de Razvan Iorga | aug. 30, 2017 | Știri, Turcia, UE
Președintele CE, Jean-Claude Juncker împreună cu liderul de la Ankara, Recep Erdogan
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat marți, într-un discurs în fața ambasadorilor Uniunii Europene, că Turcia, stat care provoacă puternice îngrijorări în privința drepturilor omului și a statului de drept, se îndepărtează ”cu pași gigantici de Europa”. Juncker a declarat că președintele turc Recep Ergodan se îndreaptă într-o direcție în care ca UE să vrea să pună capăt negocierilor cu Turcia pentru aderarea la UE pentru a putea apoi „arunca întreaga responsabilitate pe seama Uniunii Europene și nu a Turciei”.
„Turcia se îndepărtează cu pași gigantici de Europa”, a declarat Juncker în discursul său.
Negocierile de aderare a Turciei la UE, lansate în 2005, se află într-un punct mort, însă majoritatea statelor UE nu doresc deocamdată să facă pasul decisiv al întreruperii lor oficiale, temându-se de o ruptură definitivă cu un partener cheie în dosarul migrației și în lupta antiteroristă. ”Problema este de a ști dacă trebuie să punem capăt negocierilor cu Turcia. Este o chestiune pur teoretică, pentru că, oricum, nu există negocieri deocamdată”, a adăugat Juncker. Relațiile diplomatice între Ankara și Bruxelles, care s-au degradat puternic după puciul eșuat din iulie 2016 în Turcia, s-au tensionat suplimentar după referendumul din aprilie care a extins prerogativele președintelui Erdogan.
de Razvan Iorga | iun. 30, 2017 | Info Militar, Știri, Turcia, UE
Soldați turci din Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN)
Autoritățile turce au negat joi orice proiect de retragere a militarilor săi staționați în nordul Ciprului, în timp ce în Elveția are loc o nouă rundă de negocieri privind reunificarea insulei divizate de peste 40 de ani. Ciprul este divizat din 1974 între Republica Cipru, unde se află comunitatea cipriotă greacă în sudul insulei, și Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), recunoscută doar de Ankara.
Turcia are staționați în RTCN circa 35.000 de militari, a căror retragere totală este cerută de către Nicosia, susținută de Atena. O sursă diplomatică a declarat pentru AFP în Elveția că Turcia ar fi dispusă să-și reducă cu 80 % prezența militară din Cipru. Dar purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe a dezmințit în mod ferm un astfel de proiect, într-un comunicat oficial difuzat joi dimineața: „Informațiile potrivit cărora țara noastră își va retrage militarii din insulă, în cadrul unui plan în patru etape și în procentele evocate, sunt false”, relatează Agerpres. „Zero soldați, zero garanții, pentru noi aceasta nu poate fi un punct de plecare al unei reuniuni”, a declarat ulterior în cursul zilei ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu.
„Nu putem accepta un astfel de lucru”, a continuat el, adresându-se jurnaliștilor în stațiunea elvețiană Crans-Montana, unde au loc convorbirile dintre ciprioții greci și turci. Catalogând drept ”vis” o astfel de cerere, Cavusoglu a făcut apel la Atena și Nicosia ”să se trezească”. ”Trebuie să se trezească din acest vis, ca să renunțe ‘, a afirmat șeful diplomației turce. După o întrerupere de cinci luni, negocierile au fost reluate miercuri în cadrul unei conferințe lărgite, cu participarea președintelui cipriot grec Nicos Anastasiades și a liderului cipriot turc Mustafa Akinci, cărora li s-au alăturat miniștrii de externe și reprezentanți ai țărilor ”garante” — Turcia, Grecia și Marea Britanie.
