea discuțiilor din dosarul transnistrean ce vor avea loc luni și marți, sub patronajul OSCE și în formatul „5+2”.  „Iată momentul în care pot să spun: Sunt fericită că această „predare a țării” nu trebuia să fie făcută pentru mine, executând decretul de sus. Condoleanțe diplomaților transnistreni”, a scris Ștanski pe pagina sa de Facebook.

Cu nu mult timp în urmă, Ștanski și soțul ei, fostul pretins lider de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, au fost găzduiți la Chișinău de către autorități, pentru ca mai apoi să fugă în Rusia de mâna procurorilor de la Tiraspol, după ce au fost acuzați de abuz de putere și îmbogățire ilicită.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Guvernul Republicii Moldova, s-a convenit să fie asigurată libera circulație a profesorilor și a elevilor instituțiilor de învățământ cu predare în grafie latină din stânga Nistrului. Totodată, școlile vor fi asigurate cu materiale didactice și cele necesare pentru desfășurarea procesului educațional. Tarifele achitate de instituţiile de învăţământ pentru serviciile comunale vor fi micșorate, iar plata pentru chiria clădirilor va fi simbolică.

În același timp, a fost reglementat și procesul de apostilare a diplomelor emise de instituțiile de învățământ superior din regiunea transnistreană. Această măsură va permite absolvenților acestor instituţii să-și continue studiile peste hotare, inclusiv în ţările Uniunii Europene.

O altă decizie aprobată ieri ține de asigurarea accesului la terenurile agricole din raionul Dubăsari, amplasate după traseul Tiraspol-Camenca. În acest scop, a fost creat cadrul necesar pentru restabilirea Mecanismului de prelucrare a pământurilor din anul 2006, care va permite proprietarilor și fermierilor din satele Doroțcaia, Cocieri, Coșnița, Molovata Nouă, Pohrebea, Pârâta și Vasilievca să-și prelucreze terenurile fără impedimente.

De asemenea, vor fi întreprinse acțiuni pentru restabilirea conexiunii de telefonie fixă și mobilă, dar și a infrastructurii din domeniul comunicațiilor electronice dintre cele două maluri ale râului Nistru.

 

Share our work
Ştanski. Sfârşitul unui capitol

Ştanski. Sfârşitul unui capitol

Nina Shtanski, "prima doamna a Transnistriei"

Nina Shtanski, „prima doamna a Transnistriei”

Anunţată ca „nunta secolului în Transnistria”, căsătoria liderului transnistrean, Evghenii Şhevciuk cu aşa numitul ministru de externe al regiunii transnistrene, Nina Ştanski, încheie un capitol tumultuos al procesului de reglementare a conflictului transnistrean.
Cariera Ninei Ştanski a fost strâns legată de cea a lui Şhevciuk şi a început de pe timpurile când acesta era deputat în aşa numitul Soviet Suprem al Transnistriei. Ulterior, în urma conflictului cu „ex-preşedintele” transisntrean, Igor Smirnov, Şevciuk demisionează din funcţia de preşedinte al Sovietului Suprem. Ştanski continuă să-l asiste, inclusiv şi în activitatea din cadrul organizaţiei obşteşti „Renaşterea Transnistriei”, care îl propulsează în 2011 în prim planul eşichierului politic din regiune. Odată cu alegerea în calitate de „preşedinte al republicii moldoveneşti nistrene”, Şevciuk o desemnează pe Ştanski reprezentant special în procesul de negociere, iar peste o lună o numeşte în fruntea unei din cele mai importante structuri ale regiunii, aceasta devenind „ministru de externe”, ulterior fiind numită şi „viceprim-ministru pentru cooperare internațională”.

Inceput timid
Nina Ştanski şi-a început timid cariera de negociator în conflictul transnistrean fapt ce a permis Chişinăului să-şi impună propriile priorităţi în tratative. În prima perioadă, datorită abilităţilor de negociere şi a experienţei net superioare a ex-negociatorului (Eugen Carpov), au fost convenite un şir de documente şi proiecte pe care Chişinăul le considera un succes personal, dar care au fost percepute de Tiraspol ca fiind cedări unilaterale. Atitudinea de superioritate a Chişinăului a generat o reacţie negativă şi a îndepărtat noua conducere transnistreană de la obiectivele care au fost stabilite în comun.
În paralel cu activitatea în departamentul de externe al Transnistriei, Ştanski îşi consolidează studiile la Institutul de Stat de Relaţii Internaţionale din Moscova al Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse (MGIMO), iar la sfârşitul lui 2012 susține teza de candidat în ştiinţe politice la subiectul „Problemele conflictului din Transnistria/Republica Moldova: aspecte internaționale”.
De notat că MGIMO este principala „fabrică” de diplomaţi din ex-URSS, printre absovenţii acestei universităţi au fost sau sunt preşedinţi de ţară, prim-miniştri, miniştri ai afacerilor externe din întregul areal al fostului bloc socialist, printre aceştia: preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliev; din Bulgaria – fostul preşedinte Peter Mladenov, prim-miniştrii Andrey Lukanov şi Jan Videnov; ministrul afacerilor externe al Ucrainei din timpul regimului Yanukovici, Konstantin Grishenko; din Cehia – comisarul european pentru extindere și politica de vecinătate, Štefan Füle, dar şi alte personalităţi de prim rang. De-a lungul timpului unii absolvenţi au fost acuzaţi că promovează direct politica Kremlinului sau sunt suspectaţi că au fost/sunt agenţi KGB sau ai Serviciului Federal de Securitate din Federaţia Rusă. Cel mai însemnat absolvent din Republica Moldova este Iurie Leancă, fost prim-ministru, în perioada mandatul căruia a avut loc „furtul miliardului” şi care a fost acuzat că ar fi că ar fi încercat să cedeze pe căi ocolite Aeroportul Internaţional din Chişinău, unor afacerişti ruşi.

Doamna de Fier
Acumulînd cunoştinţe şi experienţă, Ştanski şi-a desoperit maniera confortabiă de negociere şi a început să-şi impună interesele în relaţia cu Chişinăul. Discursul public emotiv (până la dramatic), cu tentă de scandal, dar şi maniera dură de a conduce negocierile puneau permanent partea moldovenească în dificultate. Nu pot fi uitate duelurile verbale cu Eugen Carpov din cadrul conferinţelor comune de presă, intervenţiile dnei Ştanski fiind pline de ironie şi niciodată diplomatice. Deranjat de intervenţiile în forţă a lui Ştanski, Chişinăul a început să evite conferinţele de presă comune, optînd pentru un dialog separat cu presa.
Gafele Chişinăului erau permanent aduse în atenţia publică de către Ştanski, fiind pe larg mediatizate prin intermediul presei de la Tiraspol, fiind ulterior preluate şi de cea din Republica Moldova. Astfel, în urma declaraţiilor „doamnei de fier a Transnistriei”, erau iniţiate ample campanii de (dez)informare asupra diferitelor aspecte şi probleme care faceau parte din procesul de negocieri.
Totodată, încercările Chişinăului de a para atacurile şi de a calma situaţia, aveau cel mai des un efect invers. Deseori scuzele şi explicaţiile autorităţilor moldoveneşti erau utilizate contra acestora şi permiteau Tiraspolului să obţină cedări semnificative.
Ameninţările cu sistarea activităţii şcolilor româneşti din Transnistria, oprirea negocierilor în formatul 5+2, arestarea poliţiştilor moldoveni din Tighina şi introducerea sistemului paralel de carte verde în regiune au fost cele mai eficiente arme ale Tiraspolului. Totodată, activitatea Comisiei Unificată de Control a fost blocată de peste un an, întrunirile în acest format fiind permanent amânate, iar părţile acuzându-se reciproc de sabotaj şi rele intenţii.
În toată această perioadă, Chişinăul neavînd ce contrapune a fost nevoit să facă cedări la masa de negociere în favoarea Tiraspolului. În acelaşi timp, autorităţile constituţionale căutau scuze şi înfrumuseţau adevărul, pentru a-şi menţine imaginea în faţa propriului public. Acuzaţiile publice, îngrijorările şi constatările pline de regret ale Chişinăului precum că acţiunile Transnistriei sunt „unilaterale”, distrug climatul de încredere şi de securitate, „afectează negativ funcţionarea mecanismului de pacificare” şi „contravin principiilor și procedurilor formatului «5+2»” au fost ignorate, Tiraspolul continuînd metodic să îşi edifice „statalitatea” şi să ignore protestele venite din partea autorităţilor centrale.