de Anatol Terzi | mart. 14, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, Ucraina, Uncategorized @ro
Adjunctul ministrului rus de Externe, Grigori Karasin, împreună cu omologul său de la Chișinău, Lilian Darii
Posibilitatea închiderii punctelor de frontieră ale Republicii Moldova cu Ucraina, de pe segmentul controlat de separatiștii transnistreni, a activizat Rusia. Moscova l-a trimis la Chișinău și Tiraspol pe adjunctul ministrului rus de Externe, Grigori Karasin (foto stânga). În ciuda faptului că reprezentanții de la Chișinău au reclamat probleme legate de controlul excesiv pe care autoritățile ruse îl aplică oficialilor moldoveni, Karasin a fost mult mai preocupat de situația de la punctele de control din regiunea transnistreană. De altfel, Karasin a spus că vrea mai multe discuții în formatul 5+2 și discutarea problemei punctelor vamale moldo-ucrainene de pe segmentul transnistrean, potrivit TVR Moldova. „Am acordat o atenţie problemei punctului vamal comun al Moldovei şi Ucrainei de la Cuciurgan. În opinia noastră, aceasta este una dintre cele mai vulnerabile teme pentru administraţia de la Tiraspol, deoarece aceasta afectează schimburile comerciale ale regiunii”, a declarat Karasin, în cadrul întâlnirii avute la Chișinău, astăzi cu omologul său moldovean, Lilian Darii (foto dreapta).
Încurajați de prezența în regiuni a diplomaților ruși, pretinsul șef al diplomației de la Tiraspol Vitali Ignatiev a devenit și el vocal. „Decizia de a institui un regim comun la frontieră încalcă direct atât spiritul cât și prevederile procesului de negocieri și acordurilor semnate anterior. În plus, în protocolul de la Berlin este clar menționat că părțile nu pot lua decizii unilaterale, iar toate deciziile vor fi luate la masa de negocieri”, a declarat Vitali Ignatiev.
Ucraina nu dă înapoi
Autoritățile separatiste de la Tiraspol s-au plâns Moscovei și au cerut autorităților ruse se intervină cu presiuni asupra celor de la Chișinău și Kiev, după ce Ucraina a precizat că nu vor mai accepta doar grăniceri transnistreni la punctele de control cu Ucraina, ci vor introducerea și a unora moldoveni la punctele comune de control. De altfel, președintele subcomitetului din Comisia pentru securitate națională și apărare din Parlamentul de la Kiev, Irina Friz, a scris luni pe pagina sa de Facebook că, în cazul retragerii posturilor vamale moldovenești de pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, Ucraina va fi nevoită să închidă toate punctele de trecere unde vor lipsi polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali moldoveni.
„Plângerea autorităților separatiste de la Tiraspol în fața celor de la Moscova, cu solicitarea ca cea din urmă să folosească pârghiile economice pentru a elimina posturile vamale la frontiera cu Ucraina, nu contribuie la soluționarea problemei transnistrene și este inacceptabilă pentru Ucraina. Pentru Ucraina, teritoriul Transnistriei este teritoriul Republicii Moldova. Prin urmare, la punctele de trecere pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene trebuie să se afle polițiștii de frontieră și vameșii moldoveni”, a scris Irina Friz, pe pagina sa de Facebook. Ea a completat că, în cazul retragerii vameșilor moldoveni de la aceste puncte de control, Ucraina i-a foarte serios în calcul să închidă definitiv acest puncte inclusiv celui de la Cuciurgan pentru transportul de mărfuri și, eventual, pentru circulația transportului rutier, cu excepția trecerii pietonale.
„Rusia are suficiente motive de a trage sforile aici, la Chișinău”
Analistul Oazu Nantoi a declarat, referitor la această problemă, într-un interviu pentru Europa Liberă, că Rusia are mai multe interese în această speță și că va interveni în favoarea Tiraspolului. usia e deranjată de acest lucru deoarece poziția Rusiei este reflectată în ceea ce se numește memorandumul Kozak. Acesta este un document care reflectă doleanțele Rusiei. Și atât Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră care a început să activeze la 3 martie 2006, precum și stabilirea unui control comun asupra porțiunii de 452 de kilometri care deocamdată nu sunt controlați de Chișinău. Deci, acest regim va deveni unul totalmente dependent de Chișinău. El și așa e dependent de Chișinău. Dacă ne uităm la faptul că agenții economici din stânga Nistrului nu plătesc impozite în bugetul central al Republicii Moldova, însă profită de documente vamale și certificate de conformitate pentru efectuarea operațiunilor de export, în special, pe piața Uniunii Europene.