Avant curmat
Situaţia nu s-a îmbunătăţit nici cu numirea lui Victor Osipov, la începutul acestui an, în funcţia de vice-premier la departamentul de reintegrare, chiar dacă acesta a mai deţinut această funcţie între anii 2009 şi 2011. Deşi începutul mandatului a fost marcat de dinamizarea negocierilor şi a şedinţelor, fiind semnate şi două documente, totuşi avântul a fost curmat rapid, iar relaţiile între Chişinău şi Tiraspol au redevenit reci.
Aceste schimbări de atitudine pot fi puse pe seama faptului că Osipov, deşi avea o experienţă anterioară în negocieri, nu o cunoştea pe Ştanski şi nu era pregătit să-i facă faţă. Experţii din domeniu au calificat cele două documente semnate ca fiind favorabile Transnistriei, Chişinăul cedînd prea uşor şi fără a obţine careva dividente. Situaţie cu atât mai gravă cu cât în acea perioadă s-a agravat situaţia fermierilor de pe platoul Coşniţa care erau blocaţi de miliţia transnistreană şi nu puteau să efectueze lucrările de primăvară pe terenurile agricole.
În rezultat, practicarea jocului la limita faultului i-a permis aşa numitului ministru de externe al Transnistriei să dea peste cap toate planurile reintegraţioniste ale Chişinăului, obligîndu-l să bată în retragere şi să se mulţumească cu o degradare controlată a status quo-ului în favoarea Tiraspolului.
În perioada mandatului său, Nina Ştanski era permanent vizibilă pe reţelele de socializare, comunicînd la direct cu cititorii săi, dar şi cu reprezentanţii presei. În calitate de reprezentant politic în conflictul transnistrean, ea va rămâne în amintire ca fiind un negociator abil, care îşi impunea propria agendă şi care fără menajamente utiliza toate instrumentele disponibile, inclusiv cele ne-diplomatice.
Punct şi de la capăt

Ştirea că Nina Ştanski se retrage şi în locul acestea vine o altă persoană cu siguranţă a fost întâmpinată cu uşurare la Chişinău. Totuşi, oficialii moldoveni nu ar trebui să fie prea entuziasmaţi de schimbarile survenite. Lucrînd peste 23 de ani în departamentul de externe al Transnistriei, Ignatiev are o bogată experienţă în domeniul negocierilor, fiind „adjunctul ministrului de externe” al Transnistriei (din 2011) şi membru al delegaţiei din Transnistria în Comisia Unificată de Control (din 2012).
Negociatorul interimar din partea Tiraspolului, Vitalii Ignatiev, deşi este mult mai tânăr decât omologul său, este o persoană din sistem şi nu credem că Victor Osipov va reuşi să-l intimideze la masa de negocieri. Iar recentele declaraţii de presă şi articolele semnate de Vitalii Ignatiev demonstrează că acesta va continua linia dură promovată de Nina Ştanski în relaţia cu Chişinăul.

Share our work
Separatistii transnistreni ameninta cu razboiul prin „dezghetarea” conflictului cu Chisinaul

Separatistii transnistreni ameninta cu razboiul prin „dezghetarea” conflictului cu Chisinaul

Nina Stanski

Autoritatile separatiste de la Tiraspol isi intetesc retorica la adresa Chisinaului si fac afirmatii din ce in ce mai belicoase. In asteptarea sprijinului de la Moscova, acesta au inceput sa agite tot mai tare posibilitatea unor conflicte armate cu vecinii, Republica Moldova si Ucraina. Pretinsa sefa a diplomatiei nistrene, Nina Stanski (foto), a declarat intr-un interviu pentru postul de radio de limba rusa Baltcom din Letonia ca insistenta Chisinaului de a schimba statutul misiunii de mentinere a pacii de la Nistru ar putea duce la „dezghetarea” conflictului transnistrean. Autoritatile centrale de la Chisinau au declarat in repetate randuri ca armata rusa ar trebui sa paraseasca regiunea transnistreana in urma angajamentelor luate de autoritatile de la Moscova la summitul OSCE de la Istanbul de a parasi teritoriul Republicii Moldova. „incercarile de a discredita actuala misiune de pace vor duce la escaladarea conflictului și la „dezghetarea” lui, ceea ce este extrem de periculos. in prezent, Transnistria se confrunta cu situatii complexe, iar felul in care presa ucraineana trateaza subiectul, bineinteles, ne face sa fim ingrijorati”, a spus Nina Ștanski. Ea a subliniat Transnistria s-ar afla, in prezent, in fata celor mai serioase provocari, dupa 1992.