Dar aceasta, în fond, ar constitui încă o pârghie de control asupra fluxului de persoane. Și sigur că aceasta deranjează Rusia. Rusia, probabil, caută posibilități pentru ca, Chișinăul să continue procurarea energiei electrice din stânga Nistrului, prin intermediul companiei Energokapital și nu din partea companiilor ucrainene, că altfel, fără acest flux de bani, regimul din stânga Nistrului colapsează foarte repede. Prin urmare, Rusia are suficiente motive de a trage sforile aici, la Chișinău. Rămâne de văzut care va fi reacția Chișinăului”, a declarat Nantoi.
Coordonare Moscova-Tiraspol
El a mai spus că vizita lui Karasin are ca scop noi instrucțiuni pentru Tiraspol despre cum să se comporte cu Chișinăul și Kievul și totodată de a-și coordona mișcările pe aceste coordonate. „Domnul Karasin lasă la Tiraspol instrucțiuni cum să se comporte în raport cu Republica Moldova. Și să nu uităm că în ultimul timp, în pofida vizitei domnului Dodon la Tiraspol, din 4 ianuarie, Tiraspolul se comportă absolut provocator și demonstrativ provocator cu ziua de 2 martie, ziua „începutului agresiunii Republicii Moldova împotriva Transnistriei”, ideea ca tricolorul rus să fie arborat în paralel cu drapelul așa-zisei Transnistrii. Așa că acolo domnul Karasin lasă instrucțiuni. Aici, probabil, la Chișinău are loc un târg în culise. Spre regret, nu este transparent”, a conchis analistul politic.
Într-o conferință de presă comună ținută la Tiraspol, pretinsul lider transnistrean Vadim Krasnoselski și viceministrul rus de externe, Grigori Karasin, au vorbit despre activarea negocierilor privind problema punctelor de trecere în formatul „5+2”. „Am atins subiectul punctele de control transnistrene, am discutat despre acele contacte la nivel internațional pe care reprezentanții Transnistriei și Rusiei le așteaptă în diverse formate în care chestiune practice de interacțiune să fie discutate”, a declarat Karasin la Tiraspol, citat de portalul novostipmr.com. El a mai subliniat că „Rusia, garant și mediator, insistă ca în formatul 5+2 să se discute mai mult și nu doar să se dea mesaje teoretice, despre nevoile poporului transnistrean și a structurilor sale”.
de Anatol Terzi | feb. 23, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, UE, Uncategorized @ro
Așa-numitul președinte al Sovietului Suprem transnistrean, Alexandr Șcerba, a declarat într-un interviu pentru cotidianul rus Izvestia că, Tiraspolul ar fi dispus să revină și la partea politică a dosarul transnistrean, dar în anumite condiții. Totul cu o condiție, și anume ca dorința Parlamentului și a cetățenilor Republicii Moldova să fie exprimată printr-un referendum privind acordarea unui status special pentru Transnistria. Publicația rusă remarcă că, dacă până acum pretinsul președintele al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, era de părere că independența Transnistriei este un subiect închis, acum retorica s-a schimbat la Tiraspol. În realitate, nu retorică s-a schimbat, ci doar semantica, deoarece și Krasnoselski a declarat luna trecută că va discuta „coșul politic” cu R. Moldova, doar când la Chișinău va veni o altă forță majoritară în Parlament fără valențe pro-europene, cu trimitere directă la Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).