Rogozin agita apele din spatele cortinei

Aceasta atitudine a fost incurajata constant de Moscova, care cere la randul sau, atat Ucrainei, cat si Republicii Moldova culoare de aprovizionare pentru militarii rusi stationati in regiunea separatista de peste Nistru. La randul sau, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a declarat luni ca intentioneaza sa participe la Tiraspol la marcarea a 70 de ani de la operatiunea de eliberare a Republicii Moldova de ocupatia fascista. „Intentionez sa vizitez Tirapolul pe 24 august pentru a participa la ceremonie. imi dau seama ca va fi dificil sa ajung acolo, din cauza ca ma astept sa fiu inscris curand pe lista de sanctuni a Ucrainei. Este imposibil sa zbor pana acolo prin Ucraina, unde avionul ar putea fi obligat sa aterizeze”, a declarat vicepremierul rus pentru Izvestia. „Nici sa ocolesc prin Bulgaria si Romania nu este usor. Am sa gasesc eu o cale”, a adaugat Rogozin. „Am primit o propunere din partea (celuilalt) copresedinte al CIG Rusia-Republica Moldova sa ne intalnim si sa discutam despre relatiile comerciale din perspectiva sanctiunilor (occidentale)”, a spus Rogozin. „Nici sa ocolesc prin Bulgaria si Romania nu este usor. Am sa gasesc eu o cale”, a adaugat Rogozin. „Am primit o propunere din partea (celuilalt) copresedinte al CIG Rusia-Republica Moldova sa ne intalnim si sa discutam despre relatiile comerciale din perspectiva sanctiunilor (occidentale)”, a spus Rogozin. De asemenea, la data de 24 august este sarabatorita si Ziua Nationala a Ucrainei. La 24 august 1991, parlamentul ucrainean a adoptat Declaratia de Independenta, in care Ucraina era declarata stat democratic si independent de Uniunea Sovietica.

Share our work
Șevciuc și Ștanski debarca la Chișinău

Șevciuc și Ștanski debarca la Chișinău

„Amazoana” diplomatiei transnistrene, Nina Stanski, debarca la Chisinau

Liderul administrației de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, şi așa-numitul ministru transnistrean de externe, Nina Ştanski, vor întreprinde întreprind o vizită la Chişinău, in data de 29 ianaurie 2013, pentru a discuta perspectivele dezvoltării dialogului bilateral în anul 2013, precum şi o serie de probleme socio-economice existente în relaţiile dintre regiunea transnistreană şi Republica Moldova. Un alt aspect important ce va fi discutat la întâlnirea care se va desfăşura la Ambasada Ucrainei de la Chişinău este organizarea întâlnirii dintre preşedintele Transnistriei, Evgheni Şevciuk, şi premierul Republicii Moldova, Vlad Filat. Această întâlnire urmează să aibă loc în oraşul ucrainean Lvov, în timpul viitoarei runde de negocieri în format „5+2″, programată în a doua jumătate a lunii februarie. Reuniunea de la Lvov este planificată la inițiativa Ucrainei, țară care deține președinția OSCE în anul 2013 și care are drept obiectiv soluționarea conflictelor înghețate din Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach.

Share our work
Stanski, la Chisinau: Filat invitat la Tiraspol

Stanski, la Chisinau: Filat invitat la Tiraspol

Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, a fost invitat pentru vineri la Tiraspol pentru a discuta cu liderul separatist al regiunii transnistrene, Evgheni Şevciuk, în privinţa reluării circulaţiei trenurilor de marfă pe segmentul transnistrean, a declarat miercuri aşa-numitul ministru de externe al Transnistriei, Nina Ştanski.
Nin Ştanski a avut miercuri o întrevedere de câteva ore la Chişinău cu vicepremierul R Moldova responsabil pentru reintegrare, Eugen Carpov, la care au asistat şi participanţii la negocierile în formatul 5+2. “Pentru vineri, 30 martie, l-am invitat pe premierul Vlad Filat la Tiraspol unde se va întâlni cu Evgheni Şevciuk, iar scopul principal al acesteia este să convină asupra acordului privind reluarea transportului feroviar de mărfuri”, a declarat ea.
Eugen Carpov a declarat că reluarea mişcării trenurilor pe segmentul transnistrean va influenţa pozitiv activitatea agenţilor economici de pe ambele maluri ale Nistrului, care astfel vor evita un ocol de aproximativ 400 de kilometri. Circulaţia trenurilor pe segmentul transnistrean a fost întreruptă în anul 2006, când autorităţile separatiste au pretins taxe pentru tranzitarea trenurilor. În octombrie 2010 a fost reluată circulaţia trenurilor pe traseul Chişinău-Odesa.
Vlad Filat şi Evgheni Şevciuk au mai avut două întrevederi, una la sfârşitul lunii ianuarie la Odesa şi alta săptămâna trecută la Chişinău.

Share our work