Vina pe moldoveni
Alexandr Șcerba a mai declarat pentru Izvestia că pentru reluarea discuțiilor pentru statutul politic, ar trebui să fie create anume circumstanțe. El a amintit că R. Moldova este un țară cu sistem parlamentar de putere și că astfel de decizii trebuie luate Parlament și popor. „Avem dreptul la concesii, în baza referendumului organizat în anul 2006. În Republica Moldova, din păcate, nu există o voinţă a poporului cu privire la această problemă. Nouă ne este mai ușor să lucrăm atunci când știm că realizăm voința poporului, dar nu a câtorva persoane care ocupă funcții de conducere. Dacă formula noastră este interesantă, suntem gata să o împărtășim cu politicienii moldoveni”, a declarat Șcerba întrebat fiind despre necesitatea organizării unui referendum în R. Moldova, cu privire la statutul Transnistriei. În 2006, separatiștii transnistreni au organizat un referendum, în care 97% s-au declarat pentru indepedența Transnistriei și o posibilă alipire la Federația Rusă în viitor.
Ridicări reciproce la fileu
Declarațiile liderul separatist de la Tiraspol, Alexandr Șcerba, vin după ce, în urmă câteva zile, președintele prorus Igor Dodon declara într-un interviu pentru postul rusesc Rossia 24 că și-ar dori ca și transnistrenii să participe la vot pentru următoarele alegeri parlamentare programate la termen în 2018 în Republica Moldova. „Pentru început trebuie sa ne gândim cum sa facem în așa fel încât în 2018 populația Transnistriei să participe la alegerile pentru parlamentul Republicii Moldova, să aibă reprezentanții săi, iar apoi să soluționăm problema politica împreună cu ei”, a declarat Dodon.
Planul politic al lui Dodon pentru a se „înscăuna pe viață”
Scopul acestor declarații ale lui Dodon au caracter pur electoral și nici în comun cu dreptul de vot al transnistrenilor. În scenariul în care circa 500.000 de votanți ar fi incluși pe listele de vot din Republica Moldova din stânga Nistrului, aceștia ar vota preponderent partidele de stânga pro-ruse, iar PSRM lui Igor Dodon și-ar asigura un larg bazin electoral. În consecință, drumul european al Republicii Moldova va fi total compromis, iar Dodon s-ar instala în fruntea R. Moldova, pe modelele lui Putin sau Lukașenko, pentru mulți de acum înainte. De altfel, Dodon a spus clar că, în cazul în care PSRM va forma majoritatea în Parlament și va cere anularea Acordului de Asociere la R. Moldova la UE, el va fi de acord cu acest lucru. Igor Dodon se află acum în campanie electorală timpurie pentru PSRM, partidul căruia încearcă să-i croiască drumul spre putere, acționând ca o locomotivă politică din funcția de președinte. Toate gesturile sale politice sunt acțiuni de obstrucționare a actualei coaliții de guvernare pro-europene și pregătirea terenului pentru Partidul Socialiștilor.
În toate aceste demersuri, Dodon beneficiază de sprijinul extern al Moscovei, iar iluzia rezolvării dosarul transnistrean, servește ca fundament pentru construirea unei imagini false pentru Dodon de lider capabil să rezolve probleme majore ale țării. La aceasta contribuie din plin și liderii separatiști de la Tiraspol, ghidați în demersurile și declarațiile lor de către Moscova pentru a crea senzația de anume capacitate de schimbare a lucrurilor în dosarul transnistrean.
de Madalin Necsutu | iul. 25, 2016 | Federatia Rusa, R. Moldova, UE, Uncategorized @ro
În ultimii ani, dinamica relațiilor internaționale în Europa s-a schimbat considerabil. Nu totul se împarte în alb și negru, ci există mult mai mult de 50 de nuanțe de gri. Punctul de inflexiune a fost determinat de anexarea ilegală a Crimeei la Federația Rusă, în primăvara lui 2014. De atunci, lucrurile nu au mai stat la fel. Degringolada și populismul a sporit în interiorul UE și a culminat recent cu Brexit-ul Marii Britanii. Dar nici în alte țări civilizate situația nu este mai așezată. Același context, un populism deșănțat, se poate observa și în Germania. Acolo unde șeful diplomației joacă un joc extrem de periculos, de genul celui jucat populist și prost din punct de vedere tactic de către fostul premier britanic, David Cameron. Poate cel mai responsabil politician pentru Brexit care nu a înțeles că de dragul câtorva procente a intrat în cea mai mare capcană a eurofobilor din UKIP. Pe scurt, a intrat în cocina populismului și l-au mâncat porcii.
De data aceasta, socialist-democratul Frank-Walter Steinmeier, ministrul de Externe, se joacă și el cu focul în încercarea internă de a forma o alianță politică cu Die Linke (Stânga, de inspirație comunistă) în perspectiva alegerilor parlamentare ce vor avea loc la anul. Social-democrații speră să facă majoritate parlamentară cu foștii comuniști din RDG și alte formațiuni mai mici, precum Verzii. Sau cum a fost numită de presa germană „alianța Roși-Roșu-Verde”.
Bun, dar din nou apare întrebarea: care este relevanța pentru R. Moldova? În primul rând, Chișinăul este o miză mai mică într-o tendință mai largă. Și anume de reapropiere și colaborare a forțelor interne de stângă din Germania cu Rusia. Stângistul șef al diplomației de la Berlin nu este deloc la prima abatere în acest sens și promovează de câțiva ani buni o politică de apropiere dintre Berlin și Moscova și, mai nou, vrea să facă uitate și sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. Cu alte cuvinte, să recunoască tacit și de facto anexarea Crimeei, chiar dacă aceasta s-a făcut împotriva normelor de drept internaționale prin încălcarea suveranității cu forța armelor. De asemenea, Steinmeier a criticat recent politica NATO în Europa de Est pe care o considera „războinică”, potrivit unui interviu acordat pentru Bild.
Germania deține președinția rotativă a OSCE, iar mandatul său riscă să treacă neobservat, deoarece nu a reușit nicio realizare în cadrul vreunui conflict înghețat creat de Rusia. Asta ar însemna o bilă neagră pentru diplomația germană, condusă de Steinmeier care nu a renunțat la visul de a deveni cancelar din 2017. Chiar și negocierile în dosarul transnistrean, în care Berlinul își punea mari speranțe, au dat chix. Chișinăul nu a acceptat niciuna dintre propunerile Tiraspolului, care de altfel nu sunt decât revendicări pentru întărirea „statalității separate” a regiunii transnistrene și nimic mai mult. Față de orice negociere normală, Tiraspolul nu a oferit nimic la schimb Chișinăului la discuțiile din Germania. Doar au cerut cu vârf și îndesat. Sigur, așa cum era de așteptat, nici Chișinăul nu a mușcat momeala și a rămas ferm pe poziție. Întorși acasă frustrați și nemulțumiți, separatiștii transnistreni au început din nou varza în ogradă. Ba că sunt „blocați economic”, ba că vor închide și ei „tranzitul românesc” al mărfurilor pe teritoriul transnistrean.
Astfel că Steinmeier va veni la Chișinău doar pentru a face presiuni suplimentare în vederea acceptării post-negocieri a cerințelor Tiraspolului în defavoarea Chișinăului. Steinmeier va veni pentru a bate cu pumnul în masa decidenților de la Chișinău și de a le spune voalat sau pe față că fondurile germane/europene vor depinde și de acest lucru în viitor. Practic, un șantaj a la russe făcut de Germania la Chișinău. Tocmai din acest motiv, Chișinăul trebui să se aștepte la un atac destul de contondent al populiștilor germani de stânga care își fac jocurile interne pe spatele politicii externe promovare în state mai slabe din Europa de Est. Un fel de reeditare a jocurilor ruso-germane privind estul Europei.
Nu știm dacă se va numi Pactul Steinmeier-Lavrov, dar cert este că dosarul transnistrean va intra în acest pachet de revitalizare a înțelegerilor dintre Rusia și Germania pe această bucată orientală a Europei.
Concluzia pe EvZ Moldova
